Russian in the Army
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
CENTRIPETÁL, -Ă, centripetali, -e, adj. Centripet. – Din germ. zentripetal.
Jocuri înziuá vb. I refl. (reg.) a se lumina de ziuă, a se face ziuă, a se vărsa zorile.
Jocuri CARIOPLÁST s. n. corpuscul din nucleul celular. (< fr. caryoplaste)
Jocuri IARBĂ-DE-DURÉRI s. v. coada-cocoşului.
Jocuri FOTOREPORTÁJ s.n. Reportaj asupra unui eveniment, a unui fapt etc. redat printr-o serie de fotografii cu tema respectivă. [< rus. fotoreportaj].
Jocuri NEUROPATÍE s.f. v. nevropatie.
Jocuri NUTRITÍV ~ă (~i, ~e) 1) Care serveşte pentru a nutri; care are proprietatea de a nutri; hrănitor. Substanţă ~ă. 2) Care ţine de nutriţie; propriu nutriţiei. /<fr. nutritif, lat. nutritivus
Jocuri TACTIC//ÓS2 ~oásă (~óşi, ~oáse) 1) (despre acţiuni sau manifestări ale oamenilor) Care vădeşte măsură şi cumpătare. 2) Care are tact; cu tact; delicat în comportare. /<ngr. taktikós
Jocuri PASTÍLĂ s. v. pilulă.
Jocuri ANATOMOPATOLOGÍE s. f. ramură a medicinei care studiază leziunile anatomice. (< fr. anatomopathologie)
Jocuri VÍRUS ~uri n. 1) Agent patogen intracelular care provoacă boli contagioase. 2) Toxină eliminată de un asemenea agent patogen. 3) fig. Factor care provoacă o contagiune morală. [Pl. şi viruşi] /<fr. virus
Jocuri pământíre, pământíri, s.f. (reg.) parcelă de pământ dată ţăranilor la împroprietărire.
Jocuri GREUNÁTIC, -Ă, greunatici, -ce, adj. (Reg.; despre oameni) Corpolent şi greoi în mişcări. [Pr.: gre-u-] – [În]greuna + suf. -atic.
Jocuri CRUCIFICÁ vb. tr. 1. a executa un condamnat prin ţintuire pe cruce; a răstigni. 2. (fig.) a chinui. (după fr. crucifier)
Jocuri PSALMODIÁ, psalmodiez, vb. I. Tranz. A cânta sau a recita (după un anumit tipic) psalmi, rugăciuni sau alte cântări religioase. ♦ P. gener. A cânta, a citi sau a recita ceva în mod monoton. [Pr.: -di-a] – Din fr. psalmodier.
Jocuri DÂRZ, -Ă, dârji, -ze, adj. 1. Îndrăzneţ, curajos, cutezător. ♦ Aprig, înverşunat. 2. Neînduplecat, neclintit; p. ext. îndărătnic, încăpăţânat. 3. Mândru, semeţ, ţanţoş. [Pl. şi: (m.) dârzi, (f.) dârje] – Slav (v. sl. drǔzǔ).
Jocuri KILOVÁR, kilovari, s.m. (Fiz.) Unitate (derivată) de măsură pentru puterea reactivă, egală cu o mie de vari. [Abr.: kVAR] – Din fr., engl. kilovar.
Jocuri TROMPE L'OEIL [TROMPLöI] s. n. pictură murală care de la distanţă dă iluzia realităţii. (< fr. trompe l'oeil)
Jocuri vânt s. n., pl. vânturi
Jocuri crioscóp s. n. (sil. cri-; mf. -scop), pl. crioscoápe
Jocuri DOXOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la doxologie. [< fr. doxologique].
Jocuri hăitáş (stârnirea vânatului) s. n., pl. hăitáşe
Jocuri sculătúră, sculătúri, s.f. (înv.) 1. înviere din morţi. 2. redresare, refacere morală.
Jocuri JIMBLĂREÁSĂ, jimblărese, s.f. (Înv) Brutăreasă. – Jimblar + suf. -easă.
Jocuri azvârlí vb., ind. prez. 1 sg. azvârl, 3 sg. azvârlă/azvârle, 3 pl. azvârlă/ azvârl, imperf. 3 sg. azvârleá; conj. prez. 3 sg. şi pl. azvârle
Jocuri SINCROFAZOTRÓN s.n. Accelerator pentru particule grele, mai puternic decât ciclotronul, al cărui principiu de funcţionare îmbină elemente ale sincrotronului şi fazotronului. [< fr. synchrophasotron].
Jocuri AUTODECLANŞATÓR s. n. mecanism destinat punerii în mişcare automat a obturatorului aparatului fotografic. (< auto1- + declanşator)
Jocuri UMBLÁ, úmblu, vb. I. Intranz. I. 1. A se deplasa dintr-un loc în altul; a merge (I 1), a circula (1). ♢ Expr. A-i umbla cuiva ceva prin gură = a nu-şi putea aminti pentru un moment de ceva care îi este extrem de familiar, de cunoscut. (Pop.) A-i umbla cuiva ceva prin (sau în) cap = a fi preocupat de ceva, a avea ceva de gând. (Pop.) Umblă sănătos! (sau cu bine!), urare adresată cuiva care pleacă. (Pop.) A umbla după cineva = a căuta cu insistenţă să obţină simpatia cuiva; a face curte unei femei. 2. A străbate (ca drumeţ) un loc; a merge din loc în loc, a colinda, a cutreiera; a hoinări, a vagabonda. ♦ (Rar) A se plimba. ♦ (Pop.; despre nori) A se mişca, a se deplasa. 3. (Pop.) A merge, a se duce undeva regulat; a frecventa. Umblă la şcoală. ♦ A se ocupa, a se îndeletnici cu..., a lucra la... Umblă în cărăuşie. 4. A se purta (îmbrăcat sau încălţat) într-un anumit fel. Umblă întunecat şi încruntat. II. 1. (Pop; despre unelte, aparate, mecanisme etc.) A se afla în funcţiune; a funcţiona. 2. (Despre gură, ochi etc.) A se mişca continuu. ♢ Expr. A-i umbla cuiva limba (prin gură) = a vorbi (mult). III. (Pop.) A trece (din mână în mână), a ajunge (de la unul la altul). ♦ (Despre bani) A fi în circulaţie, a avea valoare, curs. IV. 1. A căuta, a scotoci, a cotrobăi (pentru a găsi ceva). 2. A lua în mână; a pune mâna pe ceva, a atinge. ♦ (Pop.) A lucra cu..., a se servi de...; a mânui. ♦ Fig. A se folosi de..., a face uz de... Nu umbla cu minciuni! V. Fig. A căuta, a se strădui să obţină ceva; a se sili, a încerca să... ♢ Expr. A umbla după cai verzi (pe pereţi) = a căuta să obţină lucruri nerealizabile. A umbla după doi iepuri deodată = a urmări în acelaşi timp două scopuri, două avantaje diferite. ♦ A intenţiona, a fi gata să... [Var.: (înv şi pop.) îmblá vb. I.] – Lat. ambulare.
Jocuri MEREGÍU s. v. pândar.
Jocuri păstrún, -ă, adj. (reg.) pestriţ (la culoare).
Jocuri înziuá vb. I refl. (reg.) a se lumina de ziuă, a se face ziuă, a se vărsa zorile.
Jocuri CARIOPLÁST s. n. corpuscul din nucleul celular. (< fr. caryoplaste)
Jocuri IARBĂ-DE-DURÉRI s. v. coada-cocoşului.
Jocuri FOTOREPORTÁJ s.n. Reportaj asupra unui eveniment, a unui fapt etc. redat printr-o serie de fotografii cu tema respectivă. [< rus. fotoreportaj].
Jocuri NEUROPATÍE s.f. v. nevropatie.
Jocuri NUTRITÍV ~ă (~i, ~e) 1) Care serveşte pentru a nutri; care are proprietatea de a nutri; hrănitor. Substanţă ~ă. 2) Care ţine de nutriţie; propriu nutriţiei. /<fr. nutritif, lat. nutritivus
Jocuri TACTIC//ÓS2 ~oásă (~óşi, ~oáse) 1) (despre acţiuni sau manifestări ale oamenilor) Care vădeşte măsură şi cumpătare. 2) Care are tact; cu tact; delicat în comportare. /<ngr. taktikós
Jocuri PASTÍLĂ s. v. pilulă.
Jocuri ANATOMOPATOLOGÍE s. f. ramură a medicinei care studiază leziunile anatomice. (< fr. anatomopathologie)
Jocuri VÍRUS ~uri n. 1) Agent patogen intracelular care provoacă boli contagioase. 2) Toxină eliminată de un asemenea agent patogen. 3) fig. Factor care provoacă o contagiune morală. [Pl. şi viruşi] /<fr. virus
Jocuri pământíre, pământíri, s.f. (reg.) parcelă de pământ dată ţăranilor la împroprietărire.
Jocuri GREUNÁTIC, -Ă, greunatici, -ce, adj. (Reg.; despre oameni) Corpolent şi greoi în mişcări. [Pr.: gre-u-] – [În]greuna + suf. -atic.
Jocuri CRUCIFICÁ vb. tr. 1. a executa un condamnat prin ţintuire pe cruce; a răstigni. 2. (fig.) a chinui. (după fr. crucifier)
Jocuri PSALMODIÁ, psalmodiez, vb. I. Tranz. A cânta sau a recita (după un anumit tipic) psalmi, rugăciuni sau alte cântări religioase. ♦ P. gener. A cânta, a citi sau a recita ceva în mod monoton. [Pr.: -di-a] – Din fr. psalmodier.
Jocuri DÂRZ, -Ă, dârji, -ze, adj. 1. Îndrăzneţ, curajos, cutezător. ♦ Aprig, înverşunat. 2. Neînduplecat, neclintit; p. ext. îndărătnic, încăpăţânat. 3. Mândru, semeţ, ţanţoş. [Pl. şi: (m.) dârzi, (f.) dârje] – Slav (v. sl. drǔzǔ).
Jocuri KILOVÁR, kilovari, s.m. (Fiz.) Unitate (derivată) de măsură pentru puterea reactivă, egală cu o mie de vari. [Abr.: kVAR] – Din fr., engl. kilovar.
Jocuri TROMPE L'OEIL [TROMPLöI] s. n. pictură murală care de la distanţă dă iluzia realităţii. (< fr. trompe l'oeil)
Jocuri vânt s. n., pl. vânturi
Jocuri crioscóp s. n. (sil. cri-; mf. -scop), pl. crioscoápe
Jocuri DOXOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la doxologie. [< fr. doxologique].
Jocuri hăitáş (stârnirea vânatului) s. n., pl. hăitáşe
Jocuri sculătúră, sculătúri, s.f. (înv.) 1. înviere din morţi. 2. redresare, refacere morală.
Jocuri JIMBLĂREÁSĂ, jimblărese, s.f. (Înv) Brutăreasă. – Jimblar + suf. -easă.
Jocuri azvârlí vb., ind. prez. 1 sg. azvârl, 3 sg. azvârlă/azvârle, 3 pl. azvârlă/ azvârl, imperf. 3 sg. azvârleá; conj. prez. 3 sg. şi pl. azvârle
Jocuri SINCROFAZOTRÓN s.n. Accelerator pentru particule grele, mai puternic decât ciclotronul, al cărui principiu de funcţionare îmbină elemente ale sincrotronului şi fazotronului. [< fr. synchrophasotron].
Jocuri AUTODECLANŞATÓR s. n. mecanism destinat punerii în mişcare automat a obturatorului aparatului fotografic. (< auto1- + declanşator)
Jocuri UMBLÁ, úmblu, vb. I. Intranz. I. 1. A se deplasa dintr-un loc în altul; a merge (I 1), a circula (1). ♢ Expr. A-i umbla cuiva ceva prin gură = a nu-şi putea aminti pentru un moment de ceva care îi este extrem de familiar, de cunoscut. (Pop.) A-i umbla cuiva ceva prin (sau în) cap = a fi preocupat de ceva, a avea ceva de gând. (Pop.) Umblă sănătos! (sau cu bine!), urare adresată cuiva care pleacă. (Pop.) A umbla după cineva = a căuta cu insistenţă să obţină simpatia cuiva; a face curte unei femei. 2. A străbate (ca drumeţ) un loc; a merge din loc în loc, a colinda, a cutreiera; a hoinări, a vagabonda. ♦ (Rar) A se plimba. ♦ (Pop.; despre nori) A se mişca, a se deplasa. 3. (Pop.) A merge, a se duce undeva regulat; a frecventa. Umblă la şcoală. ♦ A se ocupa, a se îndeletnici cu..., a lucra la... Umblă în cărăuşie. 4. A se purta (îmbrăcat sau încălţat) într-un anumit fel. Umblă întunecat şi încruntat. II. 1. (Pop; despre unelte, aparate, mecanisme etc.) A se afla în funcţiune; a funcţiona. 2. (Despre gură, ochi etc.) A se mişca continuu. ♢ Expr. A-i umbla cuiva limba (prin gură) = a vorbi (mult). III. (Pop.) A trece (din mână în mână), a ajunge (de la unul la altul). ♦ (Despre bani) A fi în circulaţie, a avea valoare, curs. IV. 1. A căuta, a scotoci, a cotrobăi (pentru a găsi ceva). 2. A lua în mână; a pune mâna pe ceva, a atinge. ♦ (Pop.) A lucra cu..., a se servi de...; a mânui. ♦ Fig. A se folosi de..., a face uz de... Nu umbla cu minciuni! V. Fig. A căuta, a se strădui să obţină ceva; a se sili, a încerca să... ♢ Expr. A umbla după cai verzi (pe pereţi) = a căuta să obţină lucruri nerealizabile. A umbla după doi iepuri deodată = a urmări în acelaşi timp două scopuri, două avantaje diferite. ♦ A intenţiona, a fi gata să... [Var.: (înv şi pop.) îmblá vb. I.] – Lat. ambulare.
Jocuri MEREGÍU s. v. pândar.
Jocuri păstrún, -ă, adj. (reg.) pestriţ (la culoare).





