jocuri4u forum
jocuri4u forum

Up Beat

Pastreaza ritmul.
Jocul se incarca.
Va rugam asteptati.

Daca jocul totusi nu se incarca, va rugam folositi acest link
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
solomiazuí, solomiazuiésc, vb. IV (reg.; despre vasele de metal) a spoi, a cositori.
Jocuri ÎMBLÂNZÍRE s.n. Acţiunea de a (se) îmblânzi şi rezultatul ei. – V. îmblânzi.
Jocuri arşín (-ne), s.n. – 1. Scul sau mănunchi de sculuri. – 2. Unitate de măsură egală cu 711 mm. – Mr. arşin, megl. arşǪn. Tc. arşin „vîrtelniţă“ (Şeineanu, II, 27); cf. alb. aršin, bg., sb. , rus. aršin. Sensul 2 provine din rusă. Sec. XVIII, astăzi rar.
Jocuri MONOFTALMÍE s. f. monopsie. (< fr. monophtalmie)
Jocuri PLUSVALOÁRE f. ec. (în doctrina marxistă) Profit constituit de diferenţa dintre valoarea bunurilor produse şi suma salariilor plătite, însuşit de patroni. /plus- + valoare
Jocuri PROFEŢÍ, profeţesc, vb. IV. Tranz. A face profeţii, a prezice viitorul (în calitate de profet); a proroci, a profetiza, a prevesti. – Din profet.
Jocuri URDINÍŞ ~uri n. Deschizătură îngustă la baza unui stup, lăsată special pentru ca albinele să poată ieşi şi intra. /a urdina + suf. ~
Jocuri breakfast (angl.) [pron. brécfăst] (brek-) s. n., pl. breakfasturi
Jocuri BREVIGNATÍSM s. n. anomalie contrară prognatismului; hipognatism. (< fr. brevignatisme)
Jocuri DOCTRINÁR, -Ă, doctrinari, -e, adj., s.m. şi f. 1. Adj. Care aparţine unei doctrine, privitor la o doctrină. 2. S.m. şi f. Persoană care formulează şi susţine o doctrină. 3. S.m. şi f. Persoană care aderă la unele păreri preconcepute, dogmatice. – Din fr. doctrinaire.
Jocuri DESTINATÓRIU, -IE, destinatorii, adj. Care fixează o destinaţie. – Din fr. destinatoire.
Jocuri ULTRAACÚSTIC, -Ă I. adj. referitor la ultraacustică; ultrasonor. II. s. f. ramură a acusticii care studiază ultrasunetele. (< fr. ultraacoustique, /II/ germ. Ultraakustik)
Jocuri cucoánă s. f., g.-d. art. cucoánei; pl. cucoáne
Jocuri SANGVÍN adj. 1. v. pletoric. 2. v. sangvinic.
Jocuri MIEL, miei, s.m. Puiul (mascul al) oii, în primele luni de la naştere. ♢ Zăpada (sau omătul) mieilor zăpada care cade uneori primăvara târziu. ♦ Blana prelucrată a puiului oii; carnea acestui animal. – Din lat. agnellus.
Jocuri INDIÁNĂ1 f. mai ales art. Limba indienilor. /<fr. indien
Jocuri HAVÁN, -Ă, havani, -e, adj., s.f. 1. Adj. De culoare maro deschis (ca aceea a tutunului). 2. S.f. Ţigară de foi fabricată din tutun de calitate superioară, provenit din Cuba; p. gener. ţigară de foi. 3. S.f. Plută de mare alcătuită din trunchiuri de brad dispuse în forma unei ţigări de foi şi legate cu cabluri. – Din fr. havane.
Jocuri EPIPALEOLÍTIC, -Ă adj., s. n. (din) perioada care succedă paleoliticului. (< fr. épipaléolitique)
Jocuri uităcíe s.f. (reg.) starea uitucului.
Jocuri POEMÁTIC, -Ă adj. cu caracter de poem. (< it. poematico)
Jocuri DEZORGANIZÁ, dezorganizez, vb. I. Tranz. şi refl. A face să-şi piardă sau a-şi pierde organizarea, funcţionarea normală, bunul mers. – Din fr. désorganiser.
Jocuri STÁNIU s.n. Element chimic metalic, alb-argintiu, foarte maleabil şi ductil, care se foloseşte în diferite aliaje sau la acoperirea unor metale; cositor. – Din it. stagno, lat. stannum, stagnum.
Jocuri COLUMNÁR, -Ă adj. în formă de columnă. (
Jocuri NECROFILÍE s. (MED.) necrosadism.
Jocuri EIDOFÓR s. n. instalaţie pentru proiecţia imaginilor de televiziune pe ecran cinematografic. (< fr. eidophore, engl. eidofor)
Jocuri BLONDÍN, -Ă, blondini, -e, adj., s.m. şi f. Blond. – Din fr. blondin.
Jocuri CAPTÁRE, captări, s.f. Acţiunea de a capta; captaţie. ♢ Captare a sunetului = ansamblu de operaţii care asigură transformarea informaţiilor sonore în semnale electrice. ♦ Ansamblul amenajărilor, construcţiilor şi instalaţiilor necesare pentru operaţia de captare a unui fluid. – V. capta.
Jocuri AMÍN interj. v. adio!
Jocuri APARÉNT adj. 1. Nereal, imaginar; fals. 2. Evident, vizibil. ♢ Cărămidă aparentă = cărămidă fină, de culoare uniformă, care rămâne netencuită şi este folosită la faţade. // adv. În aparenţă. [Cf. fr. apparent, lat. apparens].
Jocuri IGNIPUNCTÚRĂ s.f. (Med.) Cauterizare prin aplicarea unor puncte de foc, cu ajutorul unui ac. [< fr. ignipuncture, cf. lat. ignis – foc, punctura – înţepătură].