Street Racer
NFS in miniatura, in FLash, pe net. Joci acest joc si constati ca a trecut ceva timp de cand jucam Lotus in laboratorul de informatica.
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
înzăbrănít adj. m., pl. înzăbrăníţi; f. sg. înzăbrănítă, pl. înzăbrăníte
Jocuri opritúră s. f. (sil. -pri-), g.-d. art. opritúrii; pl. opritúri
Jocuri POLIDÍSC, polidiscuri, s.n. Maşină agricolă prevăzută cu mai multe discuri metalice ascuţite, folosită în lucrările de dezmiriştire. – Poli- + disc.
Jocuri FERÍTĂ s.f. 1. Mineral care se găseşte în stare naturală sub formă de magnetit. 2. Constituent structural al oţelului. [< fr. ferrite].
Jocuri CLORÓZĂ s.f. 1. Anemie cauzată de scăderea cantităţii de hemoglobină din sânge. 2. Îngălbenire (totală sau parţială) a organelor verzi ale plantelor, cauzată de distrugerea clorofilei din celule. [< fr. chlorose, cf. gr. chloros – verde].
Jocuri MUC1 ~uri n. 1) Vârful ars al unui fitil (de lampă). 2) Capăt rămas dintr-o ţigară fumată. ♢ A ajunge la ~uri de ţigară a sărăci cu totul. 3) Capăt rămas de la o lumânare arsă. 4) pop. Creasta curcanului. /<lat. mucus
Jocuri NISÉTR//U ~i m. Peşte răpitor de talie mare, acoperit cu plăci osoase pe spinare şi pe părţile laterale, apreciat pentru carnea şi icrele lui (negre). /<bulg. nesetăr, esetăr
Jocuri FONOGRÁMĂ, fonograme, s.f. Mesaj transmis prin telefon şi înregistrat automat sau în scris. ♦ Înregistrare a unor vibraţii sonore pe bandă de hârtie fotografică, bandă de magnetofon, disc, peliculă cinematografică etc. cu mijloace electrice, mecanice, etc. – Din fr. phonogramme.
Jocuri ecomimíe s. f., art. ecomimía, g.-d. ecomimíi, art. ecomimíei
Jocuri BAS1 ~uri n. 1) Voce de bărbat cu registru grav. 2) Instrument muzical, al cărui registru într-o orchestră corespunde acestui fel de voce. /<it. basso, fr. basse
Jocuri PÍDGIN s.n. Limbă mixtă folosită în relaţiile comerciale maritime din Extremul Orient. (cf. fr., engl. pidgin)
Jocuri DELABORÁ, delaboréz, vb. I. Tranz. A demonta dintr-un loc instalaţiile, maşinile şi muniţiile devenite inutilizabile sau periculoase. – Din lat. delaborare.
Jocuri rafaélic adj. m. (sil. -fa-e-), pl. rafaélici; f. sg. rafaélică, pl. rafaélice
Jocuri CISTOGRAFÍE s. f. radiografie a vezicii urinare cu o substanţă de contrast. (< fr. cystographie)
Jocuri POGONÍCI ~ m. pop. Băiat care mână vitele (în timpul aratului). /<bulg. pogoniţ
Jocuri SPECULATÍV, -Ă, speculativ, -e, adj. Care aparţine speculaţiei (1), care se ocupă numai de teorie fără legătură cu practica şi cu experienţa. – Din fr. spéculatif.
Jocuri SĂRBEZEÁLĂ s. v. acreală, acrime, înăcreală.
Jocuri MAMIŢÍCĂ s.f. v. mămiţică.
Jocuri PIRANOMÉTR//U ~e n. Instrument pentru măsurarea intensităţii radiaţiei solare. /<fr. pyranometre
Jocuri GARNISÍ vb. I. tr. 1. a împodobi, a orna. 2. (mar.) a înfăşura, pentru protecţie, o parâmă în zona unde e supusă frecării. II. refl. a se umple (de), a se îmbolnăvi. (după fr. garnir)
Jocuri TRAHEÍTĂ s. f. inflamaţie a mucoasei traheii (1). (< fr. trachéite)
Jocuri plivitoáre (instrument) s. f., g.-d. art. plivitórii; pl. plivitóri
Jocuri PARAZITOLOGÍE s.f. Disciplină care studiază plantele şi animalele parazite şi fenomenele parazitismului din natură. [Gen. -iei. / < fr. parasitologie].
Jocuri palíe s. f., art. palía, g.-d. art. palíei; pl. palíi, art. palíile
Jocuri poiátă s. f., g.-d. art. poiéţii; pl. poiéţi
Jocuri UMORÍSTIC, -Ă adj. Care are, care arată, care exprimă umor; aparţinând genului comic. [Var. humoristic, -ă adj. / cf. fr. humoristique, it. umoristico, germ. humoristisch].
Jocuri AUGURÁ vb. I. tr. (Italienism) A prevesti, a prezice. ♦ A ura. [< it. augurare, cf. fr. augurer].
Jocuri A TOLER//Á ~éz tranz. 1) (persoane) A accepta admiţând în apropiere şi făcând abstracţie de neajunsuri; a suporta; a suferi; a răbda. 2) (fapte supărătoare nepermise) A admite în mod conştient şi tacit; a suporta; a suferi; a îngădui. 3) med. (tratamente, medicamente) A suporta fără reacţie de respingere. /<fr. tolérer
Jocuri IMPARIDIGITÁT, -Ă imparidigitaţi, -te, adj. (Rar) (Despre animale) Care are un număr impar de degete; imparicopitat. – Din fr. imparidigité.
Jocuri DEMAGNETIZÓR s. n. dispozitiv electromagnetic pentru ştergerea înregistrărilor de pe banda magnetică. (< fr. démagnétiseur)
Jocuri opritúră s. f. (sil. -pri-), g.-d. art. opritúrii; pl. opritúri
Jocuri POLIDÍSC, polidiscuri, s.n. Maşină agricolă prevăzută cu mai multe discuri metalice ascuţite, folosită în lucrările de dezmiriştire. – Poli- + disc.
Jocuri FERÍTĂ s.f. 1. Mineral care se găseşte în stare naturală sub formă de magnetit. 2. Constituent structural al oţelului. [< fr. ferrite].
Jocuri CLORÓZĂ s.f. 1. Anemie cauzată de scăderea cantităţii de hemoglobină din sânge. 2. Îngălbenire (totală sau parţială) a organelor verzi ale plantelor, cauzată de distrugerea clorofilei din celule. [< fr. chlorose, cf. gr. chloros – verde].
Jocuri MUC1 ~uri n. 1) Vârful ars al unui fitil (de lampă). 2) Capăt rămas dintr-o ţigară fumată. ♢ A ajunge la ~uri de ţigară a sărăci cu totul. 3) Capăt rămas de la o lumânare arsă. 4) pop. Creasta curcanului. /<lat. mucus
Jocuri NISÉTR//U ~i m. Peşte răpitor de talie mare, acoperit cu plăci osoase pe spinare şi pe părţile laterale, apreciat pentru carnea şi icrele lui (negre). /<bulg. nesetăr, esetăr
Jocuri FONOGRÁMĂ, fonograme, s.f. Mesaj transmis prin telefon şi înregistrat automat sau în scris. ♦ Înregistrare a unor vibraţii sonore pe bandă de hârtie fotografică, bandă de magnetofon, disc, peliculă cinematografică etc. cu mijloace electrice, mecanice, etc. – Din fr. phonogramme.
Jocuri ecomimíe s. f., art. ecomimía, g.-d. ecomimíi, art. ecomimíei
Jocuri BAS1 ~uri n. 1) Voce de bărbat cu registru grav. 2) Instrument muzical, al cărui registru într-o orchestră corespunde acestui fel de voce. /<it. basso, fr. basse
Jocuri PÍDGIN s.n. Limbă mixtă folosită în relaţiile comerciale maritime din Extremul Orient. (cf. fr., engl. pidgin)
Jocuri DELABORÁ, delaboréz, vb. I. Tranz. A demonta dintr-un loc instalaţiile, maşinile şi muniţiile devenite inutilizabile sau periculoase. – Din lat. delaborare.
Jocuri rafaélic adj. m. (sil. -fa-e-), pl. rafaélici; f. sg. rafaélică, pl. rafaélice
Jocuri CISTOGRAFÍE s. f. radiografie a vezicii urinare cu o substanţă de contrast. (< fr. cystographie)
Jocuri POGONÍCI ~ m. pop. Băiat care mână vitele (în timpul aratului). /<bulg. pogoniţ
Jocuri SPECULATÍV, -Ă, speculativ, -e, adj. Care aparţine speculaţiei (1), care se ocupă numai de teorie fără legătură cu practica şi cu experienţa. – Din fr. spéculatif.
Jocuri SĂRBEZEÁLĂ s. v. acreală, acrime, înăcreală.
Jocuri MAMIŢÍCĂ s.f. v. mămiţică.
Jocuri PIRANOMÉTR//U ~e n. Instrument pentru măsurarea intensităţii radiaţiei solare. /<fr. pyranometre
Jocuri GARNISÍ vb. I. tr. 1. a împodobi, a orna. 2. (mar.) a înfăşura, pentru protecţie, o parâmă în zona unde e supusă frecării. II. refl. a se umple (de), a se îmbolnăvi. (după fr. garnir)
Jocuri TRAHEÍTĂ s. f. inflamaţie a mucoasei traheii (1). (< fr. trachéite)
Jocuri plivitoáre (instrument) s. f., g.-d. art. plivitórii; pl. plivitóri
Jocuri PARAZITOLOGÍE s.f. Disciplină care studiază plantele şi animalele parazite şi fenomenele parazitismului din natură. [Gen. -iei. / < fr. parasitologie].
Jocuri palíe s. f., art. palía, g.-d. art. palíei; pl. palíi, art. palíile
Jocuri poiátă s. f., g.-d. art. poiéţii; pl. poiéţi
Jocuri UMORÍSTIC, -Ă adj. Care are, care arată, care exprimă umor; aparţinând genului comic. [Var. humoristic, -ă adj. / cf. fr. humoristique, it. umoristico, germ. humoristisch].
Jocuri AUGURÁ vb. I. tr. (Italienism) A prevesti, a prezice. ♦ A ura. [< it. augurare, cf. fr. augurer].
Jocuri A TOLER//Á ~éz tranz. 1) (persoane) A accepta admiţând în apropiere şi făcând abstracţie de neajunsuri; a suporta; a suferi; a răbda. 2) (fapte supărătoare nepermise) A admite în mod conştient şi tacit; a suporta; a suferi; a îngădui. 3) med. (tratamente, medicamente) A suporta fără reacţie de respingere. /<fr. tolérer
Jocuri IMPARIDIGITÁT, -Ă imparidigitaţi, -te, adj. (Rar) (Despre animale) Care are un număr impar de degete; imparicopitat. – Din fr. imparidigité.
Jocuri DEMAGNETIZÓR s. n. dispozitiv electromagnetic pentru ştergerea înregistrărilor de pe banda magnetică. (< fr. démagnétiseur)









