Jocuri Online
Jocuri
Forum
Stiri
Înregistrare
Autentificare
Impuscaturi
Gandire
Actiune
Sport
Curse
DiverseStrait forward bullies
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
CERTIFICÁRE s.f. Acţiunea de a certifica şi rezultatul ei; certificaţie. [Pl. -cări. / < certifica].
Jocuri A se domoli ≠ a se agita, a se alarma, a se nelinişti
Jocuri IN-PLÁNO adj., s.n. invar. (Format de) foaie imprimată şi împăturită în două; (carte) care are acest format. [< fr., lat. in-plano].
Jocuri ÎNTRE prep. 1) (exprimă un raport spaţial, indicând spaţiul sau locul dintre două sau mai multe obiecte sau persoane) În locul dintre; printre. Între Nistru şi Prut. Satul este aşezat între două dealuri. S-a dus între străini. 2) (exprimă un raport temporal, indicând intervalul de timp) În intervalul dintre... Luăm prânzul între orele 13 şi 14. ♢ Între timp în intervalul de timp; în răstimp. 3) (exprimă un raport de reciprocitate şi formează cu cuvintele pe care le introduce complemente indirecte sau atribute) Dintre. 4) (exprimă un raport distributiv şi formează cu cuvintele pe care le introduce complemente indirecte) La. Premiul a fost împărţit între membrii colectivului. [Sil. în-tre] /<lat. inter
Jocuri A DIJMU//Í ~iésc tranz. ist. 1) (ţărani) A face să plătească dijmă; a zeciui. 2) fam. (bunuri străine) A-şi însuşi în mod abuziv, în baza unei situaţii privilegiate; a zeciui. /dijmă + suf. ~ui
Jocuri groh interj. – Imită grohăitul porcului. Creaţie expresivă. Deşi nu este atestat acest uz al interj., se pare că imită şi zomotul produs de dărîmarea unui morman de pietre, după cum reiese din der. – Der. grohăi, vb. (despre porci, a scoate sunete caracteristice; a călca în picioare; a fărîma), cu var. grofăi, grogo(t)i, grohăni; grohot, s.n. (morman de pietre; ruine); grohotă, s.f. (morman de pietre); grohotiş, s.n. (pietriş); grohotar, s.n. (mulţime de pietre); grohăială, s.f. (grohăit); grohăit, s.n. (sunet scos de porci). Coincide cu rădăcina sl., cf. slov. gróhati „a grohăi“, sl. grochotati „a izbucni în rîs“, rus. grochotatĭ „a răsuna“ (după Cihac, II, 130 şi Conev 72, rom. provine din sl., după Miklosich, Slaw. Elem., din sl. grochotŭ „zgomot“. – Aceleiaşi rădăcini expresive pare a-i aparţine groştei, s.m. (purcel de lapte), pe care DAR îl derivă neverosimil de ls un lat. *grŏssicĕllus, cf. Puşcariu, Dacor., I, 328 şi REW 3882.
Jocuri coptúră (-ri), s.f. – 1. Prăjitură. – 2. Puroi. – Var. (Trans., rar) coptătură. Lat. coctūra (Puşcariu 397; Candrea-Dens., 372; REW 2020; DAR); cf. it. cottura, v. fr. cuiture, prov. coiture, sp. cochura. Cf. şi coace. Fonetismul nu este normal, căci rezultatul ar trebui să fie *cutură; Puşcariu, Lr., 18, admite influenţa unei analogii cu copt. Este cuvînt general cunoscut, dar rar în nord-est (ALR, I, 130).
Jocuri ANAGRAMÁ, anagramez, vb. I. Tranz. A schimba ordinea literelor unui cuvânt pentru a obţine alt cuvânt; a transcrie sub formă de anagramă; a anagramatiza. – Din anagramă.
Jocuri oftalmológă s. f., g.-d. art. oftalmológei; pl. oftalmológe
Jocuri chiralău, chiraláie, s.n. (reg.) ocol, ţarc (în care se închid mieii primăvara).
Jocuri PATÉTIC, -Ă I. adj. 1. care impresionează puternic, plin de patos; mişcător, emoţionant, duios. 2. (despre nervi) care inervează globul ocular. II. s. n. categorie estetică desemnând însuşirea unei situaţii sau a unei opere de artă de a provoca emoţii puternice, de a impresiona. (< fr. pathétique, germ. pathetisch, lat. patheticus)
Jocuri argumentatív adj. m., pl. argumentatívi; f. sg. argumentatívă, pl. argumentatíve
Jocuri CONCUBINÁJ s. (înv.) ţiitorie. (Trăiesc în ~.)
Jocuri VICIÁT adj. 1. v. poluat. 2. infect, împuţit, puturos, rău-mirositor, (livr.) fetid, pestilenţial. (Aer ~.) 3. v. irespirabil.
Jocuri SIDERO- Element prim de compunere savantă cu semnificaţia „(referitor la) fier“, „de fier“, „feros“. [< fr. sidéro-, cf. gr. sideros – fier].
Jocuri SPERIÁT s. frică, sperietură, (înv. şi reg.) sperie-ciune. (A tras un ~!)
Jocuri BANCHÉTĂ s. f. 1. bancă mică fără spetează; canapea în compartimentele vagoanelor de cale ferată. 2. suprafaţă orizontală, platformă pe un taluz ori la baza lui, spre a-i spori stabilitatea. ♢ rambleu format din excedentul de material excavat. ♢ fâşie orizontală de-a lungul unui terasament. 3. (echit.) obstacol natural format dintr-o moviliţă acoperită cu iarbă. 4. ~ litorală = platformă de abraziune îngustă la piciorul unei faleze. (< fr. banquette)
Jocuri echilibríst s. m. (sil. -brist), pl. echilibríşti
Jocuri EPICÉN adj.n. (Despre substantive nume de fiinţe) Care are o formă unică pentru masculin şi feminin. [< fr. épicène, cf. gr. epikoinos – comun].
Jocuri binaritáte s. f., g.-d. art. binarităţii
Jocuri ŞNURUÍT2, -Ă, şnuruiţi, -te, adj. 1. (Despre registre, dosare etc.) Cu foile prinse (la o margine) cu şnur (1) pentru a nu putea fi sustrase sau înlocuite. 2. (Despre haine) Împodobit cu şnur (1). – V. şnurui.
Jocuri SIDEROLÍT, sideroliţi, s.m. Meteorit de fier. – Din fr. sidérolithe.
Jocuri RADIOTELEF//ÓN ~oáne n. Aparat tele-fonic portativ, utilizat pentru radiocomu-nicaţii bilaterale la distanţe relativ mici. [Sil. -di-o-] /<fr. radiotéléphone
Jocuri REASCULTÁ vb. 1. v. reexamina. 2. (JUR.) a reaudia. (A ~ un martor.)
Jocuri REAMINTÍRE, reamintiri, s.f. Acţiunea de a(-şi) reaminti şi rezultatul ei. [Pr.: re-a-] – V. reaminti.
Jocuri VATICINÁR, -Ă adj. Vaticinant. [Cf. fr. vaticinaire, lat. vaticinarius].
Jocuri FRACŢIONÁR ~ă (~i, ~e) Care constă din fracţii; alcătuit din fracţii. [Sil. -ţi-o-] /<fr. fractionnaire
Jocuri LAMINÁR ~ă (~i, ~e) Care este alcătuit din lamele sau din straturi paralele. /<fr. laminaire
Jocuri LIMFOCITÓZĂ, limfocitoze, s.f. Creştere a numărului limfocitelor din sânge peste cel normal în unele boli infecţioase. – Din fr. lymphocytose.
Jocuri BRODÁRE, brodări, s.f. Acţiunea de a broda. – V. broda.
Jocuri A se domoli ≠ a se agita, a se alarma, a se nelinişti
Jocuri IN-PLÁNO adj., s.n. invar. (Format de) foaie imprimată şi împăturită în două; (carte) care are acest format. [< fr., lat. in-plano].
Jocuri ÎNTRE prep. 1) (exprimă un raport spaţial, indicând spaţiul sau locul dintre două sau mai multe obiecte sau persoane) În locul dintre; printre. Între Nistru şi Prut. Satul este aşezat între două dealuri. S-a dus între străini. 2) (exprimă un raport temporal, indicând intervalul de timp) În intervalul dintre... Luăm prânzul între orele 13 şi 14. ♢ Între timp în intervalul de timp; în răstimp. 3) (exprimă un raport de reciprocitate şi formează cu cuvintele pe care le introduce complemente indirecte sau atribute) Dintre. 4) (exprimă un raport distributiv şi formează cu cuvintele pe care le introduce complemente indirecte) La. Premiul a fost împărţit între membrii colectivului. [Sil. în-tre] /<lat. inter
Jocuri A DIJMU//Í ~iésc tranz. ist. 1) (ţărani) A face să plătească dijmă; a zeciui. 2) fam. (bunuri străine) A-şi însuşi în mod abuziv, în baza unei situaţii privilegiate; a zeciui. /dijmă + suf. ~ui
Jocuri groh interj. – Imită grohăitul porcului. Creaţie expresivă. Deşi nu este atestat acest uz al interj., se pare că imită şi zomotul produs de dărîmarea unui morman de pietre, după cum reiese din der. – Der. grohăi, vb. (despre porci, a scoate sunete caracteristice; a călca în picioare; a fărîma), cu var. grofăi, grogo(t)i, grohăni; grohot, s.n. (morman de pietre; ruine); grohotă, s.f. (morman de pietre); grohotiş, s.n. (pietriş); grohotar, s.n. (mulţime de pietre); grohăială, s.f. (grohăit); grohăit, s.n. (sunet scos de porci). Coincide cu rădăcina sl., cf. slov. gróhati „a grohăi“, sl. grochotati „a izbucni în rîs“, rus. grochotatĭ „a răsuna“ (după Cihac, II, 130 şi Conev 72, rom. provine din sl., după Miklosich, Slaw. Elem., din sl. grochotŭ „zgomot“. – Aceleiaşi rădăcini expresive pare a-i aparţine groştei, s.m. (purcel de lapte), pe care DAR îl derivă neverosimil de ls un lat. *grŏssicĕllus, cf. Puşcariu, Dacor., I, 328 şi REW 3882.
Jocuri coptúră (-ri), s.f. – 1. Prăjitură. – 2. Puroi. – Var. (Trans., rar) coptătură. Lat. coctūra (Puşcariu 397; Candrea-Dens., 372; REW 2020; DAR); cf. it. cottura, v. fr. cuiture, prov. coiture, sp. cochura. Cf. şi coace. Fonetismul nu este normal, căci rezultatul ar trebui să fie *cutură; Puşcariu, Lr., 18, admite influenţa unei analogii cu copt. Este cuvînt general cunoscut, dar rar în nord-est (ALR, I, 130).
Jocuri ANAGRAMÁ, anagramez, vb. I. Tranz. A schimba ordinea literelor unui cuvânt pentru a obţine alt cuvânt; a transcrie sub formă de anagramă; a anagramatiza. – Din anagramă.
Jocuri oftalmológă s. f., g.-d. art. oftalmológei; pl. oftalmológe
Jocuri chiralău, chiraláie, s.n. (reg.) ocol, ţarc (în care se închid mieii primăvara).
Jocuri PATÉTIC, -Ă I. adj. 1. care impresionează puternic, plin de patos; mişcător, emoţionant, duios. 2. (despre nervi) care inervează globul ocular. II. s. n. categorie estetică desemnând însuşirea unei situaţii sau a unei opere de artă de a provoca emoţii puternice, de a impresiona. (< fr. pathétique, germ. pathetisch, lat. patheticus)
Jocuri argumentatív adj. m., pl. argumentatívi; f. sg. argumentatívă, pl. argumentatíve
Jocuri CONCUBINÁJ s. (înv.) ţiitorie. (Trăiesc în ~.)
Jocuri VICIÁT adj. 1. v. poluat. 2. infect, împuţit, puturos, rău-mirositor, (livr.) fetid, pestilenţial. (Aer ~.) 3. v. irespirabil.
Jocuri SIDERO- Element prim de compunere savantă cu semnificaţia „(referitor la) fier“, „de fier“, „feros“. [< fr. sidéro-, cf. gr. sideros – fier].
Jocuri SPERIÁT s. frică, sperietură, (înv. şi reg.) sperie-ciune. (A tras un ~!)
Jocuri BANCHÉTĂ s. f. 1. bancă mică fără spetează; canapea în compartimentele vagoanelor de cale ferată. 2. suprafaţă orizontală, platformă pe un taluz ori la baza lui, spre a-i spori stabilitatea. ♢ rambleu format din excedentul de material excavat. ♢ fâşie orizontală de-a lungul unui terasament. 3. (echit.) obstacol natural format dintr-o moviliţă acoperită cu iarbă. 4. ~ litorală = platformă de abraziune îngustă la piciorul unei faleze. (< fr. banquette)
Jocuri echilibríst s. m. (sil. -brist), pl. echilibríşti
Jocuri EPICÉN adj.n. (Despre substantive nume de fiinţe) Care are o formă unică pentru masculin şi feminin. [< fr. épicène, cf. gr. epikoinos – comun].
Jocuri binaritáte s. f., g.-d. art. binarităţii
Jocuri ŞNURUÍT2, -Ă, şnuruiţi, -te, adj. 1. (Despre registre, dosare etc.) Cu foile prinse (la o margine) cu şnur (1) pentru a nu putea fi sustrase sau înlocuite. 2. (Despre haine) Împodobit cu şnur (1). – V. şnurui.
Jocuri SIDEROLÍT, sideroliţi, s.m. Meteorit de fier. – Din fr. sidérolithe.
Jocuri RADIOTELEF//ÓN ~oáne n. Aparat tele-fonic portativ, utilizat pentru radiocomu-nicaţii bilaterale la distanţe relativ mici. [Sil. -di-o-] /<fr. radiotéléphone
Jocuri REASCULTÁ vb. 1. v. reexamina. 2. (JUR.) a reaudia. (A ~ un martor.)
Jocuri REAMINTÍRE, reamintiri, s.f. Acţiunea de a(-şi) reaminti şi rezultatul ei. [Pr.: re-a-] – V. reaminti.
Jocuri VATICINÁR, -Ă adj. Vaticinant. [Cf. fr. vaticinaire, lat. vaticinarius].
Jocuri FRACŢIONÁR ~ă (~i, ~e) Care constă din fracţii; alcătuit din fracţii. [Sil. -ţi-o-] /<fr. fractionnaire
Jocuri LAMINÁR ~ă (~i, ~e) Care este alcătuit din lamele sau din straturi paralele. /<fr. laminaire
Jocuri LIMFOCITÓZĂ, limfocitoze, s.f. Creştere a numărului limfocitelor din sânge peste cel normal în unele boli infecţioase. – Din fr. lymphocytose.
Jocuri BRODÁRE, brodări, s.f. Acţiunea de a broda. – V. broda.
