Super Pang
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
METACROMAZÍE s.f. (Med.) Însuşirea de a se colora diferit în raport cu colorantul utilizat sau cu ţesuturile din jur. – Din fr. métachromasie.
Jocuri LINTE-DE-BÁLTĂ s. v. lintiţă.
Jocuri DEFLAGRÁN//T ~tă (~ţi, ~te) (despre explozive) Care provoacă deflagraţie; provocator de deflagraţie. /<fr. déflagrant
Jocuri cómă (med., muz.) s. f., g.-d. art. cómei; pl. cóme
Jocuri EUGENÉTIC, -Ă adj. Referitor la eugenie; eugenezic, eugenic. [Pron. e-u-. / cf. germ. eugenetisch].
Jocuri AVÓRT ~uri n. Întrerupere spontană sau provocată a gravidităţii. /v. a avorta
Jocuri VOLINTIRÉŞTE adv. (Înv.) Ca volintirii. – Volintir + suf. -eşte.
Jocuri cinorexíe s. f. (sil. mf. cin-), art. cinorexía, g.-d. cinorexíi, art. cinorexíei
Jocuri modeléu s. n., art. modeléul; pl. modelée
Jocuri CORECLÍZĂ s. f. ocluziune, închidere patologică a pupilei. (< fr. coréclise)
Jocuri omnilaterál adj. m. lateral
Jocuri DESTABILIZÁT, -Ă, destabilizaţi, -te, adj. Care şi-a pierdut stabilitatea. – V. destabiliza.
Jocuri enarmónic adj. (sil. mf. en-) → armonic
Jocuri GRUPĂ s. f. 1. Mic colectiv de oameni subordonaţi unor forme organizatorice mai largi. â�� (mil.) cea mai micĂ� subunitate de instrucţie şi luptĂ�. â�� unitate administrativĂ� dintrâ��o întreprindere sau instituţie, bazatĂ� pe specializare, pe diviziunea muncii. 2. Subdiviziune în ştiinţele naturii, din elemente care prezintĂ� caractere comune. â�� (chim.) fiecare dintre cele nouĂ� subîmpĂ�rţiri ale sistemului periodic, cuprinzând elemente cu proprietĂ�ţi asemĂ�nĂ�toare. o ~ sangvinĂ� = fiecare dintre cele patru categorii în care se poate clasifica sângele, dupĂ� însuşirile antigenice condiţionate genetic. 3. Subdiviziune în cadrul sistemului morfologic cuprinzând elemente cu trĂ�sĂ�turi comune. 4. Totalitatea depozitelor sedimentare formate în timpul unei ere geologice. -Din fr. Groupe
Jocuri obcónic adj. m., pl. obcónici; f. sg. obcónică, pl. obcónice
Jocuri mânúnă, mânúni, s.f. (reg.) 1. clanţa uşii. 2. mănunchi. 3. grup de fire la depănat pe un ghem.
Jocuri conductivitáte s. f., g.-d. art. conductivităţii
Jocuri boştúr (-ră), adj. – Gol, găunos. Tc. boş tur „este gol“ (Iogu, GS, VI, 338; cf. Şeineanu, II, 59). – Der. boştură, s.f. (trunchi găunos); boşturos, adj. (gol, găunos).
Jocuri MÂNC//ÁRE ~ări f. 1) v. A MÂNCA. ♢ De ale ~ării alimente, hrană. A tăia cuiva pofta de ~ a face să nu mai poată mânca. A fi de ~ a fi comestibil. 2) Preparat culinar care serveşte drept hrană. ~ de peşte. ~ăruri reci. ~ăruri calde. ♢ A strica ~area degeaba a nu aduce nici un folos; a nu fi bun de nimic. 3) la pl. Feluri de hrană; bucate. 4) fig. fam. Soi de lucruri, de obiecte. ♢ Asta-i altă ~ (de peşte) a) asta-i cu totul altceva; b) acum mai înţeleg. [G.-D. mâncării; Pl. şi mâncăruri] /v. a mânca
Jocuri tâlcuíre s. f., g.-d. art. tâlcuírii; pl. tâlcuíri
Jocuri CAPTÓR s.n. Dispozitiv care transformă semnalele acustice sau optice în semnale electrice, folosit în sistemele de transmisiune a sunetelor sau a imaginilor. [< fr. capteur].
Jocuri ELUCIDÁRE, elucidări, s.f. Acţiunea de a elucida şi rezultatul ei; lămurire, desluşire, explicare. – V. elucida.
Jocuri BRUCELÓZĂ f. Boală contagioasă a vitelor, transmisibilă prin alimente şi omului, caracterizată la om prin febră, dureri de cap, iar la animale prin avort şi sterilitate. /<fr. brucellose
Jocuri HIDROMÉL ~uri n. Băutură alcoolică slabă, obţinută prin fermentarea mierii amestecate cu apă. /<fr. hydromel
Jocuri VITUPERÁRE s.f. Acţiunea de a vitupera; vituperaţie. [< vitupera].
Jocuri SMOCHÍNĂ s. (BOT.) (reg.) tabană.
Jocuri BRÚSTURE s. v. captalan, lăptucul-oii.
Jocuri NICI adv., conj. I. Adv. 1. (Precedă cuvântul sau cuvintele care poartă accentul frazei, exprimând o negaţie mai categorică decât „nu“ şi fiind de obicei dublat de „nu“) Nici nu s-a clintit. 2. (În expr.) Nici că = deloc nu... 3. (Împreună cu pron. nehot. „unul“, „una“ formează pronume negative) Nu mai e nici unul. ♢ (Adjectival; urmat de art. nehot., „un“, „o“) Nici un zgomot, nici o adiere de vânt nu se simte. II. Conj. (De obicei urmat de „nu“; leagă două sau mai multe propoziţii, stabilind un raport de coordonare copulativă şi purtând accentul în frază; repetat, arată excluderea, pe rând, a ideilor exprimate prin propoziţiile sau prin cuvintele pe care le precedă) Nu are timp, nici nu doreşte. Nici nu vede, nici nu aude. ♢ (Leagă două sau mai multe părţi ale unei propoziţii negative) A fost furtună mare, nu vedeai nici înainte, nici înapoi. ♢ Expr. Nici una, nici două sau nici una, nici alta = îndată, numaidecât; brusc, pe neaşteptate. ♢ (Între „nici“ şi cuvântul negat se intercalează pron. pers. „tu“, iar verbul se omite) Nici tu casă, nici tu masă. – Lat. neque.
Jocuri ANTIDÚMPING s.n. Apărare a unei ţări împotriva unui dumping străin, mai ales prin aplicarea de taxe vamale protecţioniste. [< fr. antidumping].
Jocuri răzuitoáre (obiect) s. f. (sil. -zu-i-), g.-d. art. răzuitórii; pl. răzuitóri
Jocuri LINTE-DE-BÁLTĂ s. v. lintiţă.
Jocuri DEFLAGRÁN//T ~tă (~ţi, ~te) (despre explozive) Care provoacă deflagraţie; provocator de deflagraţie. /<fr. déflagrant
Jocuri cómă (med., muz.) s. f., g.-d. art. cómei; pl. cóme
Jocuri EUGENÉTIC, -Ă adj. Referitor la eugenie; eugenezic, eugenic. [Pron. e-u-. / cf. germ. eugenetisch].
Jocuri AVÓRT ~uri n. Întrerupere spontană sau provocată a gravidităţii. /v. a avorta
Jocuri VOLINTIRÉŞTE adv. (Înv.) Ca volintirii. – Volintir + suf. -eşte.
Jocuri cinorexíe s. f. (sil. mf. cin-), art. cinorexía, g.-d. cinorexíi, art. cinorexíei
Jocuri modeléu s. n., art. modeléul; pl. modelée
Jocuri CORECLÍZĂ s. f. ocluziune, închidere patologică a pupilei. (< fr. coréclise)
Jocuri omnilaterál adj. m. lateral
Jocuri DESTABILIZÁT, -Ă, destabilizaţi, -te, adj. Care şi-a pierdut stabilitatea. – V. destabiliza.
Jocuri enarmónic adj. (sil. mf. en-) → armonic
Jocuri GRUPĂ s. f. 1. Mic colectiv de oameni subordonaţi unor forme organizatorice mai largi. â�� (mil.) cea mai micĂ� subunitate de instrucţie şi luptĂ�. â�� unitate administrativĂ� dintrâ��o întreprindere sau instituţie, bazatĂ� pe specializare, pe diviziunea muncii. 2. Subdiviziune în ştiinţele naturii, din elemente care prezintĂ� caractere comune. â�� (chim.) fiecare dintre cele nouĂ� subîmpĂ�rţiri ale sistemului periodic, cuprinzând elemente cu proprietĂ�ţi asemĂ�nĂ�toare. o ~ sangvinĂ� = fiecare dintre cele patru categorii în care se poate clasifica sângele, dupĂ� însuşirile antigenice condiţionate genetic. 3. Subdiviziune în cadrul sistemului morfologic cuprinzând elemente cu trĂ�sĂ�turi comune. 4. Totalitatea depozitelor sedimentare formate în timpul unei ere geologice. -Din fr. Groupe
Jocuri obcónic adj. m., pl. obcónici; f. sg. obcónică, pl. obcónice
Jocuri mânúnă, mânúni, s.f. (reg.) 1. clanţa uşii. 2. mănunchi. 3. grup de fire la depănat pe un ghem.
Jocuri conductivitáte s. f., g.-d. art. conductivităţii
Jocuri boştúr (-ră), adj. – Gol, găunos. Tc. boş tur „este gol“ (Iogu, GS, VI, 338; cf. Şeineanu, II, 59). – Der. boştură, s.f. (trunchi găunos); boşturos, adj. (gol, găunos).
Jocuri MÂNC//ÁRE ~ări f. 1) v. A MÂNCA. ♢ De ale ~ării alimente, hrană. A tăia cuiva pofta de ~ a face să nu mai poată mânca. A fi de ~ a fi comestibil. 2) Preparat culinar care serveşte drept hrană. ~ de peşte. ~ăruri reci. ~ăruri calde. ♢ A strica ~area degeaba a nu aduce nici un folos; a nu fi bun de nimic. 3) la pl. Feluri de hrană; bucate. 4) fig. fam. Soi de lucruri, de obiecte. ♢ Asta-i altă ~ (de peşte) a) asta-i cu totul altceva; b) acum mai înţeleg. [G.-D. mâncării; Pl. şi mâncăruri] /v. a mânca
Jocuri tâlcuíre s. f., g.-d. art. tâlcuírii; pl. tâlcuíri
Jocuri CAPTÓR s.n. Dispozitiv care transformă semnalele acustice sau optice în semnale electrice, folosit în sistemele de transmisiune a sunetelor sau a imaginilor. [< fr. capteur].
Jocuri ELUCIDÁRE, elucidări, s.f. Acţiunea de a elucida şi rezultatul ei; lămurire, desluşire, explicare. – V. elucida.
Jocuri BRUCELÓZĂ f. Boală contagioasă a vitelor, transmisibilă prin alimente şi omului, caracterizată la om prin febră, dureri de cap, iar la animale prin avort şi sterilitate. /<fr. brucellose
Jocuri HIDROMÉL ~uri n. Băutură alcoolică slabă, obţinută prin fermentarea mierii amestecate cu apă. /<fr. hydromel
Jocuri VITUPERÁRE s.f. Acţiunea de a vitupera; vituperaţie. [< vitupera].
Jocuri SMOCHÍNĂ s. (BOT.) (reg.) tabană.
Jocuri BRÚSTURE s. v. captalan, lăptucul-oii.
Jocuri NICI adv., conj. I. Adv. 1. (Precedă cuvântul sau cuvintele care poartă accentul frazei, exprimând o negaţie mai categorică decât „nu“ şi fiind de obicei dublat de „nu“) Nici nu s-a clintit. 2. (În expr.) Nici că = deloc nu... 3. (Împreună cu pron. nehot. „unul“, „una“ formează pronume negative) Nu mai e nici unul. ♢ (Adjectival; urmat de art. nehot., „un“, „o“) Nici un zgomot, nici o adiere de vânt nu se simte. II. Conj. (De obicei urmat de „nu“; leagă două sau mai multe propoziţii, stabilind un raport de coordonare copulativă şi purtând accentul în frază; repetat, arată excluderea, pe rând, a ideilor exprimate prin propoziţiile sau prin cuvintele pe care le precedă) Nu are timp, nici nu doreşte. Nici nu vede, nici nu aude. ♢ (Leagă două sau mai multe părţi ale unei propoziţii negative) A fost furtună mare, nu vedeai nici înainte, nici înapoi. ♢ Expr. Nici una, nici două sau nici una, nici alta = îndată, numaidecât; brusc, pe neaşteptate. ♢ (Între „nici“ şi cuvântul negat se intercalează pron. pers. „tu“, iar verbul se omite) Nici tu casă, nici tu masă. – Lat. neque.
Jocuri ANTIDÚMPING s.n. Apărare a unei ţări împotriva unui dumping străin, mai ales prin aplicarea de taxe vamale protecţioniste. [< fr. antidumping].
Jocuri răzuitoáre (obiect) s. f. (sil. -zu-i-), g.-d. art. răzuitórii; pl. răzuitóri






