tanks

FIÉSC, FIÁSCĂ, fieşti, adj. (Rar) Filial. – Fiu + suf. -esc.
Jocuri hiperneologizá vb., ind. prez. 3 hiperneologizeáză
Jocuri HOLTÉI s., adj. v. celibatar.
Jocuri liniaritáte s. f., pl. liniarităţi
Jocuri METROELITRORAFÍE s. f. sutură a peretelui vaginal anterior, sau a feţei anterioare a colului uterin cu peretele posterior al vaginului. (< fr. métro-élytrorrhaphie)
Jocuri BÉRTĂ s. f. broboadă croşetată din lână, cu ciucuri, purtată de femei. (< fr. berthe)
Jocuri caracterizánt adj. m., pl. caracterizánţi; f. sg. caracterizántă, pl. caracterizánte
Jocuri SCAMONÉE s. f. 1. plantă exotică cu frunze triunghiulare şi flori de culoare galben-pal. 2. suc răşinos din rădăcina acestei plante, folosită ca purgativ puternic. (< fr. scammonée, lat. scammonea)
Jocuri PIUÍ, pers. 3 píuie, vb. IV. Intranz. (Despre păsări, mai ales despre puii păsărilor) A scoate piuituri; a piscui. ♦ (Mai ales despre un corp care străbate aerul cu viteză) A şuiera, a ţiui. [Pr.: pi-u-] – Din piu.
Jocuri FRICANDÓ s.n. Fel de mâncare preparat dintr-o bucată de carne sau peşte împănată cu slănină şi fiartă înăbuşit; se serveşte de obicei la începutul mesei. [< fr. fricandeau].
Jocuri SĂRĂNDÍC adj., s. v. orfan.
Jocuri paracazeínă s. f. (sil. -ze-i-), g.-d. art. paracazeínei
Jocuri pistosít, -ă, adj. (reg.) 1. (despre legume, fructe) zdrobit, strivit, sfărâmat, pisat, terciuit. 2. (fig.; despre oameni) bătut tare, snopit în bătaie. 3. istovit de muncă, de eforturi fizice.
Jocuri VULTUROÁICĂ s. (ORNIT.) vulturiţă, vulturoaie.
Jocuri intabulare
Jocuri CORNIŞ//ÓR ~oáre n. (diminutiv de la corn) Plantă erbacee asemănătoare cu cetina de brad, care creşte pe stânci şi prin pădurile de munte. /corn + suf. ~işor
Jocuri óptsprezece num. (sil. mf. opt-spre-)
Jocuri HURUÍT², -Ă, huruiţi, -te, adj. (Reg.) Dărâmat, surpat. [Var.: huluít, -ă adj.] – V. hurui.
Jocuri inacordábil adj. m. (sil. mf. in-), pl. inacordábili; f. sg. inacordábilă, pl. inacordábile
Jocuri ÎNSCRÍS², -Ă, înscrişi, -se, adj. (Despre poligoane) Cu vârfurile situate pe circumferinţa unui cerc; (despre poliedre) cu vârfurile situate pe suprafaţa unei sfere, a unui con sau a unui cilindru. – V. înscrie.
Jocuri LEGITIMÍST, -Ă, legitimişti, -ste, s.m. şi f., adj. (Persoană) care susţine o dinastie sau un suveran, consideraţi drept singurii îndreptăţiţi să ocupe tronul. – Din fr. légitimiste.
Jocuri remediábil adj. m. (sil. -di-a-), pl. remediábili; f. sg. remediábilă, pl. remediábile
Jocuri netezeálă s.f. (înv.) netezime.
Jocuri FILABILITÁTE s.f. Însuşirea unui material textil de a putea fi tras în fire. [Cf. it. filabilità].
Jocuri mantíde s. f., pl. mantíde
Jocuri STRĂINĂT//ÁTE ~ăţi f. 1) Ţară, regiune sau loc care se află dincolo de hotarele patriei; ţară străină. 2) Mediu în care se află cineva depărtat de familie, de prieteni şi de cunoscuţi. [G.-D. străinătăţii; Sil. -stră-i-] /străin + suf. ~ătate
Jocuri SĂPĂT//ÓR¹ ~oáre n. Maşină de săpat. /a săpa + suf. ~ător
Jocuri DECATLÓN s. n. concurs cu zece probe atletice care se desfăşoară pe durata a două zile. (< fr. décathlon)
Jocuri SIL s.n. v. sill.
Jocuri BUZẮU adj. invar. (Rar, în expr.) A sta buzău = a sta bosumflat, îmbufnat. – Buză + suf. -ău.