Jocuri Online
Jocuri
Forum
Stiri
Înregistrare
Autentificare
Impuscaturi
Gandire
Actiune
Sport
Curse
DiversePoink
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
MERÍN//ÓS ~oásă (~óşi, ~oáse) şi substantival 1) (despre oi) Care are lâna albă, creaţă şi foarte fină. 2) (despre lână) Care este obţinută de la astfel de oi. /<fr. mérinos
Jocuri CLORIZÁT adj. v. cloriza. [NODEX]
Jocuri pe nerăsufláte loc. adv. (sil. -fla-)
Jocuri ARTEFÁCT s. n. 1. structură, fenomen artificial în cursul unei investigaţii sau exploatări. 2. (med.) modificare în preparatele histologice produsă artificial sau datorită unor defecte de fixare ori de colorare. 3. (cib.) semnal parazit supus unei informaţii, în semnificaţia căreia joacă un rol nul sau negativ. (< fr. artefact)
Jocuri înzecíre s. f., g.-d. art. înzecírii
Jocuri etilá vb., ind. prez. 1 sg. etiléz, 3 sg. şi pl. etileáză
Jocuri NEPRECIZÁRE, neprecizări, s.f. Lipsă de precizare. – Ne- + precizare.
Jocuri SCHILODÍT, -Ă, schilodiţi, -te, adj. Schilod, infirm, mutilat. – V. schilodi..
Jocuri PÍCARO s.m. invar. Personaj aventurier, intrigant, şmecher din literatura spaniolă din sec. XVI – XVII. – Din sp. pícaro.
Jocuri BUJÍE s.f. 1. Dispozitiv de producere a scânteii electrice pentru aprinderea carburantului motoarelor cu explozie. 2. Preparat farmaceutic, din unt de cacao, în formă de cartuş, în care se încorporează substanţa activă. 3. Tijă flexibilă sau rigidă, folosită ca sondă în chirurgie. [Gen. -iei. / < fr. bougie].
Jocuri JELÉR ~i m. (în evul mediu în Transilvania) Ţăran fără pământ sau cu pământ puţin, care muncea pe pământurile nobililor, dar care avea alt statut juridic decât iobagii. /<ung. zseller
Jocuri enigmístic adj. m., pl. enigmístici; f. sg. enigmístică, pl. enigmístice
Jocuri ateláj (-je), s.n. – Ansamblu format din animale de tracţiune. – Var. (înv.) atelagiu. Fr. attelage.
Jocuri INTERSUBIECTÍV, -Ă adj. referitor la relaţiile dintre indivizi sau dintre indivizi şi grup. (< fr. intersubjectif)
Jocuri A EXECUTÁ execút tranz. 1) A realiza printr-un efort fizic sau intelectual. 2) (exerciţii de gimnastică sau figuri de balet) A face cu multă iscusinţă şi cu multă dexteritate. 3) (melodii, piese muzicale) A produce cu vocea sau cu un instrument; a cânta; a zice; a interpreta. 4) (sancţiuni judiciare, măsuri etc.) A aduce la îndeplinire; a transpune în fapt. 5) (condamnaţi) A supune la pedeapsa capitală. 6) (sentinţe de condamnare capitală) A pune în aplicare; a aduce la îndeplinire. 7) (debitori) A face să-şi îndeplinească obligaţiile. /<fr. exécuter
Jocuri COCÓŞ, (I, III, IV) cocoşi, s.m., (II) cocoaşe, s.n. I. S.m. Masculul găinii; pasăre domestică mai mare decât găina, cu o creastă roşie dezvoltată, cu cioc ascuţit şi cu penele de diferite culori (Gallus bankiva domestica). ♢ Expr. Cânta cocoşul (într-o casă), se spune pentru a arăta că într-o familie dată bărbatul are cuvântul hotărâtor. Basm (sau poveste) cu cocoşul roşu = povestire, întâmplare fără sfârşit sau neadevărată. ♦ (Pop.) Nume dat masculilor unor păsări. ♢ Compuse: cocoş-de-munte sau cocoş-sălbatic = pasăre sălbatică de mărimea unui curcan, cu pene negre, pe piept verzi-albăstrui, cu ciocul puternic şi puţin înconvoiat (Tetrao urogallus); cocoş-de-mesteacăn = pasăre sălbatică având coada în formă de liră, cu penajul masculului negru cu luciu metalic, iar al femelei brun-ruginiu cu pete transversale (Lyrurus tetrix). II. S.n. 1. Ciocănel percutor la armele de vânătoare. 2. Pârghie de comandă a supapei la ciocanele acţionate cu aer comprimat sau cu aburi. III. S.m. 1. (Pop.) Partea centrală a miezului pepenului verde, mai dulce şi lipsită de sâmburi. 2. (Reg.; la pl.) Floricele (de mâncat). IV. S.m. Categorie în care sunt încadraţi boxerii între 51 şi 54 kg şi luptătorii între 52 şi 57 kg; boxer sau luptător care face parte din această categorie. [Var.: (reg.) cucóş s.m. şi n.] – Din sl. kokoši „găină“.
Jocuri INCONVENÁBIL adj. neconvenabil.
Jocuri VOMITÁ vb. (MED.) a deborda, a vărsa, a voma, (pop.) a borî, a lepăda, (reg.) a oticni. (A băut mult şi a ~.)
Jocuri guverná vb., ind. prez. 1 sg. guvernéz, 3 sg. şi pl. guverneáză
Jocuri burcuşoáră s. f., g.-d. art. burcuşoárei; pl. burcuşoáre
Jocuri meteoropát s. m. (sil. -te-o-), pl. meteoropáţi
Jocuri ELÉN, -Ă, eleni, -e, adj., s.m. şi f. 1. Adj. Care aparţine Greciei antice sau populaţiei ei, privitor la Grecia antică sau la populaţia ei; elinesc. ♦ (Substantivat, f.; în forma elină) Limba greacă veche. 2. S.m. şi f. Persoană care făcea parte din populaţia de bază a Greciei antice. [Var.: elín, -ă adj.] – Din ngr. Éllin, lat. Hellenes.
Jocuri TRANSURANIÁN, -Ă adj. transuranic. (< fr. transuranien)
Jocuri trandafiráş s. m., pl. trandafiráşi
Jocuri SUBARBORÉT s.n. Totalitatea arbuştilor care cresc într-un arboret. [Pl. -eturi, (s.m.) -eţi. / < sub- + arboret].
Jocuri ademenitór adj. m., pl. ademenitóri; f. sg. şi pl. ademenitoáre
Jocuri HEMATÍT s.m. Minereu de fier foarte dur, de culoare roşie sau brună. [< fr. hématite].
Jocuri mititelúţ adj. m., pl. mititelúţi; f. sg. mititelúţă, pl. mititelúţe
Jocuri híolă s. f.
Jocuri PREFĂCUT adj., s. 1. adj. v. metamorfozat. 2. adj. v. renovat. 3. adj. v. modificat. 4. adj. v. ipocrit. 5. s. v. ipocrit. 6. s. v. simulator. 7. adj. v. simulat. 8. adj. v. afectat.
Jocuri CLORIZÁT adj. v. cloriza. [NODEX]
Jocuri pe nerăsufláte loc. adv. (sil. -fla-)
Jocuri ARTEFÁCT s. n. 1. structură, fenomen artificial în cursul unei investigaţii sau exploatări. 2. (med.) modificare în preparatele histologice produsă artificial sau datorită unor defecte de fixare ori de colorare. 3. (cib.) semnal parazit supus unei informaţii, în semnificaţia căreia joacă un rol nul sau negativ. (< fr. artefact)
Jocuri înzecíre s. f., g.-d. art. înzecírii
Jocuri etilá vb., ind. prez. 1 sg. etiléz, 3 sg. şi pl. etileáză
Jocuri NEPRECIZÁRE, neprecizări, s.f. Lipsă de precizare. – Ne- + precizare.
Jocuri SCHILODÍT, -Ă, schilodiţi, -te, adj. Schilod, infirm, mutilat. – V. schilodi..
Jocuri PÍCARO s.m. invar. Personaj aventurier, intrigant, şmecher din literatura spaniolă din sec. XVI – XVII. – Din sp. pícaro.
Jocuri BUJÍE s.f. 1. Dispozitiv de producere a scânteii electrice pentru aprinderea carburantului motoarelor cu explozie. 2. Preparat farmaceutic, din unt de cacao, în formă de cartuş, în care se încorporează substanţa activă. 3. Tijă flexibilă sau rigidă, folosită ca sondă în chirurgie. [Gen. -iei. / < fr. bougie].
Jocuri JELÉR ~i m. (în evul mediu în Transilvania) Ţăran fără pământ sau cu pământ puţin, care muncea pe pământurile nobililor, dar care avea alt statut juridic decât iobagii. /<ung. zseller
Jocuri enigmístic adj. m., pl. enigmístici; f. sg. enigmístică, pl. enigmístice
Jocuri ateláj (-je), s.n. – Ansamblu format din animale de tracţiune. – Var. (înv.) atelagiu. Fr. attelage.
Jocuri INTERSUBIECTÍV, -Ă adj. referitor la relaţiile dintre indivizi sau dintre indivizi şi grup. (< fr. intersubjectif)
Jocuri A EXECUTÁ execút tranz. 1) A realiza printr-un efort fizic sau intelectual. 2) (exerciţii de gimnastică sau figuri de balet) A face cu multă iscusinţă şi cu multă dexteritate. 3) (melodii, piese muzicale) A produce cu vocea sau cu un instrument; a cânta; a zice; a interpreta. 4) (sancţiuni judiciare, măsuri etc.) A aduce la îndeplinire; a transpune în fapt. 5) (condamnaţi) A supune la pedeapsa capitală. 6) (sentinţe de condamnare capitală) A pune în aplicare; a aduce la îndeplinire. 7) (debitori) A face să-şi îndeplinească obligaţiile. /<fr. exécuter
Jocuri COCÓŞ, (I, III, IV) cocoşi, s.m., (II) cocoaşe, s.n. I. S.m. Masculul găinii; pasăre domestică mai mare decât găina, cu o creastă roşie dezvoltată, cu cioc ascuţit şi cu penele de diferite culori (Gallus bankiva domestica). ♢ Expr. Cânta cocoşul (într-o casă), se spune pentru a arăta că într-o familie dată bărbatul are cuvântul hotărâtor. Basm (sau poveste) cu cocoşul roşu = povestire, întâmplare fără sfârşit sau neadevărată. ♦ (Pop.) Nume dat masculilor unor păsări. ♢ Compuse: cocoş-de-munte sau cocoş-sălbatic = pasăre sălbatică de mărimea unui curcan, cu pene negre, pe piept verzi-albăstrui, cu ciocul puternic şi puţin înconvoiat (Tetrao urogallus); cocoş-de-mesteacăn = pasăre sălbatică având coada în formă de liră, cu penajul masculului negru cu luciu metalic, iar al femelei brun-ruginiu cu pete transversale (Lyrurus tetrix). II. S.n. 1. Ciocănel percutor la armele de vânătoare. 2. Pârghie de comandă a supapei la ciocanele acţionate cu aer comprimat sau cu aburi. III. S.m. 1. (Pop.) Partea centrală a miezului pepenului verde, mai dulce şi lipsită de sâmburi. 2. (Reg.; la pl.) Floricele (de mâncat). IV. S.m. Categorie în care sunt încadraţi boxerii între 51 şi 54 kg şi luptătorii între 52 şi 57 kg; boxer sau luptător care face parte din această categorie. [Var.: (reg.) cucóş s.m. şi n.] – Din sl. kokoši „găină“.
Jocuri INCONVENÁBIL adj. neconvenabil.
Jocuri VOMITÁ vb. (MED.) a deborda, a vărsa, a voma, (pop.) a borî, a lepăda, (reg.) a oticni. (A băut mult şi a ~.)
Jocuri guverná vb., ind. prez. 1 sg. guvernéz, 3 sg. şi pl. guverneáză
Jocuri burcuşoáră s. f., g.-d. art. burcuşoárei; pl. burcuşoáre
Jocuri meteoropát s. m. (sil. -te-o-), pl. meteoropáţi
Jocuri ELÉN, -Ă, eleni, -e, adj., s.m. şi f. 1. Adj. Care aparţine Greciei antice sau populaţiei ei, privitor la Grecia antică sau la populaţia ei; elinesc. ♦ (Substantivat, f.; în forma elină) Limba greacă veche. 2. S.m. şi f. Persoană care făcea parte din populaţia de bază a Greciei antice. [Var.: elín, -ă adj.] – Din ngr. Éllin, lat. Hellenes.
Jocuri TRANSURANIÁN, -Ă adj. transuranic. (< fr. transuranien)
Jocuri trandafiráş s. m., pl. trandafiráşi
Jocuri SUBARBORÉT s.n. Totalitatea arbuştilor care cresc într-un arboret. [Pl. -eturi, (s.m.) -eţi. / < sub- + arboret].
Jocuri ademenitór adj. m., pl. ademenitóri; f. sg. şi pl. ademenitoáre
Jocuri HEMATÍT s.m. Minereu de fier foarte dur, de culoare roşie sau brună. [< fr. hématite].
Jocuri mititelúţ adj. m., pl. mititelúţi; f. sg. mititelúţă, pl. mititelúţe
Jocuri híolă s. f.
Jocuri PREFĂCUT adj., s. 1. adj. v. metamorfozat. 2. adj. v. renovat. 3. adj. v. modificat. 4. adj. v. ipocrit. 5. s. v. ipocrit. 6. s. v. simulator. 7. adj. v. simulat. 8. adj. v. afectat.
