Space Escape
Condu-ti nava spatiala.
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
CUADRIENÁL, -Ă adj. v. cvadrienal.
Jocuri ABULÍE s.f. (Med.) Simptom psihic caracterizat prin lipsă de voinţă, inerţie, nehotărâre. [Gen. -iei. / < fr. aboulie, cf. gr. a – fără, boule – voinţă].
Jocuri supraetajáre s. f. (sil. -pra-) → etajare
Jocuri topúz s. n., pl. topuzúri
Jocuri ERMETÍST, -Ă s. m. f. scriitor adept al ermetismului. (< fr. hermétiste)
Jocuri Eu invatasem la scoala, cu insitente, ca asa e corect: ele insele si azi se vehiculeaza formula corecta ele insesi. Mie mi se pare ciudata formularea pluralului feminin. Cristian
Jocuri autogréfă s. f. (sil. a-u-) → grefă
Jocuri Combustibil ≠ incombustibil
Jocuri RÁCILĂ1, racile, s.f. 1. (Livr.) Boală veche, incurabilă, maladie cronică; beteşug; fig. cusur, meteahnă, defect. 2. Fig. Duşmănie veche, ură. – Et. nec.
Jocuri hidrobáză s. f., pl. hidrobáze
Jocuri urióc (uruióc), uriócuri (uruiócuri), s.n. (reg.) piedin, frimbie, fire neţesute la capătul stofei.
Jocuri PECTIZÁRE s. f. transformare ireversibilă, sub influenţa acţiunilor exterioare, a substanţelor coloidale în substanţe solubile. (după fr. pectisation)
Jocuri AUTOFECUND//ÁRE ~ări f. Fecundare prin sine însăşi care are loc la unele vieţuitoare inferioare. /auto- + fecundare
Jocuri CERAMOLOGÍE s.f. Studiul ceramicii. [Cf. fr. céramologie].
Jocuri AZOTÓS adj. (CHIM.) azotat, nitros. (Substanţă ~.)
Jocuri FRÓND//Ă ~e f. 1) (în Franţa din sec. XVI) Mişcare social-politică îndreptată contra absolutismului. 2) fig. Exprimare a nemulţumirii faţă de cineva sau de ceva, bazată pe motive personale. /<fr. fronde
Jocuri samariteán s. m. (sil. -tean), pl. samariténi
Jocuri biunivocitáte s. f., g.-d. art. biunivocităţii
Jocuri SIDERÍSM s.n. Cult al aştrilor. – Din fr. sidérisme.
Jocuri solubilizáre s. f., g.-d. art. solubilizării; pl. solubilizări
Jocuri PATINOÁR s. patinaj. (S-au cunoscut la ~.)
Jocuri TRANSMUTÁBIL, -Ă adj. care poate fi transmutat. (< fr. transmutable)
Jocuri antresól s. n., antresóluri
Jocuri comilitón, comilitóni, s.m. (înv.) coleg de studii universitare.
Jocuri Aherón/(lat.) Ácheron [ch pron. h] (A-che-) s. propriu n.
Jocuri Gros ≠ subţire, piţigăiat
Jocuri PARAGRÁF, paragrafe, s.n. 1. Capitol ori subdiviziune de capitol dintr-un text de lege, dintr-un tratat, dintr-un statut etc., prevedere, afirmaţie conţinută într-o asemenea subdiviziune. 2. Pasaj al unei lucrări despărţit de restul textului printr-un aliniat nou (şi printr-un semn grafic special); fragment (unitar) dintr-un text care cuprinde o anumită idee. 3. Semn grafic special care se pune într-o lucrare, într-un text etc. pentru a marca începutul unui capitol, al unui articol sau al unui aliniat. – Din ngr. parágrafos, lat. paragraphos, fr. paragraphe.
Jocuri IERTÁ vb. v. elibera, libera, salva, scăpa, scoate.
Jocuri ŞUTĂU s. v. suitoare.
Jocuri GIROVÁG s. m. călugăr rătăcitor, vagabond. (< fr. gyrovague, lat. gyrovagus)
Jocuri ABULÍE s.f. (Med.) Simptom psihic caracterizat prin lipsă de voinţă, inerţie, nehotărâre. [Gen. -iei. / < fr. aboulie, cf. gr. a – fără, boule – voinţă].
Jocuri supraetajáre s. f. (sil. -pra-) → etajare
Jocuri topúz s. n., pl. topuzúri
Jocuri ERMETÍST, -Ă s. m. f. scriitor adept al ermetismului. (< fr. hermétiste)
Jocuri Eu invatasem la scoala, cu insitente, ca asa e corect: ele insele si azi se vehiculeaza formula corecta ele insesi. Mie mi se pare ciudata formularea pluralului feminin. Cristian
Jocuri autogréfă s. f. (sil. a-u-) → grefă
Jocuri Combustibil ≠ incombustibil
Jocuri RÁCILĂ1, racile, s.f. 1. (Livr.) Boală veche, incurabilă, maladie cronică; beteşug; fig. cusur, meteahnă, defect. 2. Fig. Duşmănie veche, ură. – Et. nec.
Jocuri hidrobáză s. f., pl. hidrobáze
Jocuri urióc (uruióc), uriócuri (uruiócuri), s.n. (reg.) piedin, frimbie, fire neţesute la capătul stofei.
Jocuri PECTIZÁRE s. f. transformare ireversibilă, sub influenţa acţiunilor exterioare, a substanţelor coloidale în substanţe solubile. (după fr. pectisation)
Jocuri AUTOFECUND//ÁRE ~ări f. Fecundare prin sine însăşi care are loc la unele vieţuitoare inferioare. /auto- + fecundare
Jocuri CERAMOLOGÍE s.f. Studiul ceramicii. [Cf. fr. céramologie].
Jocuri AZOTÓS adj. (CHIM.) azotat, nitros. (Substanţă ~.)
Jocuri FRÓND//Ă ~e f. 1) (în Franţa din sec. XVI) Mişcare social-politică îndreptată contra absolutismului. 2) fig. Exprimare a nemulţumirii faţă de cineva sau de ceva, bazată pe motive personale. /<fr. fronde
Jocuri samariteán s. m. (sil. -tean), pl. samariténi
Jocuri biunivocitáte s. f., g.-d. art. biunivocităţii
Jocuri SIDERÍSM s.n. Cult al aştrilor. – Din fr. sidérisme.
Jocuri solubilizáre s. f., g.-d. art. solubilizării; pl. solubilizări
Jocuri PATINOÁR s. patinaj. (S-au cunoscut la ~.)
Jocuri TRANSMUTÁBIL, -Ă adj. care poate fi transmutat. (< fr. transmutable)
Jocuri antresól s. n., antresóluri
Jocuri comilitón, comilitóni, s.m. (înv.) coleg de studii universitare.
Jocuri Aherón/(lat.) Ácheron [ch pron. h] (A-che-) s. propriu n.
Jocuri Gros ≠ subţire, piţigăiat
Jocuri PARAGRÁF, paragrafe, s.n. 1. Capitol ori subdiviziune de capitol dintr-un text de lege, dintr-un tratat, dintr-un statut etc., prevedere, afirmaţie conţinută într-o asemenea subdiviziune. 2. Pasaj al unei lucrări despărţit de restul textului printr-un aliniat nou (şi printr-un semn grafic special); fragment (unitar) dintr-un text care cuprinde o anumită idee. 3. Semn grafic special care se pune într-o lucrare, într-un text etc. pentru a marca începutul unui capitol, al unui articol sau al unui aliniat. – Din ngr. parágrafos, lat. paragraphos, fr. paragraphe.
Jocuri IERTÁ vb. v. elibera, libera, salva, scăpa, scoate.
Jocuri ŞUTĂU s. v. suitoare.
Jocuri GIROVÁG s. m. călugăr rătăcitor, vagabond. (< fr. gyrovague, lat. gyrovagus)








