Jocuri Online
Jocuri
Forum
Stiri
Înregistrare
Autentificare
Impuscaturi
Gandire
Actiune
Sport
Curse
DiverseTurbo Spirit XT Gold
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
parafrazá vb. (sil. -fra-), ind. prez. 1 sg. parafrazéz, 3 sg. şi pl. parafrazeáză
Jocuri chemigráf s. n., pl. chemigráfe
Jocuri FARINGOSCOPÍE s.f. Examinare a faringelui cu ajutorul faringoscopului. – Din fr. pharyngoscopie.
Jocuri INSERÁ vb. (livr.) a implanta. (A ~ un adaos într-un text.)
Jocuri fideiusiúne s. f. (sil. -iu-si-u-), g.-d. art. fideiusiúnii
Jocuri ALTÉRN, -Ă adj. Unghiuri alterne = unghiurile formate în interiorul a două drepte paralele tăiate de o secantă; frunze (sau flori) alterne = frunze (sau flori) care cresc de o parte şi de alta a tulpinii sau a ramurilor unei plante la distanţe diferite; (agr.) sistem altern = sistem de agricultură bazat pe alternarea culturilor. [< fr. alterne, cf. lat. alternus].
Jocuri LOBBYSM s.n. Sistem de influenţare a parlamentarilor sau a funcţionarilor superiori de stat, de către anumite grupuri de afaceri, prin intermediul unor agenţi, în vederea adoptării unor hotărâri favorabile acestor grupuri. [Pr.: lobísm] – Cuv. engl.
Jocuri FACHIRÍSM s.n. Ansamblu de fapte aparent extraordinare săvârşite de fachiri; arta de a săvârşi asemenea fapte; p. ext. scamatorie. – Din fr. fakirisme.
Jocuri NĂCLĂIÓS, -OÁSĂ, năclăioşi, -oase, adj. (Rar) Năclăit. [Pr.: -clă-ios] – Năclăi + suf. -os.
Jocuri ŞurubĂrÍ//e ~i f. 1) Sortiment de şuruburi. 2) fig. Faptă sau vorbă de şurubar. [Art. şurubăria; G.-D. şurubăriei; Sil. -ri-e] /şurub + suf. ~ărie
Jocuri TORPILÓR, torpiloare, s.n. Navă de război uşoară şi rapidă, înzestrată pentru lansarea torpilelor. – Din fr. torpilleur.
Jocuri A agasa ≠ a calma
Jocuri însforálă s.f. (reg.) prindere cu sfoară; însforare, însforat.
Jocuri COOPERATÍVĂ s. f. 1. organizaţie economică formată prin asocierea liber consimţită a unui grup de persoane care concentrează mijloace de producţie şi forţe de muncă pentru producerea, cumpărarea, desfacerea în comun a unor produse, pentru acordarea de credite, prestarea de servicii. 2. magazin de mărfuri organizat pe principii cooperatiste, unde se desfac diferite produse. (< fr. coopérative)
Jocuri izotáhă s. f., g.-d. art. izotáhei; pl. izotáhe
Jocuri SOTÉUZĂ s.f. Vas în formă de cratiţă cu pereţii mai înalţi şi coadă în loc de mânere, destinată sotării legumelor sau a cărnii. [Pron. -tö-. / < fr. sauteuse].
Jocuri CÓCKPIT s.n. (Mar.) Spaţiu neacoperit pe punte, amenajat cu banchete pentru călători sau pentru echipaj. [Pl. -te, -turi, var. cocpit s.n. / < engl. cockpit].
Jocuri STĂROSTÍ vb. v. cere, peţi.
Jocuri A CIN//Á ~éz intranz. A lua cina. /<lat. cenare
Jocuri RIDICÁT s. 1. v. ridicare. 2. culegere, cules, ridicare, strângere, strâns. (~ul unei hârtii de pe jos.) 3. îndepărtare, înlăturare, ridicare. (~ul unui colţ din văl.) 4. v. suflecare.
Jocuri HIPERCHERATÓZĂ, hipercheratoze, s.f. Îngroşare a stratului cornos al pielii. – Din fr. hyperkératose.
Jocuri FOTOCONDUCTÓR, -OÁRE, fotoconductori, -oare, adj. (Fiz.) Care prezintă conductibilitate suplimentară sub acţiunea luminii. – Din fr. photoconducteur, engl. photoconductor.
Jocuri DESPRIMĂVĂRÁRE s.f. Faptul de a se desprimăvăra. ♦ Trecere de la iarnă la primăvară; început de primăvară. – V. desprimăvăra.
Jocuri HARPAGÓN s.m. Om zgârcit, avar; meschin. [Var. arpagon s.m. / < fr. harpagon, cf. Harpagon – eroul piesei „Avarul“ de Molière].
Jocuri telemetrór s. m., pl. telemetróri
Jocuri CEZÁR, cezari, s.m. Titlu dat împăraţilor romani; p. gener. împărat. [Acc. şi: cézar] – Din lat. caesar.
Jocuri ierúncă s. f. (sil. ie-), g.-d. art. ierúncii; pl. ierúnci
Jocuri REANALIZÁRE, reanalizări, s.f. Acţiunea de a reanaliza şi rezultatul ei. [Pr.: re-a-] – V. reanaliza.
Jocuri SOMN1 ~uri n. 1) Stare fiziologică normală de repaus, care este necesară fiinţelor pentru reînnoirea forţelor vitale. ~ adânc. ♢ ~ letargic stare patologică manifestată printr-un somn de durată foarte lungă. ~ hibernal stare de amorţeală a unor animale în timpul iernii. 2) Stare a celui care doarme. ♢ ~ uşor formulă adresată cuiva înainte de culcare. A trage un pui de ~ a dormi bine. A-l (cu)prinde (sau a-l fura) ~ul a adormi; a aţipi. A dormi ~ul de veci (sau cel lung) a fi mort. /<lat. somnus
Jocuri RADIÁ1, radiez, vb. I. 1. Intranz. şi tranz. (La pers. 3) A emite, a împrăştia raze de lumină, de căldură, unde sonore sau fascicule de particule radial, în toate direcţiile. 2. Intranz. Fig. A avea o înfăţişare care reflectă fericire, bucurie etc.; a fi vesel, surâzător, bine dispus, jovial. [Pr.: -di-a] – Din lat. radiare, fr. radier.
Jocuri chemigráf s. n., pl. chemigráfe
Jocuri FARINGOSCOPÍE s.f. Examinare a faringelui cu ajutorul faringoscopului. – Din fr. pharyngoscopie.
Jocuri INSERÁ vb. (livr.) a implanta. (A ~ un adaos într-un text.)
Jocuri fideiusiúne s. f. (sil. -iu-si-u-), g.-d. art. fideiusiúnii
Jocuri ALTÉRN, -Ă adj. Unghiuri alterne = unghiurile formate în interiorul a două drepte paralele tăiate de o secantă; frunze (sau flori) alterne = frunze (sau flori) care cresc de o parte şi de alta a tulpinii sau a ramurilor unei plante la distanţe diferite; (agr.) sistem altern = sistem de agricultură bazat pe alternarea culturilor. [< fr. alterne, cf. lat. alternus].
Jocuri LOBBYSM s.n. Sistem de influenţare a parlamentarilor sau a funcţionarilor superiori de stat, de către anumite grupuri de afaceri, prin intermediul unor agenţi, în vederea adoptării unor hotărâri favorabile acestor grupuri. [Pr.: lobísm] – Cuv. engl.
Jocuri FACHIRÍSM s.n. Ansamblu de fapte aparent extraordinare săvârşite de fachiri; arta de a săvârşi asemenea fapte; p. ext. scamatorie. – Din fr. fakirisme.
Jocuri NĂCLĂIÓS, -OÁSĂ, năclăioşi, -oase, adj. (Rar) Năclăit. [Pr.: -clă-ios] – Năclăi + suf. -os.
Jocuri ŞurubĂrÍ//e ~i f. 1) Sortiment de şuruburi. 2) fig. Faptă sau vorbă de şurubar. [Art. şurubăria; G.-D. şurubăriei; Sil. -ri-e] /şurub + suf. ~ărie
Jocuri TORPILÓR, torpiloare, s.n. Navă de război uşoară şi rapidă, înzestrată pentru lansarea torpilelor. – Din fr. torpilleur.
Jocuri A agasa ≠ a calma
Jocuri însforálă s.f. (reg.) prindere cu sfoară; însforare, însforat.
Jocuri COOPERATÍVĂ s. f. 1. organizaţie economică formată prin asocierea liber consimţită a unui grup de persoane care concentrează mijloace de producţie şi forţe de muncă pentru producerea, cumpărarea, desfacerea în comun a unor produse, pentru acordarea de credite, prestarea de servicii. 2. magazin de mărfuri organizat pe principii cooperatiste, unde se desfac diferite produse. (< fr. coopérative)
Jocuri izotáhă s. f., g.-d. art. izotáhei; pl. izotáhe
Jocuri SOTÉUZĂ s.f. Vas în formă de cratiţă cu pereţii mai înalţi şi coadă în loc de mânere, destinată sotării legumelor sau a cărnii. [Pron. -tö-. / < fr. sauteuse].
Jocuri CÓCKPIT s.n. (Mar.) Spaţiu neacoperit pe punte, amenajat cu banchete pentru călători sau pentru echipaj. [Pl. -te, -turi, var. cocpit s.n. / < engl. cockpit].
Jocuri STĂROSTÍ vb. v. cere, peţi.
Jocuri A CIN//Á ~éz intranz. A lua cina. /<lat. cenare
Jocuri RIDICÁT s. 1. v. ridicare. 2. culegere, cules, ridicare, strângere, strâns. (~ul unei hârtii de pe jos.) 3. îndepărtare, înlăturare, ridicare. (~ul unui colţ din văl.) 4. v. suflecare.
Jocuri HIPERCHERATÓZĂ, hipercheratoze, s.f. Îngroşare a stratului cornos al pielii. – Din fr. hyperkératose.
Jocuri FOTOCONDUCTÓR, -OÁRE, fotoconductori, -oare, adj. (Fiz.) Care prezintă conductibilitate suplimentară sub acţiunea luminii. – Din fr. photoconducteur, engl. photoconductor.
Jocuri DESPRIMĂVĂRÁRE s.f. Faptul de a se desprimăvăra. ♦ Trecere de la iarnă la primăvară; început de primăvară. – V. desprimăvăra.
Jocuri HARPAGÓN s.m. Om zgârcit, avar; meschin. [Var. arpagon s.m. / < fr. harpagon, cf. Harpagon – eroul piesei „Avarul“ de Molière].
Jocuri telemetrór s. m., pl. telemetróri
Jocuri CEZÁR, cezari, s.m. Titlu dat împăraţilor romani; p. gener. împărat. [Acc. şi: cézar] – Din lat. caesar.
Jocuri ierúncă s. f. (sil. ie-), g.-d. art. ierúncii; pl. ierúnci
Jocuri REANALIZÁRE, reanalizări, s.f. Acţiunea de a reanaliza şi rezultatul ei. [Pr.: re-a-] – V. reanaliza.
Jocuri SOMN1 ~uri n. 1) Stare fiziologică normală de repaus, care este necesară fiinţelor pentru reînnoirea forţelor vitale. ~ adânc. ♢ ~ letargic stare patologică manifestată printr-un somn de durată foarte lungă. ~ hibernal stare de amorţeală a unor animale în timpul iernii. 2) Stare a celui care doarme. ♢ ~ uşor formulă adresată cuiva înainte de culcare. A trage un pui de ~ a dormi bine. A-l (cu)prinde (sau a-l fura) ~ul a adormi; a aţipi. A dormi ~ul de veci (sau cel lung) a fi mort. /<lat. somnus
Jocuri RADIÁ1, radiez, vb. I. 1. Intranz. şi tranz. (La pers. 3) A emite, a împrăştia raze de lumină, de căldură, unde sonore sau fascicule de particule radial, în toate direcţiile. 2. Intranz. Fig. A avea o înfăţişare care reflectă fericire, bucurie etc.; a fi vesel, surâzător, bine dispus, jovial. [Pr.: -di-a] – Din lat. radiare, fr. radier.
