Gods Playing Field
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
REORCHESTRÁRE, reorchestrări, s.f. Acţiunea de a reorchestra şi rezultatul ei. – V. reorchestra.
Jocuri LICHÉNI s.m.pl. 1. Grup de plante criptogame, cu talul format din simbioza unei ciuperci şi a unei alge, care cresc pe scoarţa copacilor, pe ziduri etc.; (la sg.) plantă din acest grup. 2. (Med.; la sg.) Boală de piele caracterizată prin mici papule, având cauze multiple. [< fr. lichens, sg. lichen].
Jocuri CONTRAFÓRT s.n. 1. Stâlp masiv de zidărie care îngroaşă din loc în loc un zid lung şi înalt pentru a-l consolida. 2. Fiecare dintre picioarele înclinate spre exterior ale unui turn de extracţie. [Pl. -turi, (s.m.) -ţi. / cf. fr. contrefort, it. contrafforte].
Jocuri excrescénţă s. f., g.-d. art. excrescénţei; pl. excrescénţe
Jocuri SIZÍGIU s.n. v. sizigie.
Jocuri ŢÂFNĂ s. v. cobe.
Jocuri ornamentístă s. f., pl. ornamentíste
Jocuri cotropíre s. f. (sil. -tro-), g.-d. art. cotropírii; pl. cotropíri
Jocuri FITOPALEONTOLOGÍE s. f. paleontologie a plantelor. (< fr. phytopaléontologie)
Jocuri teleimprimáre s. f. (sil. -le-im-) imprimare
Jocuri PUDICITÁTE s. v. inocenţă.
Jocuri RITM1 s. n. 1. periodicitate a unor mişcări, activităţi sau procese, repetare regulată la anumite intervale a aceloraşi momente. 2. armonie care rezultă din căderea regulată a accentului pe anumite silabe într-un vers sau într-o frază muzicală. ♢ mişcare regulată; cadenţă, tempo. 3. (arte) proporţie, armonie între părţile unui întreg. (< fr. rythme)
Jocuri obiectivísm s. n. (sil. -biec-; mf. ob-)
Jocuri sor s. m., pl. sori
Jocuri UNGUR//EÁN ~éni m. 1) pop. v. UNGUR. 2) înv. Persoană care făcea parte din populaţia de bază a Transilvaniei; din Transilvania. /ungur + suf. ~ean
Jocuri SPICUIÁLĂ, spicuieli, s.f. Spicuire. – Spicui + suf. -eală.
Jocuri HORNBLÉND//Ă ~e f. Mineral cristalizat de culoare verde-închisă cu luciu sticlos. /<germ. Hornblende, fr. hornblende
Jocuri accizár, accizári s.m. (înv.) Persoană care strângea taxele pe băuturi (accizele)
Jocuri EUTÓCIC, -Ă adj. Care favorizează eutocia. [< fr. eutocique].
Jocuri A SE ŞTI ne ştim intranz. A deţine informaţii unul despre altul; a fi cunoscut; a se cunoaşte. Se ştiu din copilărie. /<lat. scire
Jocuri CHIRÍ//E ~i f. Sumă plătită pentru folosirea unui lucru închiriat (locuinţă, obiecte etc.). A da ceva cu ~. [Art. chiria; G.-D. chiriei; Sil. -ri-e] /<bulg., sb. kirija
Jocuri CANIBÁLI//C ~că (~ci, ~ce) Care este caracteristic canibalului; de canibal; antropofag. /canibal + suf. ~ic
Jocuri SĂVÂRŞÍT adj., s. v. decedat, defunct, dispă-rut, mort, răposat.
Jocuri PECÚLIU s. n. 1. sumă de bani economisită de un sclav sau de un soldat roman, pe care acesta o primea la eliberare; gratificaţie acordată unui sclav roman de către stăpânul său. 2. economie realizată în folosul unui copil minor de către tutorele său, până la emancipare. 3. sumă mică, neînsemnată, economisită prin muncă. 4. parte cuvenită unui condamnat din remuneraţia muncii în timpul executării pedepsei. ♢ remuneraţia muncii efectuate de bolnavii psihici în cadrul ergoterapiei. (< lat. peculium)
Jocuri PISOIÁŞ s. (ZOOL.) cotoiaş, motănaş, motănel, (reg.) mâţuc, mâţuş, mâţuţ, pisocel.
Jocuri rizicultúră s. f. → cultură
Jocuri CÉTIN//Ă ~i f. 1) Creangă de conifer. 2) rar Arbust sau arbore conifer. ♢ ~-de-negi arbust răşinos, ornamental, cu tulpina culcată, bogat ramificată, şi cu frunze mici, solzoase persistente. [G.-D. cetinii] /<bulg., sb. ţetina
Jocuri Dezlipit ≠ lipit
Jocuri eolizáţie s. f. (sil. e-o-), g.-d. art. eolizáţiei
Jocuri GULFSTREAM /gálf-strim/ s.n. Curent cald care porneşte din Oc. Atlantic (Golful Mexic) spre vestul Europei. -Din eng. Gulf Stream
Jocuri LICHÉNI s.m.pl. 1. Grup de plante criptogame, cu talul format din simbioza unei ciuperci şi a unei alge, care cresc pe scoarţa copacilor, pe ziduri etc.; (la sg.) plantă din acest grup. 2. (Med.; la sg.) Boală de piele caracterizată prin mici papule, având cauze multiple. [< fr. lichens, sg. lichen].
Jocuri CONTRAFÓRT s.n. 1. Stâlp masiv de zidărie care îngroaşă din loc în loc un zid lung şi înalt pentru a-l consolida. 2. Fiecare dintre picioarele înclinate spre exterior ale unui turn de extracţie. [Pl. -turi, (s.m.) -ţi. / cf. fr. contrefort, it. contrafforte].
Jocuri excrescénţă s. f., g.-d. art. excrescénţei; pl. excrescénţe
Jocuri SIZÍGIU s.n. v. sizigie.
Jocuri ŢÂFNĂ s. v. cobe.
Jocuri ornamentístă s. f., pl. ornamentíste
Jocuri cotropíre s. f. (sil. -tro-), g.-d. art. cotropírii; pl. cotropíri
Jocuri FITOPALEONTOLOGÍE s. f. paleontologie a plantelor. (< fr. phytopaléontologie)
Jocuri teleimprimáre s. f. (sil. -le-im-) imprimare
Jocuri PUDICITÁTE s. v. inocenţă.
Jocuri RITM1 s. n. 1. periodicitate a unor mişcări, activităţi sau procese, repetare regulată la anumite intervale a aceloraşi momente. 2. armonie care rezultă din căderea regulată a accentului pe anumite silabe într-un vers sau într-o frază muzicală. ♢ mişcare regulată; cadenţă, tempo. 3. (arte) proporţie, armonie între părţile unui întreg. (< fr. rythme)
Jocuri obiectivísm s. n. (sil. -biec-; mf. ob-)
Jocuri sor s. m., pl. sori
Jocuri UNGUR//EÁN ~éni m. 1) pop. v. UNGUR. 2) înv. Persoană care făcea parte din populaţia de bază a Transilvaniei; din Transilvania. /ungur + suf. ~ean
Jocuri SPICUIÁLĂ, spicuieli, s.f. Spicuire. – Spicui + suf. -eală.
Jocuri HORNBLÉND//Ă ~e f. Mineral cristalizat de culoare verde-închisă cu luciu sticlos. /<germ. Hornblende, fr. hornblende
Jocuri accizár, accizári s.m. (înv.) Persoană care strângea taxele pe băuturi (accizele)
Jocuri EUTÓCIC, -Ă adj. Care favorizează eutocia. [< fr. eutocique].
Jocuri A SE ŞTI ne ştim intranz. A deţine informaţii unul despre altul; a fi cunoscut; a se cunoaşte. Se ştiu din copilărie. /<lat. scire
Jocuri CHIRÍ//E ~i f. Sumă plătită pentru folosirea unui lucru închiriat (locuinţă, obiecte etc.). A da ceva cu ~. [Art. chiria; G.-D. chiriei; Sil. -ri-e] /<bulg., sb. kirija
Jocuri CANIBÁLI//C ~că (~ci, ~ce) Care este caracteristic canibalului; de canibal; antropofag. /canibal + suf. ~ic
Jocuri SĂVÂRŞÍT adj., s. v. decedat, defunct, dispă-rut, mort, răposat.
Jocuri PECÚLIU s. n. 1. sumă de bani economisită de un sclav sau de un soldat roman, pe care acesta o primea la eliberare; gratificaţie acordată unui sclav roman de către stăpânul său. 2. economie realizată în folosul unui copil minor de către tutorele său, până la emancipare. 3. sumă mică, neînsemnată, economisită prin muncă. 4. parte cuvenită unui condamnat din remuneraţia muncii în timpul executării pedepsei. ♢ remuneraţia muncii efectuate de bolnavii psihici în cadrul ergoterapiei. (< lat. peculium)
Jocuri PISOIÁŞ s. (ZOOL.) cotoiaş, motănaş, motănel, (reg.) mâţuc, mâţuş, mâţuţ, pisocel.
Jocuri rizicultúră s. f. → cultură
Jocuri CÉTIN//Ă ~i f. 1) Creangă de conifer. 2) rar Arbust sau arbore conifer. ♢ ~-de-negi arbust răşinos, ornamental, cu tulpina culcată, bogat ramificată, şi cu frunze mici, solzoase persistente. [G.-D. cetinii] /<bulg., sb. ţetina
Jocuri Dezlipit ≠ lipit
Jocuri eolizáţie s. f. (sil. e-o-), g.-d. art. eolizáţiei
Jocuri GULFSTREAM /gálf-strim/ s.n. Curent cald care porneşte din Oc. Atlantic (Golful Mexic) spre vestul Europei. -Din eng. Gulf Stream







