GIROSCÓPIC, -Ă adj. referitor la giroscop. o compas ~ = compas care se bazează pe principiul giroscopului, instalat pe bordul (aero)navelor; girocompas. (< fr. gyroscopique)
Jocuri pinión s. n. (sil. -ni-on), pl. pinioáne
Jocuri ZĂDĂRÂRE s. v. agasare, asmuţire, aţâţare, enervare, incitare, instigare, instiga-ţie, iritare, întărâtare, plictisire, provocare, sâcâială, sâcâire, stârnire, tulburare.
Jocuri a parveni
Jocuri hexaclorciclohexán s. n. (sil. -clor, -clo-), pl. hexaclorciclohexánuri
Jocuri scormonitór s. n., pl. scormonitoáre
Jocuri POR1 s. m. 1. mic orificiu al pielii, prin care se elimină sudoarea. 2. orificiu la unele animale şi plante inferioare. 3. mic gol în masa unui corp solid. (< fr. pore, lat. porus, gr. poros)
Jocuri simzár, simzári, s.m. (înv. şi reg.) samsar (mijlocitor la cumpărături şi vânzări).
Jocuri lamentáre s. f., g.-d. art. lamentării; pl. lamentări
Jocuri RIPSÁT, -Ă, ripsaţi, -te, adj. (Despre ţesături) Care are aspect de rips; ca ripsul. – Rips + suf. -at.
Jocuri CECITÁTE s. (MED.) 1. ablepsie, orbire. 2. cecitate diurnă = hemeralopie, (pop.) orbul găinilor; cecitate verbală = alexie.
Jocuri RESTAURÁŢIE s.f. 1. Restaurare; (spec.) perioadă în istoria unor state, caracterizată prin readucerea pe tron a dinastiilor înlăturate în urma unor revoluţii, lovituri de stat etc. 2. Stil în arta franceză din epoca restauraţiei burbonilor (1814-1830), care menţine inspiraţia din arta antichităţii, dar care, sub influenţa romantismului, manifestă interes şi pentru stilurile naţionale ale goticului şi Renaşterii. ♦ Perioadă în istoria literaturii engleze, cuprinsă între 1660 şi 1702, care se manifestă ca o reacţie faţă de literatura fantezistă, sclipitoare a Renaşterii elisabetane, orientându-se spre clasicism. [Gen. -iei. / cf. fr. restauration, lat. restauratio].
Jocuri ÎNCETÁRE s.f. Acţiunea de a înceta şi rezultatul ei; întrerupere, oprire, sfârşit. ♢ Loc. adv. Fără (de) încetare = necontenit, neîncetat. ♢ Expr. Încetare din viaţă = moarte, deces. – V. înceta.
Jocuri ESÁMEN s.n. v. examen.
Jocuri SLUJ s.n. invar. (în expr.) A face (sau a sta) sluj = a) (despre câini sau despre alte animale) a se ridica în două labe; b) fig. (despre oameni) a avea o atitudine linguşitoare, slugarnică; a face cuiva temenele; a se ploconi, a se umili. – Din pol. sluz'.
Jocuri dinamitá vb., ind. prez. 1 sg. dinamitéz, 3 sg. şi pl. dinamiteáză
Jocuri DRAM2 s.m. Unitate monetară în Armenia. (armeană dram < gr. δραχμή = drahmă; cf. engl. dram) [AHDEL]
Jocuri OLIVÍNĂ s. f. mineral din silicat natural de magneziu şi fier, verde-măsliniu; peridot. (< fr. olivine)
Jocuri flişchií, flişchiésc, vb. IV (reg.) a pocni din bici.
Jocuri SĂRUTÁ vb. v. saluta.
Jocuri ŞTAB s. (fam.) mahăr. (E mare ~ la noi.)
Jocuri SICÓNĂ s. f. fruct compus, cu numeroase achene închise într-un receptacul cărnos. (< fr. sycone)
Jocuri climatológic adj. → logic
Jocuri COMOÁRA s. art. v. pollux.
Jocuri văruiálă s. f., g.-d. art. văruiélii; pl. văruiéli
Jocuri SUCEVEÁN, -Ă, suceveni, -e, s.m., adj. 1. S.m. Persoană născută şi crescută în municipiul sau în judeţul Suceava. 2. Adj., s.m. (Locuitor) din municipiul sau judeţul Suceava. – Suceava (n. pr.) + suf. -ean.
Jocuri bóţman s. m., pl. bóţmani
Jocuri A REPUGNÁ pers. 3 repúgnă intranz. livr. A inspira repugnanţă; a produce repulsie; a displăcea totalmente. /<fr. répugner, lat. repugnare
Jocuri SECĂTÚRĂ s. v. curătură, uscătură.
Jocuri VÂNTUL NÉGRU s. v. austru.