Jocuri Online
Jocuri
Forum
Stiri
Înregistrare
Autentificare
Impuscaturi
Gandire
Actiune
Sport
Curse
Diverseworld domination 2
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
COROPCÁR, coropcari, s.m. (Reg.) Negustor ambulant. ♦ (Fam.) Hoinar, vagabond. – Coropcă (puţin folosit „ladă“ < ucr.) + suf. -ar.
Jocuri LACTOFERMÉNT s. n. ferment extras din sucul gastric al rumegătoarelor, care încheagă cazeina din lapte; chimozină, cheag. (< fr. lactoferment)
Jocuri CAMPAMÉNT s. (MIL.) lagăr, tabără, (înv.) sălaş, tabie. (~ al unui regiment.)
Jocuri ABNEGÁŢIE s. v. devotament.
Jocuri MELODRÁM//Ă ~e f. 1) Operă dramatică acompaniată de muzică. 2) Operă teatrală în care scenele dramatice alternează cu cele comice. /<fr. mélodrame
Jocuri farandólă s. f., g.-d. art. farandólei; pl. farandóle
Jocuri rusésc adj. m., f. ruseáscă; pl. m. şi f. ruséşti
Jocuri sprâncenát adj. m., pl. sprâncenáţi; f. sg. sprâncenátă, pl. sprâncenáte
Jocuri HOÁNCĂ, hoance, s.f. (Rar) Hoaşcă. [Var.: hoántă s.f.]
Jocuri ITÉM2 s.n. 1. Temă, element constitutiv al unui test, chestionar etc. cu o notă specifică în cadrul unei probleme, referindu-se la un fragment strict determinat şi unic al acesteia. 2. Termen de apreciere în problemele analitice. 3. Termen al unei descrieri analitice destinat a fi luat în considerare într-un proces mecanizat. 4. (Psih.) Situaţie particulară care produce din partea subiectului două sau mai multe comportamente posibile. (cf. engl., fr. item)
Jocuri SECTÓR, sectoare, s.n. 1. (Mat.) Porţiune dintr-un plan limitată de două drepte concurente şi de arcul unei curbe cuprins între cele două drepte; mulţimea punctelor din interiorul unei sfere, situată în interiorul conului având ca bază un cerc mic al sferei, iar ca vârf centrul sferei. ♦ (Tehn.) Organ de maşină în formă de cerc, de roată (dinţată). 2. Fiecare dintre zonele corespunzătoare unei delimitări de orice natură a unei suprafeţe; porţiune limitată dintr-o suprafaţă. ♦ Zonă de acţiune a unei unităţi militare. ♦ Subîmpărţire administrativă în cadrul unui oraş mai mare. 3. Domeniu sau ramură de activitate. – Din fr. secteur, lat. sector, -oris.
Jocuri osteogénic adj. m., pl. osteogénici; f. sg. osteogénică, pl. osteogénice
Jocuri MAZ s. v. email, glazură, smalţ.
Jocuri badiná vb., ind. prez. 1 sg. badinéz, 3 sg. şi pl. badineáză
Jocuri GOLÍ vb. 1. v. descărca. 2. v. evacua. 3. a seca, a secătui, (astăzi rar) a slei. (A ~ vistieria.)
Jocuri chilóm (pumn) s. m., pl. chilómi
Jocuri MUZICORÁMA s. f. grupaj de emisiuni radiofonice sau de televiziune în care sunt adunate noutăţi muzicale (din repertoriul de muzică uşoară. (< muzică + -oramă)
Jocuri CONFABULÁŢIE s. v. mitomanie.
Jocuri PÚBER, -Ă adj., s.m. şi f. (Individ) ajuns la pubertate. [< fr. pubère, cf. lat. puber].
Jocuri CALOMNÍE s.f. Afirmaţie neadevărată şi tendenţioasă, care atinge reputaţia şi onoarea cuiva; bârfeală, defăimare. [Pl. -ii, gen. -iei. / < fr. calomnie, cf. lat. calumnia].
Jocuri REÎNVIETÓR adj. reînsufleţitor.
Jocuri VIDANJÓR ~i m. Persoană care se ocupă cu golirea şi curăţarea haznalelor, latrinelor etc. /<fr. vidangeur
Jocuri POTENŢIÁL, -Ă, (I) potenţiali, -e, adj., (II) potenţiale, s.n. I. Adj. 1. Care are în sine toate condiţiile esenţiale pentru realizare, care există ca posibilitate, care există în mod virtual. ♢ Energie potenţială = energia pe care o poate dezvolta un corp prin mişcarea lui din poziţia în care se află până la un indice de referinţă. 2. (Gram.; despre moduri, propoziţii etc.) Care prezintă o acţiune posibilă, fără să precizeze dacă se realizează sau nu. II. S.n. 1. Mărime fizică a cărei variaţie în spaţiu şi timp caracterizează un câmp fizic şi permite determinarea acestuia. ♢ Potenţial electric = mărime a cărei variaţie caracterizează câmpul electric. Potenţial de electrod = diferenţa de potenţial dintre un metal şi o soluţie electrolitică în contact cu metalul. Potenţial de ionizare = diferenţa de potenţial necesară accelerării unui electron încât, prin ciocnirea cu un atom sau cu o moleculă, să provoace ionizarea acestuia. 2. (Astron.; în sintagma) Potenţial terestru = geopotenţial. 3. (Biol.; în sintagma) Potenţial de înmulţire = capacitate a unor organisme vegetale sau animale de a fi (foarte) prolifice. 4. Capacitate de muncă, de producţie, de acţiune; randamentul calitativ şi cantitativ al unei munci; p. ext. forţă, putere. [Pr.: -ţi-al] – Din fr. potentiel.
Jocuri TETRAEDRÍT s.n. Minereu de cupru şi argint. – Din fr. tétraédrite.
Jocuri ÎNTĂRÍRE s. 1. v. solidificare. 2. v. durificare. 3. v. consolidare. 4. v. fortificare. 5. fortificare, (fig.) călire, oţelire. (~ lui în luptă.) 6. v. în-tremare. 7. v. intensificare. 8. v. amplificare. 9. v. legalizare. 10. v. confirmare. 11. (JUR.) confirmare, recunoaştere, validare. (~ unui deputat.) 12. adeverire, arătare, atestare, certifi-care, confirmare, demonstrare, demonstraţie, dovedire, probare, probă, (livr.) coroborare. (~ celor spuse.) 13. consolidare, stabilizare. (~ situaţiei lor.) 14. consolidare, (înv.) statornicire. (~ faimei lui.) 15. consolidare, strângere, (fig.) cimentare. (~ relaţiilor economice dintre ...) 16. v. accentuare.
Jocuri A SE CIZEL//Á mă ~éz intranz. (despre persoane) A căpăta deprinderi de comportare politicoasă; a deveni manierat; a se ciopli; a se şlefui; a se civiliza. /<fr. se ciseler
Jocuri GHEBOŞÍT, -Ă, gheboşiţi, -te, adj. V. gheboşat.
Jocuri JUMÁ f. v. JUMĂTATE. ♢ ~-~ împărţeală dreaptă (în două jumătăţi). /Din jumătate
Jocuri POZOMÉTRU s.n. Exponometru. [Var. posometru s.n. / < fr. posomètre].
Jocuri FRÂNGHIERÍ//E ~i f. înv. 1) Meserie de frânghier. 2) Atelier în care se făceau frânghii. 3) Prăvălie unde se vindeau frânghii. [Sil. -ghi-e-ri-e] /frânghie + suf. ~erie
Jocuri LACTOFERMÉNT s. n. ferment extras din sucul gastric al rumegătoarelor, care încheagă cazeina din lapte; chimozină, cheag. (< fr. lactoferment)
Jocuri CAMPAMÉNT s. (MIL.) lagăr, tabără, (înv.) sălaş, tabie. (~ al unui regiment.)
Jocuri ABNEGÁŢIE s. v. devotament.
Jocuri MELODRÁM//Ă ~e f. 1) Operă dramatică acompaniată de muzică. 2) Operă teatrală în care scenele dramatice alternează cu cele comice. /<fr. mélodrame
Jocuri farandólă s. f., g.-d. art. farandólei; pl. farandóle
Jocuri rusésc adj. m., f. ruseáscă; pl. m. şi f. ruséşti
Jocuri sprâncenát adj. m., pl. sprâncenáţi; f. sg. sprâncenátă, pl. sprâncenáte
Jocuri HOÁNCĂ, hoance, s.f. (Rar) Hoaşcă. [Var.: hoántă s.f.]
Jocuri ITÉM2 s.n. 1. Temă, element constitutiv al unui test, chestionar etc. cu o notă specifică în cadrul unei probleme, referindu-se la un fragment strict determinat şi unic al acesteia. 2. Termen de apreciere în problemele analitice. 3. Termen al unei descrieri analitice destinat a fi luat în considerare într-un proces mecanizat. 4. (Psih.) Situaţie particulară care produce din partea subiectului două sau mai multe comportamente posibile. (cf. engl., fr. item)
Jocuri SECTÓR, sectoare, s.n. 1. (Mat.) Porţiune dintr-un plan limitată de două drepte concurente şi de arcul unei curbe cuprins între cele două drepte; mulţimea punctelor din interiorul unei sfere, situată în interiorul conului având ca bază un cerc mic al sferei, iar ca vârf centrul sferei. ♦ (Tehn.) Organ de maşină în formă de cerc, de roată (dinţată). 2. Fiecare dintre zonele corespunzătoare unei delimitări de orice natură a unei suprafeţe; porţiune limitată dintr-o suprafaţă. ♦ Zonă de acţiune a unei unităţi militare. ♦ Subîmpărţire administrativă în cadrul unui oraş mai mare. 3. Domeniu sau ramură de activitate. – Din fr. secteur, lat. sector, -oris.
Jocuri osteogénic adj. m., pl. osteogénici; f. sg. osteogénică, pl. osteogénice
Jocuri MAZ s. v. email, glazură, smalţ.
Jocuri badiná vb., ind. prez. 1 sg. badinéz, 3 sg. şi pl. badineáză
Jocuri GOLÍ vb. 1. v. descărca. 2. v. evacua. 3. a seca, a secătui, (astăzi rar) a slei. (A ~ vistieria.)
Jocuri chilóm (pumn) s. m., pl. chilómi
Jocuri MUZICORÁMA s. f. grupaj de emisiuni radiofonice sau de televiziune în care sunt adunate noutăţi muzicale (din repertoriul de muzică uşoară. (< muzică + -oramă)
Jocuri CONFABULÁŢIE s. v. mitomanie.
Jocuri PÚBER, -Ă adj., s.m. şi f. (Individ) ajuns la pubertate. [< fr. pubère, cf. lat. puber].
Jocuri CALOMNÍE s.f. Afirmaţie neadevărată şi tendenţioasă, care atinge reputaţia şi onoarea cuiva; bârfeală, defăimare. [Pl. -ii, gen. -iei. / < fr. calomnie, cf. lat. calumnia].
Jocuri REÎNVIETÓR adj. reînsufleţitor.
Jocuri VIDANJÓR ~i m. Persoană care se ocupă cu golirea şi curăţarea haznalelor, latrinelor etc. /<fr. vidangeur
Jocuri POTENŢIÁL, -Ă, (I) potenţiali, -e, adj., (II) potenţiale, s.n. I. Adj. 1. Care are în sine toate condiţiile esenţiale pentru realizare, care există ca posibilitate, care există în mod virtual. ♢ Energie potenţială = energia pe care o poate dezvolta un corp prin mişcarea lui din poziţia în care se află până la un indice de referinţă. 2. (Gram.; despre moduri, propoziţii etc.) Care prezintă o acţiune posibilă, fără să precizeze dacă se realizează sau nu. II. S.n. 1. Mărime fizică a cărei variaţie în spaţiu şi timp caracterizează un câmp fizic şi permite determinarea acestuia. ♢ Potenţial electric = mărime a cărei variaţie caracterizează câmpul electric. Potenţial de electrod = diferenţa de potenţial dintre un metal şi o soluţie electrolitică în contact cu metalul. Potenţial de ionizare = diferenţa de potenţial necesară accelerării unui electron încât, prin ciocnirea cu un atom sau cu o moleculă, să provoace ionizarea acestuia. 2. (Astron.; în sintagma) Potenţial terestru = geopotenţial. 3. (Biol.; în sintagma) Potenţial de înmulţire = capacitate a unor organisme vegetale sau animale de a fi (foarte) prolifice. 4. Capacitate de muncă, de producţie, de acţiune; randamentul calitativ şi cantitativ al unei munci; p. ext. forţă, putere. [Pr.: -ţi-al] – Din fr. potentiel.
Jocuri TETRAEDRÍT s.n. Minereu de cupru şi argint. – Din fr. tétraédrite.
Jocuri ÎNTĂRÍRE s. 1. v. solidificare. 2. v. durificare. 3. v. consolidare. 4. v. fortificare. 5. fortificare, (fig.) călire, oţelire. (~ lui în luptă.) 6. v. în-tremare. 7. v. intensificare. 8. v. amplificare. 9. v. legalizare. 10. v. confirmare. 11. (JUR.) confirmare, recunoaştere, validare. (~ unui deputat.) 12. adeverire, arătare, atestare, certifi-care, confirmare, demonstrare, demonstraţie, dovedire, probare, probă, (livr.) coroborare. (~ celor spuse.) 13. consolidare, stabilizare. (~ situaţiei lor.) 14. consolidare, (înv.) statornicire. (~ faimei lui.) 15. consolidare, strângere, (fig.) cimentare. (~ relaţiilor economice dintre ...) 16. v. accentuare.
Jocuri A SE CIZEL//Á mă ~éz intranz. (despre persoane) A căpăta deprinderi de comportare politicoasă; a deveni manierat; a se ciopli; a se şlefui; a se civiliza. /<fr. se ciseler
Jocuri GHEBOŞÍT, -Ă, gheboşiţi, -te, adj. V. gheboşat.
Jocuri JUMÁ f. v. JUMĂTATE. ♢ ~-~ împărţeală dreaptă (în două jumătăţi). /Din jumătate
Jocuri POZOMÉTRU s.n. Exponometru. [Var. posometru s.n. / < fr. posomètre].
Jocuri FRÂNGHIERÍ//E ~i f. înv. 1) Meserie de frânghier. 2) Atelier în care se făceau frânghii. 3) Prăvălie unde se vindeau frânghii. [Sil. -ghi-e-ri-e] /frânghie + suf. ~erie
