Towers

Un joc inteligent, pentru cunoscatori. Incercati sa-l terminati. Daca reusiti, incercati sa-l terminati cu un scor peste 100,000. Noi am reusit.

Hint-uri:
- jucati fiecare nivel cu cat mai putin bani
- plasati turnurile cu sageti in centru
- plasati turnurile cu splash la cotituri si, eventual, in centru
- upgradati turnurile (ocupa mai putin spatiu, trag mai tare si mai repetd)
- upgradati intrest rate-ul pentru ca banii nefolositi sa se inmulteasca mai repede
- daca reusiti, nu faceti upgrade la turnuri speciale (water/earth/fire) pentru a economisi bani
- nu desconsiderati turnurile cu sageti; chiar daca n-au spash damage trag repede
- BOSS-ul moare cel mai bine de la turnurile cu sageti; multe, puse-n centru si pe la cotituri

TURN, turnuri, s.n. 1. Construcţie prismatică sau cilindrică, clădită separat sau făcând parte dintr-un complex arhitectural, fiind de obicei mai înaltă decât celelalte construcţii. ♢ Turn de răcire = construcţie de lemn, de piatră, de beton armat etc. în care apa dintr-o instalaţie termică complexă cedează o anumită cantitate de căldură, transmiţând-o aerului înconjurător. Turn de sondă = turlă (2). Turn de extracţie = construcţie de suprafaţă situată deasupra gurii unui puţ de mină şi prevăzută cu diverse utilaje. Turn de apă = castel de apă. ♢ Expr. Turn de fildeş, denumeşte izolarea de viaţă, de realităţile înconjurătoare a unui scriitor, artist etc. ♦ (Rar) Coş de fabrică. 2. Tură2. – Din germ. Turm.

scolióză s. f. (sil. -li-o-), g.-d. art. scoliózei; pl. scolióze
Jocuri A PĂSU//͹ ~iésc tranz. (persoane) A lăsa să beneficieze de răgazul necesar pentru a se putea achita de o obligaţie. /pas + suf. ~ui
Jocuri CHIOCÉC, chiocecuri. s.n. (Înv.) Numele unui dans turcesc. – Din tc. köcek.
Jocuri DEZINTEGRATÓR s. n. 1. maşină pentru măcinarea materialelor semidure (ghips, sare) sau fibroase (azbest, coji etc.). 2. aparat mecanic în metalurgie pentru epurarea gazului. (< fr. désintégrateur)
Jocuri RECONSTITUÍT adj. reconstruit.
Jocuri FAIÁNŢĂ, faianţe, s.f. Produs ceramic (sub formă de plăci) cu masa alba, poroasă, acoperită cu smalţ, asemănător cu porţelanul, fabricat prin ardere dintr-un amestec de caolin, feldspat, cuarţ etc.; (la pl.) varietăţi din produsul descris mai sus. ♦ Obiect de olărie făcut din acest produs ceramic (adesea colorat). – Din fr. faïence, it. faenza.
Jocuri DIPÓL, dipoli, s.m. 1. Circuit electric sau reţea electrică prevăzută cu două borne de acces pentru conectarea la o reţea exterioară. 2. (În sintagma) Dipol electric = a) sistem de două sarcini electrice apropiate, egale şi de semn contrar; b) antenă de telecomunicaţii formată din două conductoare dispuse şi alimentate simetric. – Din germ. Dipol, fr. dipôle.
Jocuri agramát (-tă), adj. – Incult, neinstruit. Gr. ἀγράμματος (sec. XVIII). Accentul agrámat (DAR) nu ne este cunoscut.
Jocuri FOR¹ s. n. 1. piaţă publică în oraşele romane, unde se făcea comerţ, se ţineau întruniri politice, se judecau procese etc. 2. (fig.) adunare, colocviu. ♢ autoritate; instanţă o ~ interior = conştiinţă. 3. forum. (< fr. for, lat. forum)
Jocuri ICONOCLÁST s. (BIS.) (înv.) iconoboreţ.
Jocuri COLÁ//C ~ci m. 1) Pâine albă în formă de inel, împletit din două sau mai multe viţe de aluat. ♢ A se face ~ a sta culcat cu corpul încovoiat. Omul nu fuge de ~, ci de ciomag fiecare se fereşte de rău, nu de bine. A aştepta pe cineva cu ~ci calzi a-i face cuiva o primire cordială. ~ peste pupăză la un necaz se adaugă altul. La cel bogat vine şi dracul cu ~ celui norocos îi merge bine întotdeauna. Cum e sfântul şi ~cul după cum e omul, aşa este şi atitudinea faţă de el. 2) Obiect de formă inelară având diferite întrebuinţări. ♢ ~ de salvare cerc de plută sau de cauciuc (umflat cu aer sau cu alt material uşor), folosit pentru a ţine la suprafaţa apei un naufragiat. ~ de fum rotocol de fum de ţigară. 3) Îngrăditură de piatră sau de lemn a unei fântâni; ghizd. /<sl. kolaţi
Jocuri CVINTESÉNŢĂ s.f. v. chintesenţă.
Jocuri CONSUMPTÍV, -Ă adj. Care provoacă consumpţie. [< fr. consumptif].
Jocuri CANADI//ÁN² ~ánă (~éni, ~éne) m. şi f. Persoană care face parte din populaţia de bază a Canadei sau este originară din Canada. [Sil. -di-an] /<fr. Canadien
Jocuri ÚZO s.n. Băutură alcoolică tare, peste 24 la sută alcool, de tip rachiu, obţinută din distilarea borhotului de migdale. Este specifică Turciei şi Greciei. Se consumă în amestec cu apă, ocazie cu care din limpede devine alb-lăptoasă. (din ngr. ouzo) [et. MW]
Jocuri polejnicí, polejnicésc, vb. IV (reg.; despre terenuri) a nivela.
Jocuri HIPOTALÁMUS, hipotalamusuri, s.n. Formaţie cenuşie a creierului, care corespunde părţii inferioare a encefalului, având rol important în reglarea superioară a funcţiilor vegetative ale organismului. – Din fr. hypothalamus.
Jocuri glaciológic adj. (sil. -ci-o-) → logic
Jocuri YOGHÍST, -Ă, yoghíşti, -ste, s.m. şi f., adj. (Adept) al filozofiei yoga; (persoană) care practică exerciţiile yoga. – Yoga + suf. -ist.
Jocuri TELEWATTMÉTRU s.n. Wattmetru pentru măsurarea la distanţă a puterii într-un circuit electric. [< fr. téléwattmètre].
Jocuri PURURÉLNIC adj. v. continuu, etern, necontenit, necurmat, neîncetat, neîntrerupt, nemuritor, nepieritor, nesfârşit, neuitat, permanent, perpetuu, veşnic, viu.
Jocuri ANVERGÚRĂ s. f. 1. desfăşurare, întindere. 2. distanţa dintre vârfurile aripilor unui avion, ale unei păsări, unui fluture. 3. importanţă, amploare a unei acţiuni, a unui proiect etc. (< fr. envergure)
Jocuri HIPERREFLECTIVITÁTE s. f. exagerare a reflexelor; hiperreflexie. (< fr. hyperréflectivité)
Jocuri AUTOSANITÁRĂ s.f. Vehicul închis cu care se transportă bolnavii, răniţii etc.; autosalvare. [Pron. a-u-. / < auto²- + sanitară].
Jocuri ovidénie s.f. (pop.) sărbătoarea intrării în biserică a Maicii Domnului.
Jocuri preambalá vb., ind. prez. preambaléz, 3 sg. şi pl. preambaleáză
Jocuri ambuscá vb., ind. prez. 3 sg. ambuscheáză
Jocuri pionefrítă s. f., pl. pionefríte
Jocuri ŞUMENEÁLĂ s. v. beţie, ebrietate.
Jocuri REFORMÍ//ST¹ ~stă (~şti, ~ste) Care ţine de reformism; propriu reformismului. /<fr. réformiste