wstetris

ucenicíe s. f., art. ucenicía, g.-d. art. ucenicíei; pl. ucenicíi, art. ucenicíile
Jocuri ZĂITÍN s. v. ulei, untdelemn.
Jocuri poiéde, poiédii şi poiézi, s.f. (înv.) 1. mulţime, grămadă, puzderie. 2. (în formele; poiadă, poiade) năvală; incursiune, invazie.
Jocuri furnál s. n., pl. furnále
Jocuri PLĂSMUÍRE, plăsmuiri, s.f. Acţiunea de a plăsmui şi rezultatul ei. [Var.: plăzmuíre s.f.] – V. plăsmui.
Jocuri ţíplă s. f. (sil. -plă), g.-d. art. ţíplei; pl. ţíple
Jocuri POÁNTER ĩ m. 1) Rasă de câini de vânătoare de talie mare, cu urechile lăsate în jos, cu părul scurt şi neted; prepelicar englezesc. 2) Câine din această rasă. /<fr., engl. pointer
Jocuri OROGENÍE s.f. 1. Orogeneză. 2. Parte a geologiei care studiază formarea munţilor. [Gen. -iei. / < fr. orogénie, cf. gr. oros – munte, genos – generaţie].
Jocuri planéză s. f., g.-d. art. planézei; pl. planéze
Jocuri PERLÓN s.n. Fibră sintetică obţinută prin chimizarea produselor petroliere şi a gazelor de sondă şi de cracare, din care se fac ciorapi de calitate superioară, lenjerie etc. [< germ. Perlon, cf. fr. perlon – nume comercial].
Jocuri símplex s. n., pl. símplexuri
Jocuri PÍST//Ă ~e f. 1) Suprafaţă lungă de teren amenajată pentru decolarea şi aterizarea avioanelor. 2) Fâşie de teren (de obicei circulară) special amenajată pentru anumite probe sportive (ciclism, hipism etc.). ♢ ~ sonoră parte a peliculei cinematografice pe care se imprimă dialogul şi muzica filmului. 3) Fiecare dintre fâşiile longitudinale ale unei benzi magnetice pe care se fac înregistrări acustice. 4) fig. Curs de dezvoltare; făgaş. /<fr. piste, it. pista
Jocuri troş, troşi, s.m. (reg.) încălţăminte, pantofi de proastă calitate.
Jocuri OFTALMOLOGÍE f. Ramură a medicinei care se ocupă cu studiul ochilor. /<fr. ophtal-mologie
Jocuri NINERÍ vb. v. alinta, dezmierda, mângâia.
Jocuri nefíţă s.f. (înv.) nevăstuică.
Jocuri SEMICĂRTURÁR s. semisavant.
Jocuri SUBSPÉCIE s. f. subdiviziune a unei specii. (< engl. subspecies)
Jocuri IMAGINÁR, -Ă I. adj. 1. plăsmuit de imaginaţie; închipuit, nereal, fictiv. 2. (mat.; despre numere) al cărui pătrat este un număr negativ. II. s. n. 1. domeniu al imaginaţiei; ceea ce este imaginat. 2. (poet.) imaginaţie; ansamblul manifestărilor acesteia. (< fr. imaginaire)
Jocuri AUGUSTINIÁN, -Ă I. adj. referitor la Sf. Augustin. II. adj., s. m. f. (călugăr) aparţinând unui grup de ordine catolice stabilite pe baza scrierilor Sf. Augustin; augustin. (< fr. augustinien)
Jocuri Probitate ≠ improbitate
Jocuri antituberculós adj. → tuberculos
Jocuri Vanitate ≠ modestie, simpleţe, simplitate
Jocuri DISPAŞÓR s. m. expert care estimează cuantumul avariei şi al mărfurilor unei nave. (< fr. dispacheur, germ. Dispacheur)
Jocuri FASONÁRE s.f. Acţiunea de a fasona şi rezultatul ei; fasonat. [< fasona].
Jocuri ecvitánt adj. m., pl. ecvitánţi; f. sg. ecvitántă, pl. ecvitánte
Jocuri indurá vb., ind. prez. 3 sg. indureáză
Jocuri RECEPŢIONÁRE, recepţionări, s.f. Acţiunea de a recepţiona şi rezultatul ei. [Pr.: -ţi-o-] – V. recepţiona.
Jocuri grum (-muri), s.n. – Grămadă, stivă, teanc. Lat. grumus „movilă“. Este un cuvînt care, în rom., apare numai în dicţionarele vechi (Cihac; Miklosich, Slaw. Elem., 18; Meyer, Neugr. St., IV, 20; Damé), dar pe care nu-l cuprind nici DAR nici vreun lexicograf modern. Nu pare a avea circulaţie actuală. Existenţa sa este atestată şi de mr. grumur „grămadă“ (REW 3887) şi de grumura, vb. (Trans., a umple), cuvînt rar, pe care îl menţionează şi îl studiază Lacea, Dacor., II, 624, considerîndu-l der. de la un lat. *grumulāre, de la grumulus (mai curînd, de la pl. grumuri). – Der, sugruma, vb. (a strangula), cf. mr. zgrum, cu pref. su(b)-, ca în suguşa (Puşcariu, Lr., 177; după Pascu, I, 96, de la un lat. *suggrumāre); sugrumător, adj. (care sugrumă); sugrumătură, s.f. (strangulare, parte îngustă).
Jocuri merovingián adj. m. (sil. -gi-an), pl. merovingiéni (sil. -gi-eni); f. sg. merovingiánă, pl. merovingiéne