Strategy Defense 2

nuntí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. nuntésc, imperf. 3 sg. nunteá; conj. prez. 3 sg. şi pl. nunteáscă
Jocuri CAOLÍN s.n. Rocă argiloasă de culoare albă sau uşor colorată de impurităţi, insolubilă în apă, alcătuită din caolinit, întrebuinţată în industria ceramicii, a hârtiei, a sticlei, în medicină etc. ♦ (Med.) Pudră absorbantă, întrebuinţată ca emolient. – Din fr. kaolin.
Jocuri PIETÓN s.m. Persoană care umblă pe jos; trecător. [Pron. pi-e-. / < fr. piéton].
Jocuri GUDRONÁRE s. 1. gudronaj. 2. cătrăneală, cătră-nire. (~ fundului unei ambarcaţii.)
Jocuri sonátă s. f., pl. sonáte
Jocuri oncţiúne s. f., pl. oncţiúni
Jocuri SĂRUTÁRE s. 1. v. sărut. 2. gură, sărut, (pop. şi fam.) pupătură, ţoc, (fam. şi în limbajul copiilor) pusi, (fam.) pup. (I-a dat o ~.)
Jocuri CORNÚT, -Ă adj., s. f. (animal, vită) cu coarne. (< lat. cornutus)
Jocuri SFORĂRÍE, sforării, s.f. (Fam.) Uneltire, intrigă; aranjament (necinstit). – Sfoară + suf. -ărie.
Jocuri REMORCHÉR ~e n. Navă autopropulsată, folosită la remorcarea ambarcaţiilor fără propulsie proprie. /<fr. remorquer
Jocuri ROŞÍ vb. 1. v. sângera. 2. v. îmbujora.
Jocuri INCONÉL s.m. Aliaj pe bază de nichel, rezistent la temperaturi înalte şi coroziune. – Din fr., engl. inconel.
Jocuri TÂNJITÓR, -OÁRE, tânjitori, -oare, adj. (Rar) 1. Care tânjeşte (1); slab, bolnav. 2. Plin de dor, duios, galeş. ♦ Plin de jale, de tristeţe; tânguitor. – Tânji + suf. -tor.
Jocuri INTERLÓP, -Ă adj. Suspect, echivoc; fraudulos. [< fr. interlope, cf. engl. interloper – navă care face contrabandă].
Jocuri COTILIÓN, cotilioane, s.n. Dans de bal cu ritm de marş sau de cadril, cu figuri şi cu scene mimice foarte variate; melodie după care se executa acest dans. [Pr.: -li-on] – Din fr. cotillon.
Jocuri mancipáţie s. f. (sil. -ţi-e), art. mancipáţia (sil. -ţi-a), g.-d. mancipáţii, art. mancipáţiei
Jocuri ENDOGÉN, -Ă adj. (Despre organe) De origine internă, născut înăuntrul organului de reproducere. ♢ Intoxicaţie endogenă = autointoxicaţie. ♦ (Despre fenomene geologice) Provocat de forţe interne din interiorul Pământului. [< fr. endogène, cf. gr. endon – înăuntru, genos – origine].
Jocuri SCURMÁT adj. râcâit, scormonit, (reg.) scofelit, scorbelit. (Pământ ~.)
Jocuri PÚRPURĂ s. v. hlamidă, mantie.
Jocuri POPULÁŢIE s. 1. locuitori (pl.), (înv. şi reg.) poporime, (înv.) poporaţie, public. (~ oraşului.) 2. v. popor. 3. populaţie statistică v. colectivitate statistică.
Jocuri ŞPARLÍ vb. v. fura, lua, sustrage.
Jocuri dermopunctúră s. f., g.-d. art. dermopunctúrii
Jocuri pápă (mâncare) s. f., g.-d. art. pápei
Jocuri SFINX s.m. I. Animal fabulos din mitologia greacă şi egipteană, cu cap de femeie, corp de leu şi aripi de vultur; statuie înfăţişând acest animal. ♦ (Fig.) Personaj enigmatic, om greu de înţeles. II. Fluture mare care zboară în timpul serii şi noaptea. [Pl. -ncşi, -nxi. / < fr., lat., gr. sphinx].
Jocuri TABLIÉR s.n. Totalitatea grinzilor care susţin partea pe care se circulă a unui pod. [Pron. -li-er. / < fr. tablier].
Jocuri păşuşói, păşuşói, s.m. (reg.) proprietar.
Jocuri ESENŢIALIZÁ vb. I. tr. A desprinde, a degaja esenţa (din obiecte şi fenomene), a face esenţial. [Pron. -ţi-a-. / et. incertă].
Jocuri PTERODÓN s. m. mamifer carnivor fosil, asemănător cu hiena. (< fr. ptérodon)
Jocuri hipofág adj. m., pl. hipofági; f. sg. hipofágă, pl. hipofáge
Jocuri MEDITÁ vb. 1. v. chibzui. 2. a visa. (Toată ziua ~ la ...) 3. a pregăti, a prepara. (Îl ~ la fizică de două ori pe săptămână.)