The Mothership
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
PLEZNITÚRĂ s.f. v. plesnitură.
Jocuri carilón s. n., pl. carilónuri
Jocuri bálsám (-muri), s.n. – Suc gros folosit ca preparat aromat şi curativ. – Mr. balsam. Lat. balsamum, care a putut intra în rom. pe mai multe căi: mai probabil, prin folosirea cuvîntului în farmacia veche. Apare din sec. XVII, uneori sub forma valsam ‹ ngr. μπάλσαμον, cf. ngr. βάλσμον, tc. balsam, alb. balsam,, bg. balsam,, şi de asemenea germ. Balsam, it. balsamo. Accentul în rom. este indiferent. Der. bălsăma, vb. (a îmbălsăma, a parfuma); bălsămi, vb. (înv.; a parfuma); balsamic, adj. (parfumat, aromat); îmbălsăma, vb. (a înmiresma, a parfuma; a impregna un cadavru cu anumite substanţe chimice); a îmbălsămi, vb. (a parfuma).
Jocuri NĂBĂDĂIÓS, -OÁSĂ, năbădăioşi, -oase, adj. (Adesea substantivat) 1. (Pop. şi fam.) Care se supără uşor, care îşi iese repede din fire. ♦ Care se ţine de glume, de farse. ♦ (Despre animale) Nărăvaş. 2. (Reg.) Epileptic. – Năbădăi1 + suf. -os.
Jocuri Partea suparioara a carapacii broastei testoase.
Jocuri VOBULATÓR s. n. generator electronic cu frecvenţă variabilă, care produce oscilaţii de amplitudine constantă, pentru măsurarea caracteristicilor de amplitudine şi frecvenţă. (< engl. wobbulator, fr. vobulateur)
Jocuri TELEMETRÁ vb. tr., intr. a viza cu telemetrul. (< fr. télémétrer)
Jocuri SOLZ, solzi, s.m. 1. Fiecare dintre plăcile mici, dure şi lucioase, de natură tegumentară, care, suprapunându-se parţial, acoperă corpul celor mai mulţi peşti, al celor mai multe reptile, picioarele păsărilor şi anumite părţi ale corpului unor mamifere. ♦ Fiecare dintre micile plăci de metal din care sunt făcute armurile sau anumite obiecte de podoabă. 2. Fiecare dintre frunzuliţele care acoperă şi apără bulbii, mugurii şi alte organe ale plantelor. 3. Stratul exterior pe care-l prezintă o secţiune transversală făcută într-o fibră de lână. 4. Fig. (Pop.) Murdărie, jeg care se depune pe piele, în formă de mici cruste. – Refăcut din *soldzi (pl. lui *soldu < lat. solidus „monedă de aur“).
Jocuri AUTOACUZÁRE s.f. Acţiunea de a se autoacuza. ♦ (Med.) Formă de delir în care bolnavul se învinuieşte de fapte imaginare. [< autoacuza, cf. fr. auto-accusation].
Jocuri OSTRÉE s. f. stridie. (< lat. ostrea)
Jocuri DIVIZIONÁR, -Ă, divizionari, -e, adj. 1. (În sintagma) Monedă divizionară = monedă măruntă de metal, reprezentând o fracţiune a unităţii băneşti legale; p. gener. monedă de valoare mică; bani mărunţi, mărunţiş. 2. Care ţine de o divizie (1), privitor la o divizie. 3. Care are loc în cadrul unei divizii (2), care aparţine unei divizii. [Pr.: -zi-o-] – Din fr. divisionnaire.
Jocuri întrefiér s. n., pl. întrefiéruri
Jocuri CANCELÁR ~i m. 1) (în Austria şi în Germania) Şef al guvernului; prim-ministru. 2) (în evul mediu) Şef al cancelariei şi al arhivei regale sau imperiale. /<lat. cancellarius, germ. Kanzler
Jocuri EMANÁ vb. 1. a degaja, a emite, a exala, a împrăştia, a răspândi, a scoate, (înv.) a răsfuga, a slobozi. (Soba ~ gaze.) 2. v. degaja. 3. a proveni, (fig.) a izvorî. (Decretul ~ de la puterea legiuitoare.)
Jocuri deontologísm s. n. (sil. de-on-)
Jocuri OXIACÍD s. v. hidroxiacid.
Jocuri prezbiopíe s. f. (sil. -bi-o-), g.-d. art. prezbiopíei; pl. prezbiopíi
Jocuri PATINÁJ s.n. 1. Faptul de a patina; patinare; sportul cu patinele. 2. Patinoar. [< fr. patinage].
Jocuri plevuí, plevuiésc, vb. IV (reg.) a trece prin ciur, a cerne (pentru a curăţa boabele de pleavă).
Jocuri DÉCIMĂ s.f. 1. (Muz.) Interval care cuprinde zece trepte (o treaptă şi o octavă). ♦ Treapta a zecea de la o treaptă dată. 2. Strofă de zece versuri. [< it. decima, cf. lat. decima – zecime].
Jocuri PRECONCENTRÁT s.n. Produs minier îmbogăţit în substanţe utile prin operaţii preliminare urmate de operaţii de preparare propriu-zisă. [< preconcentrare].
Jocuri PLANIMÉTRU, planimetre, s.n. Instrument care serveşte la măsurarea suprafeţelor plane (hărţi şi planuri topografice) prin parcurgerea conturului acestora. – Din fr. planimètre.
Jocuri ENÓRM, -Ă I. adj. foarte mare, imens, colosal. II. adv. foarte mult; extrem de... (< fr. énorme, lat. enormis)
Jocuri ÎNFIÉRE, înfieri, s.f. Acţiunea de a înfia şi rezultatul ei; adoptare, adopţie. [Pr.: -fi-e-] – V. înfia.
Jocuri SUPERINFÉCŢIE s. f. infecţie nouă, contractată de cineva deja infectat; suprainfecţie. (după fr. surinfection)
Jocuri replíu s. n., pl. replíuri
Jocuri luteinizáre s. f., g.-d. art. luteinizării; pl. luteinizări
Jocuri mătălnicí, mătălnicésc, vb. IV (reg.) 1. a se alinta, a se linguşi. 2. a lucra, a merge alene.
Jocuri COPIL DE GÁRD s. v. bastard, copil din flori.
Jocuri SEZONIÉR adj. (rar) sezonal. (Muncă ~.)
Jocuri carilón s. n., pl. carilónuri
Jocuri bálsám (-muri), s.n. – Suc gros folosit ca preparat aromat şi curativ. – Mr. balsam. Lat. balsamum, care a putut intra în rom. pe mai multe căi: mai probabil, prin folosirea cuvîntului în farmacia veche. Apare din sec. XVII, uneori sub forma valsam ‹ ngr. μπάλσαμον, cf. ngr. βάλσμον, tc. balsam, alb. balsam,, bg. balsam,, şi de asemenea germ. Balsam, it. balsamo. Accentul în rom. este indiferent. Der. bălsăma, vb. (a îmbălsăma, a parfuma); bălsămi, vb. (înv.; a parfuma); balsamic, adj. (parfumat, aromat); îmbălsăma, vb. (a înmiresma, a parfuma; a impregna un cadavru cu anumite substanţe chimice); a îmbălsămi, vb. (a parfuma).
Jocuri NĂBĂDĂIÓS, -OÁSĂ, năbădăioşi, -oase, adj. (Adesea substantivat) 1. (Pop. şi fam.) Care se supără uşor, care îşi iese repede din fire. ♦ Care se ţine de glume, de farse. ♦ (Despre animale) Nărăvaş. 2. (Reg.) Epileptic. – Năbădăi1 + suf. -os.
Jocuri Partea suparioara a carapacii broastei testoase.
Jocuri VOBULATÓR s. n. generator electronic cu frecvenţă variabilă, care produce oscilaţii de amplitudine constantă, pentru măsurarea caracteristicilor de amplitudine şi frecvenţă. (< engl. wobbulator, fr. vobulateur)
Jocuri TELEMETRÁ vb. tr., intr. a viza cu telemetrul. (< fr. télémétrer)
Jocuri SOLZ, solzi, s.m. 1. Fiecare dintre plăcile mici, dure şi lucioase, de natură tegumentară, care, suprapunându-se parţial, acoperă corpul celor mai mulţi peşti, al celor mai multe reptile, picioarele păsărilor şi anumite părţi ale corpului unor mamifere. ♦ Fiecare dintre micile plăci de metal din care sunt făcute armurile sau anumite obiecte de podoabă. 2. Fiecare dintre frunzuliţele care acoperă şi apără bulbii, mugurii şi alte organe ale plantelor. 3. Stratul exterior pe care-l prezintă o secţiune transversală făcută într-o fibră de lână. 4. Fig. (Pop.) Murdărie, jeg care se depune pe piele, în formă de mici cruste. – Refăcut din *soldzi (pl. lui *soldu < lat. solidus „monedă de aur“).
Jocuri AUTOACUZÁRE s.f. Acţiunea de a se autoacuza. ♦ (Med.) Formă de delir în care bolnavul se învinuieşte de fapte imaginare. [< autoacuza, cf. fr. auto-accusation].
Jocuri OSTRÉE s. f. stridie. (< lat. ostrea)
Jocuri DIVIZIONÁR, -Ă, divizionari, -e, adj. 1. (În sintagma) Monedă divizionară = monedă măruntă de metal, reprezentând o fracţiune a unităţii băneşti legale; p. gener. monedă de valoare mică; bani mărunţi, mărunţiş. 2. Care ţine de o divizie (1), privitor la o divizie. 3. Care are loc în cadrul unei divizii (2), care aparţine unei divizii. [Pr.: -zi-o-] – Din fr. divisionnaire.
Jocuri întrefiér s. n., pl. întrefiéruri
Jocuri CANCELÁR ~i m. 1) (în Austria şi în Germania) Şef al guvernului; prim-ministru. 2) (în evul mediu) Şef al cancelariei şi al arhivei regale sau imperiale. /<lat. cancellarius, germ. Kanzler
Jocuri EMANÁ vb. 1. a degaja, a emite, a exala, a împrăştia, a răspândi, a scoate, (înv.) a răsfuga, a slobozi. (Soba ~ gaze.) 2. v. degaja. 3. a proveni, (fig.) a izvorî. (Decretul ~ de la puterea legiuitoare.)
Jocuri deontologísm s. n. (sil. de-on-)
Jocuri OXIACÍD s. v. hidroxiacid.
Jocuri prezbiopíe s. f. (sil. -bi-o-), g.-d. art. prezbiopíei; pl. prezbiopíi
Jocuri PATINÁJ s.n. 1. Faptul de a patina; patinare; sportul cu patinele. 2. Patinoar. [< fr. patinage].
Jocuri plevuí, plevuiésc, vb. IV (reg.) a trece prin ciur, a cerne (pentru a curăţa boabele de pleavă).
Jocuri DÉCIMĂ s.f. 1. (Muz.) Interval care cuprinde zece trepte (o treaptă şi o octavă). ♦ Treapta a zecea de la o treaptă dată. 2. Strofă de zece versuri. [< it. decima, cf. lat. decima – zecime].
Jocuri PRECONCENTRÁT s.n. Produs minier îmbogăţit în substanţe utile prin operaţii preliminare urmate de operaţii de preparare propriu-zisă. [< preconcentrare].
Jocuri PLANIMÉTRU, planimetre, s.n. Instrument care serveşte la măsurarea suprafeţelor plane (hărţi şi planuri topografice) prin parcurgerea conturului acestora. – Din fr. planimètre.
Jocuri ENÓRM, -Ă I. adj. foarte mare, imens, colosal. II. adv. foarte mult; extrem de... (< fr. énorme, lat. enormis)
Jocuri ÎNFIÉRE, înfieri, s.f. Acţiunea de a înfia şi rezultatul ei; adoptare, adopţie. [Pr.: -fi-e-] – V. înfia.
Jocuri SUPERINFÉCŢIE s. f. infecţie nouă, contractată de cineva deja infectat; suprainfecţie. (după fr. surinfection)
Jocuri replíu s. n., pl. replíuri
Jocuri luteinizáre s. f., g.-d. art. luteinizării; pl. luteinizări
Jocuri mătălnicí, mătălnicésc, vb. IV (reg.) 1. a se alinta, a se linguşi. 2. a lucra, a merge alene.
Jocuri COPIL DE GÁRD s. v. bastard, copil din flori.
Jocuri SEZONIÉR adj. (rar) sezonal. (Muncă ~.)







