Jocuri Online
Jocuri
Forum
Stiri
Înregistrare
Autentificare
Impuscaturi
Gandire
Actiune
Sport
Curse
DiverseThing Thing Arena
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
CONDRECTOMÍE s.f. (Med.) Rezecţie a unui cartilaj. [< fr. chondrectomie, cf. gr. chondros – cartilaj, ektome – excizie].
Jocuri PERIJEJUNÍTĂ s.f. (Med.) Inflamaţie a ţesuturilor din jurul jejunului. [Cf. fr. périjéjunite].
Jocuri BROM1 s. n. metaloid lichid, roşu-brun, cu miros înţepător, foarte toxic. (< fr. brome)
Jocuri FÜHRER s.m. Nume dat în Germania lui Adolf Hitler după venirea lui la putere, ca dictator, în 1933; conducător. [Pron. fü-rer. [< germ. Führer].
Jocuri ECLIPSÁ vb. I. tr. 1. a întuneca lumina unui astru. 2. (fig.) a umbri, a lăsa în umbră. II. refl. (fam.) a dispărea, a rămâne în umbră. (< fr. éclipser)
Jocuri telecineástă s. f. (sil. -ne-as-), pl. telecineáste
Jocuri MOFLUZÍ, mofluzesc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A da faliment; p. ext. a se ruina; a sărăci. – Din mofluz.
Jocuri albinar, albinari s.m. muncitor (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
Jocuri COMERÁJ ~e n. rar Defăimare verbală; bârfeală. /<fr. commérage
Jocuri COR s. n. I. 1. (în teatrul antic) grup de personaje care participa ca un personaj unic în desfăşurarea acţiunii unei opere dramatice, dansând şi cântând versuri. 2. ansamblu de cântăreţi care execută împreună muzică vocală. ♢ (fig.) grup, mulţime. 3. compoziţie muzicală destinată a fi cântată de un cor (2). II. ansamblul navelor, centrală şi laterale, ale unei biserici (catolice). (< lat. chorus, gr. khoros, it. coro)
Jocuri potégă, potége, s.f. (reg.) legătură (din tei răsucit, frânghie sau fier) ce uneşte capătul osiei cu crucea carului; lambă.
Jocuri OBSTÉTRICĂ f. Ramură a medicinei care se ocupă cu fiziologia şi patologia sarcinii şi a naşterii. /<fr. obstétrique
Jocuri FURI//ÓS1 ~oásă (~óşi, ~oáse) 1) Care manifestă furie în comportare. 2) (despre fenomene) Care se manifestă cu (mare) violenţă; care se produce foarte puternic. Torent ~. [Sil. -ri-os] /<fr. furieux, lat. furiosus
Jocuri víperă s. f., g.-d. art. víperei; pl. vípere
Jocuri SITUAŢIONÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al situaţionismului. (< fr. situationniste)
Jocuri APOCRÍF, -Ă adj. (Despre documente, scrieri) Atribuit în mod fals altui autor; nesigur; neautentic. ♦ (s.n.) Scriere religioasă nerecunoscută de canoane. [Cf. fr. apocryphe, lat. apocryphus, gr. apokryphos – ascuns].
Jocuri pieíre s. f., g.-d. art. pieírii
Jocuri jansenísm s. n.
Jocuri PERIMÍSIU s. n. ţesut conjunctiv care înconjură fibrele musculare. (< fr. périmysium)
Jocuri DROMOFOBÍE s.f. (Med.) Teamă patologică de călătorie. – Din fr. dromophobie.
Jocuri BUNĂVOÍNŢĂ f. 1) Atitudine binevoitoare (faţă de cineva); dispoziţie favorabilă; îngăduinţă. 2) rar Străduinţă deosebită; râvnă; zel. [G.-D. bunăvoinţei] /bună + voinţă
Jocuri ATÍPIC, -Ă adj. care nu prezintă caracterele tipului. (< fr. atypique)
Jocuri IMPERFORÁT, -Ă, imperforaţi, -te, adj. (Anat.; despre unele organe) Care are orificiile închise, obturate. – Din fr. imperforé.
Jocuri ATERIZÓR, aterizoare, s.n. Dispozitiv al unui avion care serveşte la alunecarea pe sol în scopul aterizării sau al decolării. – Din fr. atterrisseur.
Jocuri PROMULGÁŢIE s.f. (Jur.) Promulgare. [Gen. -iei. / < lat. promulgatio, fr. promulgation].
Jocuri PATRÚLĂ s. f. 1. mic detaşament militar însărcinat cu recunoaşterea terenului, a poziţiilor, a mişcărilor inamicului etc. sau cu supravegherea ordinii; navă, avion cu misiune de supraveghere. 2. formaţie de zbor din trei-patru avioane de luptă. (< germ. Patrulle)
Jocuri caimacám (-mi), s.m. – 1. Locţiitor al marelui Vizir. – 2. În Muntenia şi Moldova, locţiitor al domnitorului începînd din sec. XVIII. – 3. Locţiitor al banului Craiovei; în jurul lui 1783 l-a înlocuit definitiv pe ban, al cărui titlu a fost de atunci doar onorific. – Mr., megl. căimăcam. Tc. kaymakam (Roesler 594; Şeineanu, II, 76; Lokotsch 1010); cf ngr. ϰαϊμαϰάμης, bg. kaimakam. – Der. caimacameasă, s.f. (nevastă de caimacam); caimacamesc, adj. (propriu unui caimacam); caimacami, vb. (a conduce în calitate de caimacam; a guverna în interegn); caimacămie, s.f. (guvernare).
Jocuri exemplár s. n. [x pron. gz], pl. exempláre
Jocuri OLFACŢIÚNE s.f. v. olfacţie.
Jocuri joínă s.f. (reg.) V. joián.
Jocuri PERIJEJUNÍTĂ s.f. (Med.) Inflamaţie a ţesuturilor din jurul jejunului. [Cf. fr. périjéjunite].
Jocuri BROM1 s. n. metaloid lichid, roşu-brun, cu miros înţepător, foarte toxic. (< fr. brome)
Jocuri FÜHRER s.m. Nume dat în Germania lui Adolf Hitler după venirea lui la putere, ca dictator, în 1933; conducător. [Pron. fü-rer. [< germ. Führer].
Jocuri ECLIPSÁ vb. I. tr. 1. a întuneca lumina unui astru. 2. (fig.) a umbri, a lăsa în umbră. II. refl. (fam.) a dispărea, a rămâne în umbră. (< fr. éclipser)
Jocuri telecineástă s. f. (sil. -ne-as-), pl. telecineáste
Jocuri MOFLUZÍ, mofluzesc, vb. IV. Intranz. (Înv.) A da faliment; p. ext. a se ruina; a sărăci. – Din mofluz.
Jocuri albinar, albinari s.m. muncitor (Notă: Definiţia este preluată din Dicţionar de argou al limbii române, Editura Niculescu, 2007)
Jocuri COMERÁJ ~e n. rar Defăimare verbală; bârfeală. /<fr. commérage
Jocuri COR s. n. I. 1. (în teatrul antic) grup de personaje care participa ca un personaj unic în desfăşurarea acţiunii unei opere dramatice, dansând şi cântând versuri. 2. ansamblu de cântăreţi care execută împreună muzică vocală. ♢ (fig.) grup, mulţime. 3. compoziţie muzicală destinată a fi cântată de un cor (2). II. ansamblul navelor, centrală şi laterale, ale unei biserici (catolice). (< lat. chorus, gr. khoros, it. coro)
Jocuri potégă, potége, s.f. (reg.) legătură (din tei răsucit, frânghie sau fier) ce uneşte capătul osiei cu crucea carului; lambă.
Jocuri OBSTÉTRICĂ f. Ramură a medicinei care se ocupă cu fiziologia şi patologia sarcinii şi a naşterii. /<fr. obstétrique
Jocuri FURI//ÓS1 ~oásă (~óşi, ~oáse) 1) Care manifestă furie în comportare. 2) (despre fenomene) Care se manifestă cu (mare) violenţă; care se produce foarte puternic. Torent ~. [Sil. -ri-os] /<fr. furieux, lat. furiosus
Jocuri víperă s. f., g.-d. art. víperei; pl. vípere
Jocuri SITUAŢIONÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al situaţionismului. (< fr. situationniste)
Jocuri APOCRÍF, -Ă adj. (Despre documente, scrieri) Atribuit în mod fals altui autor; nesigur; neautentic. ♦ (s.n.) Scriere religioasă nerecunoscută de canoane. [Cf. fr. apocryphe, lat. apocryphus, gr. apokryphos – ascuns].
Jocuri pieíre s. f., g.-d. art. pieírii
Jocuri jansenísm s. n.
Jocuri PERIMÍSIU s. n. ţesut conjunctiv care înconjură fibrele musculare. (< fr. périmysium)
Jocuri DROMOFOBÍE s.f. (Med.) Teamă patologică de călătorie. – Din fr. dromophobie.
Jocuri BUNĂVOÍNŢĂ f. 1) Atitudine binevoitoare (faţă de cineva); dispoziţie favorabilă; îngăduinţă. 2) rar Străduinţă deosebită; râvnă; zel. [G.-D. bunăvoinţei] /bună + voinţă
Jocuri ATÍPIC, -Ă adj. care nu prezintă caracterele tipului. (< fr. atypique)
Jocuri IMPERFORÁT, -Ă, imperforaţi, -te, adj. (Anat.; despre unele organe) Care are orificiile închise, obturate. – Din fr. imperforé.
Jocuri ATERIZÓR, aterizoare, s.n. Dispozitiv al unui avion care serveşte la alunecarea pe sol în scopul aterizării sau al decolării. – Din fr. atterrisseur.
Jocuri PROMULGÁŢIE s.f. (Jur.) Promulgare. [Gen. -iei. / < lat. promulgatio, fr. promulgation].
Jocuri PATRÚLĂ s. f. 1. mic detaşament militar însărcinat cu recunoaşterea terenului, a poziţiilor, a mişcărilor inamicului etc. sau cu supravegherea ordinii; navă, avion cu misiune de supraveghere. 2. formaţie de zbor din trei-patru avioane de luptă. (< germ. Patrulle)
Jocuri caimacám (-mi), s.m. – 1. Locţiitor al marelui Vizir. – 2. În Muntenia şi Moldova, locţiitor al domnitorului începînd din sec. XVIII. – 3. Locţiitor al banului Craiovei; în jurul lui 1783 l-a înlocuit definitiv pe ban, al cărui titlu a fost de atunci doar onorific. – Mr., megl. căimăcam. Tc. kaymakam (Roesler 594; Şeineanu, II, 76; Lokotsch 1010); cf ngr. ϰαϊμαϰάμης, bg. kaimakam. – Der. caimacameasă, s.f. (nevastă de caimacam); caimacamesc, adj. (propriu unui caimacam); caimacami, vb. (a conduce în calitate de caimacam; a guverna în interegn); caimacămie, s.f. (guvernare).
Jocuri exemplár s. n. [x pron. gz], pl. exempláre
Jocuri OLFACŢIÚNE s.f. v. olfacţie.
Jocuri joínă s.f. (reg.) V. joián.
