Jocuri Online
Jocuri
Forum
Stiri
Înregistrare
Autentificare
Impuscaturi
Gandire
Actiune
Sport
Curse
DiverseShotgun Orc
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
REGĂŢEÁNCĂ, regăţence, s.f. Regăţeană. – Regăţean + suf. -că.
Jocuri POLAROGRÁMĂ s. f. curbă care redă valoarea intensităţii unui curent în funcţie de polarizarea relativă a unei măsuri polarografice. (< fr. polarogramme)
Jocuri ravená vb., ind. prez. 3 sg. şi pl. raveaneáză
Jocuri CANTILÉNĂ s.f. 1. Compoziţie muzicală simplă cu ritm uniform. 2. (Lit.) Poem epico-liric, cu subiect grav şi sentimental. [< it. cantilena, cf. fr. cantilène].
Jocuri FLAX s. n. ţesut conjunctiv elastic, din tendoane, cartilage etc., la prepararea conservelor de carne şi a mezelurilor. (< germ. Flechse)
Jocuri fig, figi, s.m. (reg., înv.) Smochin.
Jocuri MONOSTRÓFĂ, monostrofe, s.f. Poezie formată dintr-o singură strofă. – Mono- + strofă.
Jocuri CÂRPÍT s. v. peticit.
Jocuri ÎNDESÁ vb. 1. v. îngrămădi. 2. v. îmbulzi. 3. a se băga, a se îmbulzi, a se înghesui, a se îngrămădi, a se vârî. (Nu vă mai ~ aşa în mine!) 4. a băga, a înfunda, a trage, a vârî. (~ căciula pe cap.) 5. v. bătători. 6. v. tasa.
Jocuri SCÓI//CĂ ~ci f. 1) Moluscă cu corpul moale, închis într-o cochilie calcaroasă. ♢ ~-de-râu, ~-de-baltă scoici dulcicole de talie mică, comestibile. ~-de-mărgăritar scoică marină exotică în care se formează perle. 2) Înveliş protector calcaros al acestei moluşte; cochilie. 3) fig. Obiect asemănător cu acest înveliş. 4) Căsa calcaroasă a melcului. 5) Acoperiş mic sub formă de streaşină construit deasupra intrării într-o clădire; marchiză. 6) Excrescenţă cornoasă ce apare uneori pe chişiţa sau pe copita calului. /<sl. skolika
Jocuri retrocedént s. m., pl. retrocedénte
Jocuri MATÁLE pron. pers. v. mata.
Jocuri METEMPSIHÓZĂ s.f. Concepţie despre transmigraţia sufletelor oamenilor care ar parcurge, după moarte, în vederea purificării, un lung şir de reîncarnări succesive în animale, plante şi oameni. – Din ngr. metempsíhosis, fr. métempsyc(h)ose.
Jocuri MERCERÍE, (3) mercerii, s.f. 1. (Cu sens colectiv) Articole mărunte care servesc la cusut şi ca accesorii la îmbrăcăminte (aţă, nasturi, copci etc.). 2. Negoţ cu astfel de articole. 3. Magazin de mercerie (1). – Din fr. mercerie.
Jocuri DESACRALIZÁRE s.f. Acţiunea de a (se) desacraliza. [< desacraliza].
Jocuri FONÍE s. v. sonoritate.
Jocuri ALERGÉN ~ă (~i, ~e) şi substantival Care provoacă alergie. /<fr. allergene
Jocuri AMORFÍE s. f. 1. lipsă de formă, de înfăţişare precisă. 2. lipsă totală de ordine în aranjarea spaţială a atomilor. (< germ. Amorphie)
Jocuri DEJALÉN s. n. ţesătură fină de bumbac, folosită pentru confecţionarea cămăşilor bărbăteşti, a bluzelor etc. (după engl. delaine)
Jocuri DINŢĂRÍT n. 1) înv. iron. Plată pe care, se spune, că o dădeau creştinii turcului care mânca în casa lor, pentru că şi-a obosit dinţii. 2) Plată pe care cineva o cere în glumă de la persoana la care a mâncat pentru că şi-a obosit dinţii. /dinte + suf. ~ărit
Jocuri YORK s.m. Rasă de porci de culoare albă, cu pielea roşie şi păr rar, cu botul cârn şi cu urechi mari, creată în Anglia. (din engl. york)
Jocuri COPROLALÍE, coprolalii, s.f. (Med.) Scatologie. – Din fr. coprolalie.
Jocuri CĂLĂTORÍ//E ~i f. Drum pe care îl face cineva într-un loc mai îndepărtat. [Art. călătoria; G.-D. călătoriei; Sil. -ri-e] /a călători + suf. ~ie
Jocuri BICÓRN, -Ă I. adj. bicornat. II. s. n. pălărie bărbătească cu două colţuri, care se mai poartă şi azi în Occident de către academicieni, diplomaţi, la solemnităţi. (< fr. bicorne)
Jocuri sulói2, suloáie, s.n. şi sulói, s.m. 1. (s.n.; pop.) sul mare. 2. (s.n.; reg.) pâine lungă. 3. (s.m.; reg.) lemn de brad subţire cioplit în două dungi.
Jocuri rapacitáte s. f., g.-d. art. rapacităţii
Jocuri MÂZGĂLITÚRĂ s. mâzgăleală. (Desenul era o sim-plă ~.)
Jocuri GIRONÁT s. n. (herald.) porţiune a unui scut împărţită în 8, 10 sau 12 triunghiuri (cartiere), toate având vârful în centrul scutului. (< fr. gironé)
Jocuri VIRTUALITÁTE f. Caracter virtual; poten-ţialitate. [G.-D. virtualităţii; Sil. -tu-a-] /<fr. virtualité
Jocuri Procedeu folosit in telecomunicatii pentru transmiterea simultana a mai multor mesaje pe acelasi circuit al unei linii electronice sau prin intermediul aceleasi unde electromangetice.
Jocuri POLAROGRÁMĂ s. f. curbă care redă valoarea intensităţii unui curent în funcţie de polarizarea relativă a unei măsuri polarografice. (< fr. polarogramme)
Jocuri ravená vb., ind. prez. 3 sg. şi pl. raveaneáză
Jocuri CANTILÉNĂ s.f. 1. Compoziţie muzicală simplă cu ritm uniform. 2. (Lit.) Poem epico-liric, cu subiect grav şi sentimental. [< it. cantilena, cf. fr. cantilène].
Jocuri FLAX s. n. ţesut conjunctiv elastic, din tendoane, cartilage etc., la prepararea conservelor de carne şi a mezelurilor. (< germ. Flechse)
Jocuri fig, figi, s.m. (reg., înv.) Smochin.
Jocuri MONOSTRÓFĂ, monostrofe, s.f. Poezie formată dintr-o singură strofă. – Mono- + strofă.
Jocuri CÂRPÍT s. v. peticit.
Jocuri ÎNDESÁ vb. 1. v. îngrămădi. 2. v. îmbulzi. 3. a se băga, a se îmbulzi, a se înghesui, a se îngrămădi, a se vârî. (Nu vă mai ~ aşa în mine!) 4. a băga, a înfunda, a trage, a vârî. (~ căciula pe cap.) 5. v. bătători. 6. v. tasa.
Jocuri SCÓI//CĂ ~ci f. 1) Moluscă cu corpul moale, închis într-o cochilie calcaroasă. ♢ ~-de-râu, ~-de-baltă scoici dulcicole de talie mică, comestibile. ~-de-mărgăritar scoică marină exotică în care se formează perle. 2) Înveliş protector calcaros al acestei moluşte; cochilie. 3) fig. Obiect asemănător cu acest înveliş. 4) Căsa calcaroasă a melcului. 5) Acoperiş mic sub formă de streaşină construit deasupra intrării într-o clădire; marchiză. 6) Excrescenţă cornoasă ce apare uneori pe chişiţa sau pe copita calului. /<sl. skolika
Jocuri retrocedént s. m., pl. retrocedénte
Jocuri MATÁLE pron. pers. v. mata.
Jocuri METEMPSIHÓZĂ s.f. Concepţie despre transmigraţia sufletelor oamenilor care ar parcurge, după moarte, în vederea purificării, un lung şir de reîncarnări succesive în animale, plante şi oameni. – Din ngr. metempsíhosis, fr. métempsyc(h)ose.
Jocuri MERCERÍE, (3) mercerii, s.f. 1. (Cu sens colectiv) Articole mărunte care servesc la cusut şi ca accesorii la îmbrăcăminte (aţă, nasturi, copci etc.). 2. Negoţ cu astfel de articole. 3. Magazin de mercerie (1). – Din fr. mercerie.
Jocuri DESACRALIZÁRE s.f. Acţiunea de a (se) desacraliza. [< desacraliza].
Jocuri FONÍE s. v. sonoritate.
Jocuri ALERGÉN ~ă (~i, ~e) şi substantival Care provoacă alergie. /<fr. allergene
Jocuri AMORFÍE s. f. 1. lipsă de formă, de înfăţişare precisă. 2. lipsă totală de ordine în aranjarea spaţială a atomilor. (< germ. Amorphie)
Jocuri DEJALÉN s. n. ţesătură fină de bumbac, folosită pentru confecţionarea cămăşilor bărbăteşti, a bluzelor etc. (după engl. delaine)
Jocuri DINŢĂRÍT n. 1) înv. iron. Plată pe care, se spune, că o dădeau creştinii turcului care mânca în casa lor, pentru că şi-a obosit dinţii. 2) Plată pe care cineva o cere în glumă de la persoana la care a mâncat pentru că şi-a obosit dinţii. /dinte + suf. ~ărit
Jocuri YORK s.m. Rasă de porci de culoare albă, cu pielea roşie şi păr rar, cu botul cârn şi cu urechi mari, creată în Anglia. (din engl. york)
Jocuri COPROLALÍE, coprolalii, s.f. (Med.) Scatologie. – Din fr. coprolalie.
Jocuri CĂLĂTORÍ//E ~i f. Drum pe care îl face cineva într-un loc mai îndepărtat. [Art. călătoria; G.-D. călătoriei; Sil. -ri-e] /a călători + suf. ~ie
Jocuri BICÓRN, -Ă I. adj. bicornat. II. s. n. pălărie bărbătească cu două colţuri, care se mai poartă şi azi în Occident de către academicieni, diplomaţi, la solemnităţi. (< fr. bicorne)
Jocuri sulói2, suloáie, s.n. şi sulói, s.m. 1. (s.n.; pop.) sul mare. 2. (s.n.; reg.) pâine lungă. 3. (s.m.; reg.) lemn de brad subţire cioplit în două dungi.
Jocuri rapacitáte s. f., g.-d. art. rapacităţii
Jocuri MÂZGĂLITÚRĂ s. mâzgăleală. (Desenul era o sim-plă ~.)
Jocuri GIRONÁT s. n. (herald.) porţiune a unui scut împărţită în 8, 10 sau 12 triunghiuri (cartiere), toate având vârful în centrul scutului. (< fr. gironé)
Jocuri VIRTUALITÁTE f. Caracter virtual; poten-ţialitate. [G.-D. virtualităţii; Sil. -tu-a-] /<fr. virtualité
Jocuri Procedeu folosit in telecomunicatii pentru transmiterea simultana a mai multor mesaje pe acelasi circuit al unei linii electronice sau prin intermediul aceleasi unde electromangetice.
