Road Burner
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
HIDRÓNIU, hidronii, s.m. Ion rezultat din unirea protonului cu o moleculă de apă. – Din fr. hydronium.
Jocuri CISTÉRNĂ s. f. 1. recipient metalic (pe un vehicul), servind la transportul unor lichide. ♢ vagon de cale ferată cu un asemenea recipient. 2. rezervor (subteran) pentru înmagazinarea apei sau a altor lichide. 3. (anat.) spaţiu mare subarahnoidian, plin de lichid cefalorahidian. (< lat., it. cisterna)
Jocuri INTERCALÁ, intercalez, vb. I. Tranz. şi refl. A (se) introduce ceva într-un şir, a (se) adăuga între altele, a (se) pune ceva printre... – Din fr. (s')intercaler, lat. intercalare.
Jocuri IMPULSÓR, impulsoare, s.n. (Tehn.) Rotor de pompă centrifugă. – Din fr. impulseur.
Jocuri mutéşte adv.
Jocuri decórum s. n.
Jocuri FUNDÁŢIE s.f. 1. Temelie, bază, fundament (la o construcţie). 2. Fond, bunuri, donate pentru o operă de interes obştesc; instituţie, aşezământ creat din aceste fonduri. [Gen. -iei, var. fondaţie, fundaţiune s.f. / cf. lat. fundatio, fr. fondation].
Jocuri BAMBÍNO s.m. (fam.) copil mic. [< it. bambino]
Jocuri oficiá vb. (sil. -ci-a), ind. prez. 1 sg. oficiéz, 3 sg. şi pl. oficiáză, 1 pl. oficiém (sil. -ci-em), imperf. 1 sg. oficiám (sil. -ci-am); conj. prez. 3 sg. şi pl. oficiéze; ger. oficiínd (sil. -ci-ind)
Jocuri macrospór s. m. (sil. -cro-; mf. -spor), pl. macrospóri
Jocuri VITÍCOL, -Ă adj. 1. referitor la cultura viţei de vie. 2. bogat în vii. (< fr. viticole)
Jocuri scârţa-scârţa s.m. (pop. şi fam.) mâzgălitor de hârtie, scriitoraş.
Jocuri A IMPEST//Á ~éz tranz. 1) A molipsi de o boală contagioasă. 2) A răspândi un miros urât. /<it. impestare, fr. empester
Jocuri MÚZICĂ, (4) muzici, s.f. 1. Arta de a exprima sentimente şi idei cu ajutorul sunetelor combinate într-o manieră specifică. 2. Ştiinţă a sunetelor considerate sub raportul melodiei, al ritmului şi al armoniei. 3. (Adesea fig.) Creaţie componistică, melodie, cântec; p. ext. executare sau audiere a unei compoziţii muzicale. ♢ Expr. (Fam.) A-i face (cuiva) muzică = a-i face (cuiva) gălăgie, scandal. 4. Orchestră. ♢ Muzică militară = fanfară. Muzica sferelor = pretinse sunete bizare emise de vânturile solare şi de pulsaţiile corpurilor planetelor; cântecul planetelor. – Din lat., it. musica, fr. musique, germ. Musik.
Jocuri DIFÍL, -Ă, difili, -e, adj. Bifoliat. (din lat. diphyllus)
Jocuri PREGĂTÍ vb. 1. a (se) prepara, (pop.) a (se) găti, (înv.) a (se) gotovi. (Se ~ de drum.) 2. a aranja, a prepara. (~ cele necesare pentru drum.) 3. (înv.) a tocmi. (I-a ~ primirea.) 4. a (se) prepara, (înv. şi reg.) a (se) griji. (A ~ totul.) 5. v. găti. 6. v. pune. 7. a aranja, a face. (~ patul.) 8. v. forma. 9. v. in-strui. 10. v. învăţa. 11. v. medita. 12. a se prepara. (Tocmai se ~ să ia cuvântul.)
Jocuri coblíc, coblíci, s.m. (reg.) peşte mic; porşor, porcşor, porcuşor.
Jocuri REVERÍ//E ~i f. Stare plăcută de vis; visare. [G.-D. reveriei] /<fr. réverie
Jocuri CONGLOMERÁŢIE s. f. conglomerare; conglomerat (1). (< lat. conglomeratio, fr. conglomération)
Jocuri incarná (a se întrupa, despre unghii, a creşte în carne) vb., ind. prez. 3 sg. şi pl. incarneáză
Jocuri TERMOGENÉZĂ s. f. proces de producere a energiei calorice de către organismele vii. (< fr. thermogenèse)
Jocuri UNTÁR, (1) untari, s.m., (2) untare, s.n. 1. S.m. Persoană care se ocupă cu prepararea untului. 2. S.n. Vas de lemn în care se bate untul. – Unt + suf. -ar.
Jocuri taierea de articole din ziare si reviste pt scop informativ
Jocuri zuruít s. n., pl. zuruíturi
Jocuri otuzbír s. n.
Jocuri INSERÁRE s.f. Acţiunea de a insera şi rezultatul ei; inserţie. [< insera].
Jocuri BEZOÁR2 s. n. concreţiune calculoasă formată din resturi vegetale sau din păr, în tubul digestiv al unor patrupede. (< fr. bézoard)
Jocuri SUBSTÁŢIE s.f. Staţie secundară, auxiliară, intermediară. [Gen. -iei. / < sub- + staţie, după fr. sous-station].
Jocuri ÎNGHEŢĂTÚRĂ s. v. piftie, răcituri.
Jocuri PROCITÍRE, procitiri, s.f. (Înv.) Acţiunea de a prociti. – V. prociti.
Jocuri CISTÉRNĂ s. f. 1. recipient metalic (pe un vehicul), servind la transportul unor lichide. ♢ vagon de cale ferată cu un asemenea recipient. 2. rezervor (subteran) pentru înmagazinarea apei sau a altor lichide. 3. (anat.) spaţiu mare subarahnoidian, plin de lichid cefalorahidian. (< lat., it. cisterna)
Jocuri INTERCALÁ, intercalez, vb. I. Tranz. şi refl. A (se) introduce ceva într-un şir, a (se) adăuga între altele, a (se) pune ceva printre... – Din fr. (s')intercaler, lat. intercalare.
Jocuri IMPULSÓR, impulsoare, s.n. (Tehn.) Rotor de pompă centrifugă. – Din fr. impulseur.
Jocuri mutéşte adv.
Jocuri decórum s. n.
Jocuri FUNDÁŢIE s.f. 1. Temelie, bază, fundament (la o construcţie). 2. Fond, bunuri, donate pentru o operă de interes obştesc; instituţie, aşezământ creat din aceste fonduri. [Gen. -iei, var. fondaţie, fundaţiune s.f. / cf. lat. fundatio, fr. fondation].
Jocuri BAMBÍNO s.m. (fam.) copil mic. [< it. bambino]
Jocuri oficiá vb. (sil. -ci-a), ind. prez. 1 sg. oficiéz, 3 sg. şi pl. oficiáză, 1 pl. oficiém (sil. -ci-em), imperf. 1 sg. oficiám (sil. -ci-am); conj. prez. 3 sg. şi pl. oficiéze; ger. oficiínd (sil. -ci-ind)
Jocuri macrospór s. m. (sil. -cro-; mf. -spor), pl. macrospóri
Jocuri VITÍCOL, -Ă adj. 1. referitor la cultura viţei de vie. 2. bogat în vii. (< fr. viticole)
Jocuri scârţa-scârţa s.m. (pop. şi fam.) mâzgălitor de hârtie, scriitoraş.
Jocuri A IMPEST//Á ~éz tranz. 1) A molipsi de o boală contagioasă. 2) A răspândi un miros urât. /<it. impestare, fr. empester
Jocuri MÚZICĂ, (4) muzici, s.f. 1. Arta de a exprima sentimente şi idei cu ajutorul sunetelor combinate într-o manieră specifică. 2. Ştiinţă a sunetelor considerate sub raportul melodiei, al ritmului şi al armoniei. 3. (Adesea fig.) Creaţie componistică, melodie, cântec; p. ext. executare sau audiere a unei compoziţii muzicale. ♢ Expr. (Fam.) A-i face (cuiva) muzică = a-i face (cuiva) gălăgie, scandal. 4. Orchestră. ♢ Muzică militară = fanfară. Muzica sferelor = pretinse sunete bizare emise de vânturile solare şi de pulsaţiile corpurilor planetelor; cântecul planetelor. – Din lat., it. musica, fr. musique, germ. Musik.
Jocuri DIFÍL, -Ă, difili, -e, adj. Bifoliat. (din lat. diphyllus)
Jocuri PREGĂTÍ vb. 1. a (se) prepara, (pop.) a (se) găti, (înv.) a (se) gotovi. (Se ~ de drum.) 2. a aranja, a prepara. (~ cele necesare pentru drum.) 3. (înv.) a tocmi. (I-a ~ primirea.) 4. a (se) prepara, (înv. şi reg.) a (se) griji. (A ~ totul.) 5. v. găti. 6. v. pune. 7. a aranja, a face. (~ patul.) 8. v. forma. 9. v. in-strui. 10. v. învăţa. 11. v. medita. 12. a se prepara. (Tocmai se ~ să ia cuvântul.)
Jocuri coblíc, coblíci, s.m. (reg.) peşte mic; porşor, porcşor, porcuşor.
Jocuri REVERÍ//E ~i f. Stare plăcută de vis; visare. [G.-D. reveriei] /<fr. réverie
Jocuri CONGLOMERÁŢIE s. f. conglomerare; conglomerat (1). (< lat. conglomeratio, fr. conglomération)
Jocuri incarná (a se întrupa, despre unghii, a creşte în carne) vb., ind. prez. 3 sg. şi pl. incarneáză
Jocuri TERMOGENÉZĂ s. f. proces de producere a energiei calorice de către organismele vii. (< fr. thermogenèse)
Jocuri UNTÁR, (1) untari, s.m., (2) untare, s.n. 1. S.m. Persoană care se ocupă cu prepararea untului. 2. S.n. Vas de lemn în care se bate untul. – Unt + suf. -ar.
Jocuri taierea de articole din ziare si reviste pt scop informativ
Jocuri zuruít s. n., pl. zuruíturi
Jocuri otuzbír s. n.
Jocuri INSERÁRE s.f. Acţiunea de a insera şi rezultatul ei; inserţie. [< insera].
Jocuri BEZOÁR2 s. n. concreţiune calculoasă formată din resturi vegetale sau din păr, în tubul digestiv al unor patrupede. (< fr. bézoard)
Jocuri SUBSTÁŢIE s.f. Staţie secundară, auxiliară, intermediară. [Gen. -iei. / < sub- + staţie, după fr. sous-station].
Jocuri ÎNGHEŢĂTÚRĂ s. v. piftie, răcituri.
Jocuri PROCITÍRE, procitiri, s.f. (Înv.) Acţiunea de a prociti. – V. prociti.







