The Professionals

Un joc cu impuscaturi la care iti va trebui ceva indemanare.

In acest joc vei juca rolul unui tragator de elita care va trebui sa tinteasca si sa traga in tintele aflate in miscare.
Jocul are mai multe nivele de asalt pe care va trebui sa le parcurgi.

Pentru a castiga mai multe puncte trebuie sa tragi cat mai repede posibil fix pe punctul central al tintelor aflate in miscare.

Iti poti dubla punctele daca tragi in modul sniper (vedere prin luneta). Va trebui sa tragi in toate tintele inainte de expirarea timpului.

scalabil gasiti-l voi bacrizyahoo.com
Jocuri ANCÓNĂ s.f. (Arhit.) 1. Consolă care susţine cornişa. 2. Masă aşezată în altar, sculptată sau pictată. ♦ Nişă sau cornişă unde este aşezată această masă. [< fr. ancon, it. ancona].
Jocuri COMPLEZÉNT, -Ă, complezenţi, -te, adj. Care este gata de a servi pe cineva, doritor de a face plăcere cuiva; serviabil, amabil. – Din fr. complaisant.
Jocuri HIPERTÓNIC, -Ă, hipertonici, -ce, adj. (Despre soluţii) Care are o presiune osmotică superioară unei alte soluţii. – Din fr. hypertonique.
Jocuri VâRSTNICÍE f. Stare de om în vârstă. /vârstnic + suf. ~ie
Jocuri periclitánt adj. m., pl. periclitánţi; f. sg. periclitántă, pl. periclitánte
Jocuri CLIZIMÉTRU s.n. Instrument topografic pentru măsurarea unghiurilor de pantă. [< fr. clisimètre, cf. gr. klisis – înclinaţie, metron – măsură].
Jocuri MOCHETÁ vb. tr. a acoperi podeaua unei camere cu mochetă. (< mochetă)
Jocuri ÎMBĂLSĂMÍ vb. IV. v. îmbălsăma.
Jocuri DESFRÂNÁ, desfrânez, vb. I. Refl. (Rar) A se deda destrăbălării, a duce o viaţă necumpătată, de plăceri uşoare. – Des¹- + [în]frâna.
Jocuri NEÎNDOIÓS adj., adv. 1. adj. v. adevărat. 2. adj. v. categoric. 3. adj. v. clar. 4. adv. v. sigur.
Jocuri INTERESÁ//T ~tă (~ţi, ~te) 1) Care are un interes; aflat în cauză. 2) Care caută să-şi satisfacă doar interesele personale; mânat de obţinerea unui avantaj personal; individualist. 3) Care manifestă mult interes; cuprins de curiozitate. /v. a (se) interesa
Jocuri DESPĂRŢIMÂNT s. v. căsuţă, compartiment, despărţire, despărţitură.
Jocuri COMPORTAMÉNT ~e n. 1) Mod de a se purta; ţinută; conduită; manieră. 2) Totalitate a modalităţilor de reacţie a organismului faţă de mediul înconjurător; atitudine organică; comportare. ~ neadecvat. /<fr. comportement
Jocuri PANNATURÍST, -Ă adj. Referitor la pannaturism. // s.m. şi f. Adept al pannaturismului. [Et. incertă].
Jocuri brumátic adj. m., pl. brumátici; f. sg. brumátică, pl. brumátice
Jocuri EXPURGÁ vb. tr. a elimina dintr-o carte pasaje incompatibile cu anumite principii morale sau idei politice. (< fr. expurger, lat. expurgare)
Jocuri HINDUÍSM n. Religie răspândită mai ales în India, reprezentând o îmbinare a brahmanismului cu budismul. /<fr. hindouisme, germ. Hinduismus
Jocuri BUCLÁ, buclez, vb. I. 1. Tranz. Şi refl. A(-şi) răsuci părul în bucle; a (se) cârlionţa; a (se) ondula.2. Tranz. A face o buclă firului de ţesut pentru a forma un ochi de tricotat. – Din fr. boucler.
Jocuri barabói (-i), s.m. – 1. Plantă, alunele (Chaerophyllum bulbosum). – 2. Cartof. – Var. barabulă, s.f. (cartof). Mag. baraboly „plantă, alunele“ (Cihac, II, 479; DAR), cf. şi bg. baraboj „cartof“, rut. barabolja, „cartof“. Pare a fi avut loc o contaminare cu numele Brandenburg, regiune de unde se importau cartofi în cantităţi mari (Philippide, Principii, 109; Borcea 177; Tiktin; Berneker 81; DAR), sau mai curînd cu germ. Grundbirne (› rut. bandurka „cartof“), în bandraburcă sau brandaburcă, s.f. „cartof“. Cf. şi ceh. brambor, rut. mandiburka „cartof“.
Jocuri A SE EVAPORÁ mă evápor intranz. 1) (despre lichide) A se transforma în vapori; a trece din stare lichidă în stare gazoasă; a se vaporiza. 2) fig. fam. (despre persoane) A se face nevăzut; a înceta să mai fie în câmpul vizual; a dispărea; a pieri; a se eclipsa. [Şi evaporez] /<fr. évaporer, lat. evaporare
Jocuri ALDĂMÁŞ, aldămaşuri, s.n. Băutură (şi gustare) oferită de cineva după încheierea unei tranzacţii. [Var.: adălmáş s.n.] – Din magh. áldomás.
Jocuri ARHEOGRAFÍE s.f. 1. (Liv.) Reprezentare prin desen, prin pictură sau prin sculptură a unor scene antice. 2. Disciplină istorică al cărei obiect este publicarea scrierilor antice. [< fr. archéographie].
Jocuri TARÁBĂ s. masă, tejghea, (prin Transilv.) pudli, (Transilv. şi Ban.) pult, (Bucov.) şinc, (înv.) comptoar, sarghie. (Pune marfa pe ~.)
Jocuri CONGELÁ vb. tr. a face un lichid să treacă în stare solidă; a îngheţa. o a conserva produse alimentare prin frig. (< fr. congeler, lat. congelare)
Jocuri CIZELÁRE s. v. cultivare, rafinare, stilare.
Jocuri MINIARAGÁZ s. n. aragaz de proporţii reduse (de voiaj). (< mini¹- + aragaz)
Jocuri CIRENÁIC, -Ă, cirenaici, -ce, adj., s.m. 1. Adj. (În sintagma) Şcoala cirenaică = curent filozofic din Grecia antică ce susţinea că scopul esenţial al vieţii ar fi cultivarea raţională a plăcerilor. 2. S.m. Adept al şcolii cirenaice. [Pr.: -na-ic] – Din fr. cyrénaïque.
Jocuri TUPÉU, (rar) tupeuri, s.n. Îndrăzneală, cutezanţă care întrece limita cuvenită; obrăznicie, impertinenţă. – Din fr. toupet.
Jocuri INTOXICÁŢIE, intoxicaţii, s.f. Rezultat al introducerii sau acumulării în organism a unor substanţe toxice; starea celui ce s-a intoxicat; otrăvire. [Var.: (rar) intoxicaţiúne s.f.] – Din fr. intoxication.