PASTIŞÓR, pastişori, s.m. (Rar; depr.) Persoană care pastişează. – Din fr. pasticheur.
Jocuri AUTOIGNORÁ vb. refl. a-şi neglija propria persoană. (< auto1- + ignora)
Jocuri TRIPLOPÍE s.f. (Fiz.) Defect de vedere constând din a vedea întreit imaginea aceluiaşi obiect. [Gen. -iei. / < fr. triplopie, cf. gr. triploos – triplu, ops – vedere].
Jocuri tarbúş s.n. (reg.) caltaboş.
Jocuri VÍNCLU s.n. 1. Echer pentru trasat unghiuri; colţar. 2. Bară metalică profilată în formă de L, cu aripi egale sau neegale; cornieră. [< germ. Winkel].
Jocuri bisónic adj. m., pl. bisónici; f. sg. bisónică, pl. bisónice
Jocuri sfetagoréţ, sfetagoréţi şi sfetagoríţi, s.m. (înv.) călugăr de la Sfântul Munte.
Jocuri A SE URZ//Í se ~éşte intranz. reg. A lua fiinţă; a lua naştere; a apărea. /<lat. ordire
Jocuri strófic adj. m., pl. strófici; f. sg. strófică, pl. strófice
Jocuri ZAD s.m. (Var.) Zadă. (morf. DLRLC)
Jocuri ADORÁRE s. 1. divinizare, idolatrizare, venerare. (~ cuiva.) 2. v. adoraţie.
Jocuri ANDEZÍT, andezite, s.n. Rocă vulcanică de culoare închisă, folosită ca piatră de pavaj şi de construcţie. – Din fr. andésite.
Jocuri sexagesimál adj. m., pl. sexagesimáli; f. sg. sexagesimálă, pl. sexagesimále
Jocuri TREI2 m. 1) Număr constând din trei unităţi. ♢ A lua la ~ păzeşte (sau la ~ parale) a certa cu asprime (pe cineva); a cere (cuiva) socoteală pe un ton ridicat. 2) Cifra 3 sau III. 3) Obiect marcat cu această cifră. /<lat. tres
Jocuri GADOLÍNIU s.n. Element din familia pământurilor rare. [Pron. -niu. / < fr. gadolinium].
Jocuri CRISTALOGENÍE s. f. cristalogeneză (1). (< fr. cristallogénie)
Jocuri coborâtoáre (mine) s. f., g.-d. art. coborâtórii; pl. coborâtóri
Jocuri mimografíe s. f., g.-d. art. mimografíei
Jocuri SAVÁN//T1 ~ta ( ~ţi, ~te) m. şi f. Persoană specializată în cercetări ştiinţifice, având cunoştinţe vaste într-un anumit domeniu; învăţat. /<fr. savant
Jocuri CRAVATIÉR s.m. Meseriaş care fabrică cravate, vânzător de cravate. [Pron. -ti-er. / < fr. cravatier].
Jocuri DEBOŞÁRE s.f. (Franţuzism) Acţiunea de a (se) deboşa şi rezultatul ei; deboşă. [< deboşa].
Jocuri FILÉTIC, -Ă adj. (Biol.) Referitor la filum; filogenetic. [< fr. phylétique].
Jocuri RUMEIÓR, -OÁRĂ, rumeiori, -oare, adj., s.f. 1. Adj. Diminutiv al lui rumen2. 2. S.f. (Bot.) Cârmâz. [Pr.: -me-ior. – Var.: rumeór, -oáră adj.] – Rumen2 + suf. -ior.
Jocuri ASTATIZÁRE s. f. mărire a sensibilităţii unor sisteme deformabile faţă de acţiunile deformante, micşorându-le stabilitatea. (după fr. astatisation)
Jocuri ALICÁNTE s. n. soi de viţă de vie cu struguri roşietici, cu boabele dese, rotunde. ♢ vin din acest soi de viţă. (< fr. alicante)
Jocuri sub forma de spirala, produsa prin actiunea de rasucire (de exemplu, in cazul fracturii spiroide, produsa prin mecanismul de rasucire, fractura, fiind indirecta, apare la distanta de zona de contact a agentului traumatic).
Jocuri NEUROLÍTIC, -Ă adj. Referitor la neuroliză, care produce neuroliză. [< fr. neurolytique].
Jocuri morn adj. m., pl. morni; f. sg. mórnă, pl. mórne
Jocuri POLÍP1 s. m. 1. animal celenterat fixat, cu corpul în formă de săculeţ, cu un orificiu buco-anal, înconjurat de tentacule. 2. excrescenţă pediculată, cărnoasă sau fibroasă, care apare pe mucoasa nasului, a laringelui etc. (< fr. polype)
Jocuri ÎNCLINÁ, înclín, vb. I. 1. Refl. şi tranz. A (se) apleca în jos sau într-o parte; a (se) pleca. ♦ Refl. A face o plecăciune; a saluta; a (se) pleca, a (se) închina. ♦ Refl. Fig. (Despre soare) A coborî către asfinţit, a apune; (despre zi) a se apropia de sfârşit. 2. Refl. Fig. A se declara convins; a admite, a accepta. 3. Intranz. Fig. A fi dispus să... ♦ A se simţi atras de ceva, a simţi vocaţie, atracţie pentru ceva; a se apleca. 4. Refl. recipr. Fig. (Înv.) A avea legături de dragoste cu cineva. – Din fr. incliner, lat. inclinare.