Tank2

AERIFÉR ~ă (~i, ~e) Care conduce aerul. /<fr. aérifere
Jocuri EVULSIÚNE s. f. (extracţie prin) smulgere. (< fr. évulsion, lat. evulsio)
Jocuri CIOBÁN ~i m. Persoană care are în grijă oile; păstor; oier; ovicultor. ♢ Steaua ~ului a) luceafărul de seară; b) steaua polară. ~ul-cu-Oile denumire populară a constelaţiei Lira; Oierul. [Sil. cio-ban] /<turc. çoban
Jocuri supraalimentá vb. (sil. -pra-), ind. prez. 1 sg. supraalimentéz, 3 sg. şi pl. supraalimenteáză
Jocuri ROMBOÍD, -Ă adj. Asemănător cu un romb. // s.n. 1. Figură în formă de romb. 2. Muşchi al spatelui aşezat sub trapez. [Pron. -bo-id. / < fr. rhomboïde].
Jocuri SEMISPÁŢIU s. n. (mat.) fiecare dintre cele două părţi ale spaţiului euclidian cu trei dimensiuni, împărţit de un plan al său. (după fr. demi-espace)
Jocuri SIVAPITÉC s.m. Specie de maimuţă fosilă din era neozoică. [< fr. sivapithèque].
Jocuri CICLÁRE, ciclări, s.f. (Rar) Integrare într-un ciclu de învăţământ. – Din ciclu.
Jocuri CACÁO s.f. Sămânţa arborelui de cacao, folosită (sub formă de produs pulverulent) în alimentaţie, mai ales la fabricarea ciocolatei şi a unor băuturi hrănitoare. ♢ Unt (sau ulei) de cacao = substanţă grasă, de culoare albă-gălbuie, extrasă din pulberea de cacao şi folosită la fabricarea ciocolatei, în industria farmaceutică, în cosmetică etc. ♦ Băutură preparată cu pulbere de cacao. [Pr.: -ca-o] – Din fr. cacao.
Jocuri GLISSÁNDO adv. (Indică modul de executare a unei bucăţi muzicale) Prin trecerea continuă şi treptată de la un sunet la altul. – Cuv. it.
Jocuri pánchiţă, pánchiţe, s.f. (reg.) femeie de moravuri uşoare.
Jocuri APOZITÍV, -Ă adj. care serveşte ca apoziţie; apoziţional. o propoziţie ~ă = propoziţie cu rol de apoziţie, pe lângă (un element din) regentă. (< fr. appositif)
Jocuri MOZAVIRÍ vb. v. bârfi, blama, calomnia, cle-veti, defăima, denigra, discredita, po-negri.
Jocuri spégmă, spégme, s.f. 1. (pop.) aţă de cânepă, răsucită şi împletită, în două fire. 2. (pop.) smoc format din fire de cânepă, de bumbac, de lână, după dărăcit; câlţi de proastă calitate care cad la meliţat; smoc de păr sau de iarbă.
Jocuri DEPRIVATIZÁ vb. tr. a înlătura, a desfiinţa privatizarea. (< de¹- + privatiza)
Jocuri veriga
Jocuri EXCITATÓR, -OÁRE adj. Excitant. // s.f. Maşină electrică pentru alimentarea înfăşurării de excitaţie (3) a altor maşini electrice. [Cf. fr. excitateur, -trice, lat. excitator].
Jocuri captátio benevoléntiae (lat.) [ti pron. ţi, ae pron. e] (-ti-o, -ti-ae) loc. s. f.
Jocuri A PERSEVER//Á ~éz intranz. A manifesta statornicie (în acţiuni, atitudini, concepţii, sentimente etc.); a sta cu fermitate pe aceleaşi poziţii; a stărui; a persista; a insista. /<fr. perseverer, lat. perseverare
Jocuri PROUDHONÍST, -Ă, proudhonişti, -ste, adj., s.m. şi f. (Adept) al proudhonismului. [Pr.: prudonist] – Din fr. proudhoniste.
Jocuri OPORTUNITÁTE s. f. 1. caracterul a ceea ce este oportun. ♢ ocazie fericită, prilej favorabil. 2. oportunism. (< fr. opportunité, lat. oportunitas)
Jocuri EFUZÓR, efuzoare, s.n. Tub cu secţiune crescătoare, utilizat pentru accelerarea scurgerii unui gaz. – Din efuziune.
Jocuri ENANTIOMORFÍSM s. n. enantiomorfie. (< fr. énantiomorphisme, engl. enantiomorphism)
Jocuri FLĂMÂNZÍRE s. înfometare. (~ unei populaţii.)
Jocuri TÚTTI adv. (Muz.; ca indicaţie de execuţie) Cântat de toţi executanţii. // s.n. Ansamblu de instrumente ale unei orchestre. ♦ (În piesele de concert) Muzică executată de orchestră în timpul pauzei solistului. [< it. tutti].
Jocuri VOCODÉR¹, vocodere, s.n. Sistem electronic de telefonie, în care vorbirea este codificată şi apoi reconstituită, pentru a obţine o inteligibilitate mărită. – Din fr. vocoder.
Jocuri şrotuíre s. f., g.-d. art. şrotuírii; pl. şrotuíri
Jocuri A ŢÍNE ţin 1. tranz. I. 1) (obiecte sau fiinţe) A apuca (cu mâna, cu dinţii etc.), nelăsând să cadă sau să scape. ~ în mână un buchet de flori. 2) (obiecte sau fiinţe care pot cădea) A face să nu cadă, servind drept suport. ♢ A (nu)-l ~ picioarele (pe cineva) a nu mai putea sta pe picioare; a fi foarte obosit. A (nu)-l ~ pământul (pe cineva) a (nu) trăi pe pământ. Nu-l mai ~ locul (pe cineva) se spune despre cineva, care nu-şi găseşte astâmpăr (de bucurie sau de nerăbdare). 3) (fiinţe) A face să rămână (într-un anumit loc sau într-o anumită situaţie). ♢ ~ sub cheie a face să stea încuiat. ~ sub strajă a ţine arestat. ~ la distanţă (pe cineva) a nu permite cuiva să devină familiar. ~ în gazdă a avea pe cineva în locuinţă ca chiriaş. 4) (obiecte) A păstra pentru a avea la îndemână. ♢ ~ la pastramă a face să îndure foame. 5) A pune în imposibilitatea de a se mişca. ~ locului. 6) (obiecte, bilete etc.) A lăsa în rezervă. ~ un loc la parter. 7) pop. v. A REŢINE. 8) (persoane) v. A ÎNTREŢINE. ♢ ~ (toată) casa a suporta cheltuielile necesare pentru întreţinerea gospodăriei şi a familiei. 9) pop. (despre bărbaţi) A avea ca soţie. 10) pop. (mărfuri) A avea în vânzare. 11) (urmat de o propoziţie complementară cu conjunctivul) A dori în mod deosebit. Ţin să vă comunic. II (în îmbinări) 1) (sugerează ideea de comunicare a unei poziţii a corpului sau a părţilor lui) ~ mâna ridicată. ♢ ~ nasul sus a fi înfumurat, îngâmfat. ~ capul (sau fruntea) sus a se purta cu demnitate. 2) (sugerează ideea de trăire a unor stări temporare) Frica l-a ţinut un moment. 3) (sugerează ideea de înfrânare a unor porniri interne) ~ bucuria ascunsă. ♢ A-şi ~ gura a nu spune nimic; a tăcea. A-şi ~ răsuflarea a nu respira. 4) (sugerează ideea de perpetuare a unei stări de lucruri) ~ cărţile în ordine. ♢ ~ minte a nu uita. 5) (sugerează ideea de neabatere de la ceva) ~ calea spre oraş. ♢ A (o) ~ numai (sau tot) o fugă a alerga fără întrerupere. ~ legea a respecta legea. 6) (sugerează ideea de administrare) ~ un hotel. ♢ ~ registrele a face operaţii necesare în registre. ~ socotelile a înregistra toate cheltuielile şi veniturile. 7) (sugerează ideea de posesiune) ~ un cal. 8) (sugerează ideea de stăpânire temporară) ~ o cetate. 9) (sugerează ideea de folosire a serviciilor cuiva) ~ o guvernantă. 10) (sugerează ideea de consumare a unor valori materiale sau morale) Rochia o ~ o sută de lei. III. (în îmbinări substantivale ce redau sensul verbului de acelaşi radical cu substantivul din îmbinare sau cu echivalentul lui semantic): ~ o conversaţie a conversa. ~ o cuvântare (sau un discurs) a cuvânta. ~ un pariu a paria. ~ partea cuiva a părtini. ~ sărbătoare a sărbători. ~ post a posti. 2. intranz. 1) A fi suficient de rezistent. Casa de piatră ţine mult. 2) A fi în dependenţă (de ceva). Ţine de alt compartiment. 3) A fi ataşat sufleteşte. Ţine la fraţi şi surori. 4) A avea o anumită durată; a dura; a continua; a se prelungi. Viscolul ţine de două nopţi. ♢ A-i ~ cuiva de urât a distra pe cineva (ca să-i treacă mai uşor timpul). 5) A ocupa un anumit spaţiu; a se întinde. Cât ţine câmpia. /<lat. tenere
Jocuri hapalídă s. f., pl. hapalíde
Jocuri A TALON//Á ~éz tranz. sport (adversarii la rugbi) A urmări pentru a împiedica să acţioneze. /<fr. talonner