Trech 2
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
CALOMNIATÓR, -OÁRE s. m. f., adj. (cel) care calomniază. (< fr. calomniateur)
Jocuri modulométru s. n., pl. modulométre
Jocuri VÂRÂRE s. 1. v. băgare. 2. băgare, băgat, introducere, punere, vârât. (~ vinului în sticle.) 3. băgare, băgat, introducere, trecere, vârât. (~ aţei prin urechea acului.) 4. băgare, intrare, introducere, vârât. (~ lui prin spărtura zidului.) 5. v. înfigere.
Jocuri A IMATERIALIZ//Á ~éz tranz. A face să se imaterializeze. /<fr. immatérialiser
Jocuri omág s. m.
Jocuri FLEXO-/FLEXI- elem. „flexiune“. (< fr. flexo-, flexi-, cf. lat. flexus, îndoit)
Jocuri MANUTENŢIÚNE s.f. v. manutanţă.
Jocuri ÎNTROIENÍT, -Ă, întroieniţi, -te, adj. Cufundat, imobilizat în zăpadă, înzăpezit. [Pr.: -tro-ie-] – V. întroieni.
Jocuri MICROMANIPULATÓR s.n. Aparat pentru manipularea şi disecţia celulelor sau a obiectelor foarte mici. [< fr. micromanipulateur].
Jocuri MACERÁŢIE s.f. Macerare. [Gen. -iei, var. maceraţiune s.f. / cf. fr. macération, lat. maceratio].
Jocuri CHINEZITERAPEÚT, chineziterapeuţi, s.m. Specialist în chineziterapie. – Din fr. kinésithérapeute.
Jocuri ARDELENEÁSCA s. art. v. ardeleana.
Jocuri INFINÍT, -Ă I. adj. care nu are sfârşit, limite; fără margini; nemărginit, nemăsurat. II. s. n. (fil.) însuşirea materiei de a fi nelimitată şi inepuizabilă în spaţiu şi timp. III. s. m. (mat.) mărime care nu este finită. (< lat. infinitus, fr. infini)
Jocuri plutínd adj. m., pl. plutínzi; f. sg. plutíndă, pl. plutínde
Jocuri TOLÚ s.n. Balsam extras dintr-un arbore din America de Sud. [< fr., sp. tolu, cf. Santiago de Tolú – oraş în Columbia].
Jocuri MASACRÁ, masacrez, vb. I. Tranz. A ucide cu sălbăticie şi în masă oameni care nu se pot apăra; a măcelări, a extermina; p.gener. a ucide. ♢ Fig. A strica, a denatura, a descompleta o lucrare, un text etc. – Din fr. massacrer.
Jocuri print s. n.
Jocuri SEMIDOCTÍSM s. n. cultură superficială; semidocţie. (< semidoct + -ism)
Jocuri EVIÉR s. n. canal de scurgere pentru apele de bucătărie. (< fr. évier)
Jocuri FOST adj. v. ex.
Jocuri A ÎMBELCIUGÁ//T ~tă (~ţi, ~te) (despre coarnele animalelor) Care este întors cu vârful înăuntru. /în + belciug + suf. ~at
Jocuri recolonizáre s. f., g.-d. art. recolonizării; pl. recolonizări
Jocuri şoşoitór, -oáre, adj. (pop.; despre frunze şi ape) care şoşoie, susură, murmură, foşnesc; şuşuitor.
Jocuri înfăşurătór (tehn.) s. n., pl. înfăşurătoáre
Jocuri BICARPELÁR, -Ă, bicarpelari, -e, adj. (Despre gineceu) Format din două carpele. – Din fr. bicarpelaire.
Jocuri rubricáriu s. n.
Jocuri A (se) înălbi ≠ a (se) înnegri
Jocuri PLANTÁJ s. n. plantaţie de arbori amelioraţi, izolată de polenul străin, inferior, şi îngrijită intensiv în scopul obţinerii de seminţe uşor recoltabile. ♢ arbore dintr-o astfel de plantaţie. (< fr. plantage)
Jocuri fetişizánt adj. m., pl. fetişizánţi; f. sg. fetişizántă, pl. fetişizánte
Jocuri SEMITOLÓ//G ~gă ( ~gi, ~ge) m. şi f. Specialist în semitologie. /<fr. sémitologue
Jocuri modulométru s. n., pl. modulométre
Jocuri VÂRÂRE s. 1. v. băgare. 2. băgare, băgat, introducere, punere, vârât. (~ vinului în sticle.) 3. băgare, băgat, introducere, trecere, vârât. (~ aţei prin urechea acului.) 4. băgare, intrare, introducere, vârât. (~ lui prin spărtura zidului.) 5. v. înfigere.
Jocuri A IMATERIALIZ//Á ~éz tranz. A face să se imaterializeze. /<fr. immatérialiser
Jocuri omág s. m.
Jocuri FLEXO-/FLEXI- elem. „flexiune“. (< fr. flexo-, flexi-, cf. lat. flexus, îndoit)
Jocuri MANUTENŢIÚNE s.f. v. manutanţă.
Jocuri ÎNTROIENÍT, -Ă, întroieniţi, -te, adj. Cufundat, imobilizat în zăpadă, înzăpezit. [Pr.: -tro-ie-] – V. întroieni.
Jocuri MICROMANIPULATÓR s.n. Aparat pentru manipularea şi disecţia celulelor sau a obiectelor foarte mici. [< fr. micromanipulateur].
Jocuri MACERÁŢIE s.f. Macerare. [Gen. -iei, var. maceraţiune s.f. / cf. fr. macération, lat. maceratio].
Jocuri CHINEZITERAPEÚT, chineziterapeuţi, s.m. Specialist în chineziterapie. – Din fr. kinésithérapeute.
Jocuri ARDELENEÁSCA s. art. v. ardeleana.
Jocuri INFINÍT, -Ă I. adj. care nu are sfârşit, limite; fără margini; nemărginit, nemăsurat. II. s. n. (fil.) însuşirea materiei de a fi nelimitată şi inepuizabilă în spaţiu şi timp. III. s. m. (mat.) mărime care nu este finită. (< lat. infinitus, fr. infini)
Jocuri plutínd adj. m., pl. plutínzi; f. sg. plutíndă, pl. plutínde
Jocuri TOLÚ s.n. Balsam extras dintr-un arbore din America de Sud. [< fr., sp. tolu, cf. Santiago de Tolú – oraş în Columbia].
Jocuri MASACRÁ, masacrez, vb. I. Tranz. A ucide cu sălbăticie şi în masă oameni care nu se pot apăra; a măcelări, a extermina; p.gener. a ucide. ♢ Fig. A strica, a denatura, a descompleta o lucrare, un text etc. – Din fr. massacrer.
Jocuri print s. n.
Jocuri SEMIDOCTÍSM s. n. cultură superficială; semidocţie. (< semidoct + -ism)
Jocuri EVIÉR s. n. canal de scurgere pentru apele de bucătărie. (< fr. évier)
Jocuri FOST adj. v. ex.
Jocuri A ÎMBELCIUGÁ//T ~tă (~ţi, ~te) (despre coarnele animalelor) Care este întors cu vârful înăuntru. /în + belciug + suf. ~at
Jocuri recolonizáre s. f., g.-d. art. recolonizării; pl. recolonizări
Jocuri şoşoitór, -oáre, adj. (pop.; despre frunze şi ape) care şoşoie, susură, murmură, foşnesc; şuşuitor.
Jocuri înfăşurătór (tehn.) s. n., pl. înfăşurătoáre
Jocuri BICARPELÁR, -Ă, bicarpelari, -e, adj. (Despre gineceu) Format din două carpele. – Din fr. bicarpelaire.
Jocuri rubricáriu s. n.
Jocuri A (se) înălbi ≠ a (se) înnegri
Jocuri PLANTÁJ s. n. plantaţie de arbori amelioraţi, izolată de polenul străin, inferior, şi îngrijită intensiv în scopul obţinerii de seminţe uşor recoltabile. ♢ arbore dintr-o astfel de plantaţie. (< fr. plantage)
Jocuri fetişizánt adj. m., pl. fetişizánţi; f. sg. fetişizántă, pl. fetişizánte
Jocuri SEMITOLÓ//G ~gă ( ~gi, ~ge) m. şi f. Specialist în semitologie. /<fr. sémitologue




