Sonic

OBIECTUÁL, -Ă adj. (fil.) 1. care are trăsăturile unui obiect, independent de reflectarea lor în conştiinţă; material, obiectiv. 2. care aparţine lucrurilor; obiectelor. (după fr. objectal)
Jocuri ODAGÁCI s. v. ciuin.
Jocuri A se plictisi ≠ a se distra
Jocuri Ceţos ≠ limpede, clar, lămurit
Jocuri INEXTRICÁBIL, -Ă adj. (Liv.; despre situaţii, întâmplări etc.) De nelămurit, de neînţeles; foarte complicat, încurcat. [Cf. fr. inextricable].
Jocuri NEÎNTÂRZIÁ//T ~tă (~ţi, ~te) şi adverbial (negativ de la întârziat) Care necesită o rezolvare imediată; care nu suferă amânare; grabnic; urgent. /ne- + întârziat
Jocuri pungáci², -ce, adj. (înv.) 1. (despre obiecte) care înţeapă, care împunge. 2. (reg.; despre vite) care are năravul de a împunge.
Jocuri EPIPLÓN s.n. v. epiploon.
Jocuri nisipíşte s. f., g.-d. art. nisipíştii; pl. nisipíşti
Jocuri prepeliţói s. m., pl. prepeliţói, art. prepeliţóii
Jocuri PALEONTOLOGIE s.f. Ştiinţa care se ocupă cu studiul complex al organismelor animale şi vegetale fosile, care au populat pământul în timpurile geologice.
Jocuri DIPL- v. diplo-.
Jocuri VIDAMÍE s. f. 1. demnitatea, funcţia de vidam. 2. pământul unui vidam. (< fr. vidamie)
Jocuri MEATOTOMÍE s.f. (Med.) Incizie a meatului urinar pentru a-l lărgi. [Gen. -iei. / < fr. méatotomie].
Jocuri A SĂLTÁ salt 1. intranz. (despre fiinţe, lucruri) A se desprinde brusc din loc, deplasându-se într-o anumită direcţie (în sus, în jos, înainte, înapoi, în stânga, în dreapta); a sări. ♢ A-i ~ cuiva inima de bucurie a se bucura foarte mult. 2. tranz. 1) A mişca din loc, ridicând uşor în sus. 2) fig. A ajuta se iasă dintr-o încurcătură. /<lat. saltare
Jocuri nun s. m., pl. nuni
Jocuri husmí (usmí, uzmí), husmésc, vb. IV refl. (pop.) a se căzni.
Jocuri ruberóid s. n.
Jocuri A PONEGR//Í ~ésc tranz. A vorbi de rău; a trata cu hule; a huli; a denigra; a defăima; a detracta; a cleveti; a calomnia; a blama; a bârfi; a ponosi. /po- + a negri
Jocuri metaforicitáte s. f., g.-d. art. metaforicităţii
Jocuri TĂRBĂCÍT, -Ă, tărbăciţi, -te, adj. (Fam.) Snopit în bătaie. ♦ Fig. Ocărât, batjocorit. – V. tărbăci.
Jocuri despótic adj. m., pl. despótici; f. sg. despótică, pl. despótice
Jocuri SEMIDIAMÉTRU s. n. jumătate de diametru. o ~ aparent = unghiul sub care se vede de pe Pământ jumătate din diametrul discului Soarelui, al Lunii sau al altei planete. (< fr. semidiamètre)
Jocuri INDEMNIZÁ, indemnizez, vb. I. Tranz. (Rar) A despăgubi (pe cineva) de cheltuieli. – Din fr. indemniser.
Jocuri EDUCÁ vb. a creşte, a forma, (înv.) a pedepsi. (A ~ tânăra generaţie.)
Jocuri sic s.n. (reg.) pământ care conţine calcar sau silitră.
Jocuri CÓNGA s. f. 1. dans modern în coloană, cu ritm sincopat, inspirat din folclorul afro-cubanez, variantă a rumbei; melodia corespunzătoare. 2. tobă înaltă într-o orchestră de jaz, acţionată cu degetele şi cu palmele. (< sp., fr. conga)
Jocuri OBSIDIONÁL, - adj. 1. (ant.) referitor la asediul unui oraş, de asediu. 2. (despre boli infecţioase) care survin în cursul războiului de tranşee. (< fr. obsidional, lat. obsidionalis)
Jocuri bocánc (-ci), s.m. – Gheată rezistentă, botină. – Var. bocancă, bocînc(i), boconci. Mag. bakancs (Cihac, II, 483; Gáldi, Dict., 109). Se spune mai ales despre încălţămintea folosită în armată, fapt pentru care cuvîntul este cunoscut în toate regiunile. – Der. bocîncar, s.m. (cizmar).
Jocuri DINOZÁUR ~i m. Reptilă fosilă uriaşă din era mezozoică. [Sil. -za-ur] /<fr. dinosaure, it. dinosauro