Pengapop
Elibereaza-ti calea.
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
crestáş, crestáşi, s.m. (reg.) plasă de prins peşte; crâsnic (v.).
Jocuri FITOORGANOLOGÍE s. f. studiu sistematic al organelor vegetale. (< fr. phytoorganologie)
Jocuri SCONTÁBIL ~ă (~i, ~e) rar Care poate fi scontat; care se pretează la scontare. /<it. scontabile
Jocuri desistá vb., ind. prez. 1 sg. desistéz, 3 sg. şi pl. desisteáză
Jocuri CONSONÁNŢĂ s. v. acord.
Jocuri ZMÉUR, (rar) zmeuri, s.m. Arbust din familia rozaceelor, cu ramuri ghimpoase, flexibile, cu frunze albe pe partea inferioară, cu flori albe, cu fructe roşii, aromate, comestibile; zmeurar (Rubus idaeus) [Pr.: zme-ur] – Din zmeură (derivat regresiv).
Jocuri FRÂNGHIÚŢĂ, frânghiuţe, s.f. Diminutiv al lui frânghie1; frânghioară. [Pr.: -ghi-u-] – Frânghie1 + suf. -uţă.
Jocuri LUXÁŢIE, luxaţii, s.f. Deplasare a extremităţilor osoase ale unei articulaţii din poziţia obişnuită, însoţită de pierderea mişcărilor normale; scrântitură, luxare. – Din fr. luxation, lat. luxatio.
Jocuri SUR//D ~dă (~zi, ~de) 1) şi substantival Care este lipsit de simţul auzului. ♢ A face pe ~dul a se preface că nu aude sau că nu înţelege. A bate toba (sau toaca) la urechile ~dului a vorbi în zadar. ~dul nu aude, dar le (sau o) potriveşte se spune despre cineva care dă la o întrebare cu totul alt răspuns, decât cel aşteptat. Du-te (sau să te duci) unde a dus ~dul roata şi mutul iapa se spune cuiva, pe care îl alungi şi nu vrei să mai ştii nimic despre el. 2) fig. Care vădeşte o nepăsare absolută; căruia nu-i pasă de necazurile altuia. 3) şi substantival Care nu are rezonanţă; lipsit de sonoritate; mat; şters. Vuiet ~. A răspuns ~. ♢ Consoană ~dă consoană care este emisă fără vibrarea coardelor vocale. 4) fig. (despre stări, sentimente, senzaţii etc.) Care este puţin pronunţat; care nu se manifestă acut. Durere ~dă. /<lat. surdus
Jocuri PRIMÁT1 n. 1) Caracter prim; întâietate. ♢ A avea ~ul a avea superioritatea. 2) Importanţă primordială; primordialitate. /<lat. primas, ~tis, fr. primat
Jocuri MECANOMORFÓZĂ s. f. modificare morfologică şi fizi-ologică a unui organ determinată de cauze fizice externe. (< fr. mécanomorphose)
Jocuri prerafaelít adj., s. m. → rafaelit
Jocuri MICŞUNEÁ, micşunele, s.f. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu flori parfumate, galbene-aurii, cultivată ca plantă ornamentală (Cheiranthus cheiri). ♢ Expr. Când va face plopul mere şi răchita micşunele = niciodată. ♦ (Pop.) Micsandră. [Var.: micşunícă s.f.] – Cf. tc. m e n e k ş e.
Jocuri STEWARD s.m. Persoană din serviciul auxiliar al unei (aero)nave cu atribuţia de a servi echipajul sau pasagerii. [Pron. stiúard. / < engl. steward].
Jocuri abolí vb. tr. a anula, a suprima (o lege, o instituţie, o stare social-politică). (< fr. abolir, lat. abolere)
Jocuri TOROPEÁLĂ, toropeli, s.f. 1. Stare de amorţeală, de buimăceală (premergătoare somnului); somnolenţă. ♦ Lâncezeală, apatie. ♦ Visare, reverie. 2. Căldură mare; arşiţă, dogoare, zăpuşeală. 3. (Reg.) Bătaie zdravănă. – Toropi + suf. -eală.
Jocuri -SISTOLÍE elem. „sistolă“. (< fr. -systolie, cf. gr. systole, contracţie)
Jocuri reformatór adj. m., s. m., pl. reformatóri; f. sg. şi pl. reformatoáre
Jocuri CONTRAMANIVÉLĂ s. f. manivelă legată rigid cu un capăt de butonul motor al roţilor motoare ale unei locomotive, iar cu celălalt de bara de comandă a culisei. (< fr. contre-manivelle)
Jocuri dilatánţă s. f., pl. dilatánţe
Jocuri DEFECTUOZITÁTE, defectuozităţi, s.f. (Rar) Stare a ceea ce este defectuos, stare de defecţiune; defect. [Pr.: -tu-o-] – Din fr. défectuosité, lat. defectuositas, -atis.
Jocuri SPIRITUALÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al spiritualismului. (< fr. spiritualiste)
Jocuri telepublicitáte s. f. publicitate
Jocuri refrigerént adj. m. (sil. -fri-), pl. refrigerénţi; f. sg. refrigeréntă, pl. refrigerénte
Jocuri OLIGOMÉR, -Ă adj. (Biol.) Format din puţine elemente structurale. // s.n. Ciclu floral având un număr mai mic de elemente constitutive. [< germ. oligomer, Oligomere].
Jocuri ÎNSOŢÍ, însoţesc, vb. IV. 1. Tranz. A merge împreună, a întovărăşi, a petrece pe cineva pe un drum, într-o călătorie etc.; a acompania. ♦ (Rar) A acompania pe cineva la un instrument. ♦ Refl. recipr. (Pop.) A se întovărăşi, a se asocia cu cineva. 2. Tranz. A adăuga ceva (spre completare sau lămurire). Însoţesc vorbele cu gesturi energice. 3. Refl. recipr. (Pop.) A se căsători. ♦ A se împerechea. – În + soţ.
Jocuri DEZOXIDÁ vb. I. tr. A scoate oxigenul dintr-o substanţă. [Cf. fr. désoxyder].
Jocuri MONÓCLU, monocluri, s.n. Lentilă rotundă, concavă sau convexă, care se fixează în orbita unui ochi pentru a corecta un defect de vedere. ♦ P. anal. Pansament făcut la un singur ochi. – Din fr. monocle.
Jocuri RONŢĂIÁLĂ, ronţăieli, s.f. Faptul de a ronţăi; zgomot produs de roaderea cu dinţii a unui corp tare: ronţăire, ronţăit. [Pr.: -ţă-ia-] – Ronţăi + suf. -eală.
Jocuri VOLUBILITÁTE s.f. 1. Uşurinţă de a vorbi mult şi fluent; locvacitate. ♦ Spontaneitate, promptitudine. 2. Proprietate a unor plante de a-si înfăşura tulpina în jurul unui arac, al unei sfori etc. [Cf. fr. volubilité, lat. volubilitas].
Jocuri FITOORGANOLOGÍE s. f. studiu sistematic al organelor vegetale. (< fr. phytoorganologie)
Jocuri SCONTÁBIL ~ă (~i, ~e) rar Care poate fi scontat; care se pretează la scontare. /<it. scontabile
Jocuri desistá vb., ind. prez. 1 sg. desistéz, 3 sg. şi pl. desisteáză
Jocuri CONSONÁNŢĂ s. v. acord.
Jocuri ZMÉUR, (rar) zmeuri, s.m. Arbust din familia rozaceelor, cu ramuri ghimpoase, flexibile, cu frunze albe pe partea inferioară, cu flori albe, cu fructe roşii, aromate, comestibile; zmeurar (Rubus idaeus) [Pr.: zme-ur] – Din zmeură (derivat regresiv).
Jocuri FRÂNGHIÚŢĂ, frânghiuţe, s.f. Diminutiv al lui frânghie1; frânghioară. [Pr.: -ghi-u-] – Frânghie1 + suf. -uţă.
Jocuri LUXÁŢIE, luxaţii, s.f. Deplasare a extremităţilor osoase ale unei articulaţii din poziţia obişnuită, însoţită de pierderea mişcărilor normale; scrântitură, luxare. – Din fr. luxation, lat. luxatio.
Jocuri SUR//D ~dă (~zi, ~de) 1) şi substantival Care este lipsit de simţul auzului. ♢ A face pe ~dul a se preface că nu aude sau că nu înţelege. A bate toba (sau toaca) la urechile ~dului a vorbi în zadar. ~dul nu aude, dar le (sau o) potriveşte se spune despre cineva care dă la o întrebare cu totul alt răspuns, decât cel aşteptat. Du-te (sau să te duci) unde a dus ~dul roata şi mutul iapa se spune cuiva, pe care îl alungi şi nu vrei să mai ştii nimic despre el. 2) fig. Care vădeşte o nepăsare absolută; căruia nu-i pasă de necazurile altuia. 3) şi substantival Care nu are rezonanţă; lipsit de sonoritate; mat; şters. Vuiet ~. A răspuns ~. ♢ Consoană ~dă consoană care este emisă fără vibrarea coardelor vocale. 4) fig. (despre stări, sentimente, senzaţii etc.) Care este puţin pronunţat; care nu se manifestă acut. Durere ~dă. /<lat. surdus
Jocuri PRIMÁT1 n. 1) Caracter prim; întâietate. ♢ A avea ~ul a avea superioritatea. 2) Importanţă primordială; primordialitate. /<lat. primas, ~tis, fr. primat
Jocuri MECANOMORFÓZĂ s. f. modificare morfologică şi fizi-ologică a unui organ determinată de cauze fizice externe. (< fr. mécanomorphose)
Jocuri prerafaelít adj., s. m. → rafaelit
Jocuri MICŞUNEÁ, micşunele, s.f. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu flori parfumate, galbene-aurii, cultivată ca plantă ornamentală (Cheiranthus cheiri). ♢ Expr. Când va face plopul mere şi răchita micşunele = niciodată. ♦ (Pop.) Micsandră. [Var.: micşunícă s.f.] – Cf. tc. m e n e k ş e.
Jocuri STEWARD s.m. Persoană din serviciul auxiliar al unei (aero)nave cu atribuţia de a servi echipajul sau pasagerii. [Pron. stiúard. / < engl. steward].
Jocuri abolí vb. tr. a anula, a suprima (o lege, o instituţie, o stare social-politică). (< fr. abolir, lat. abolere)
Jocuri TOROPEÁLĂ, toropeli, s.f. 1. Stare de amorţeală, de buimăceală (premergătoare somnului); somnolenţă. ♦ Lâncezeală, apatie. ♦ Visare, reverie. 2. Căldură mare; arşiţă, dogoare, zăpuşeală. 3. (Reg.) Bătaie zdravănă. – Toropi + suf. -eală.
Jocuri -SISTOLÍE elem. „sistolă“. (< fr. -systolie, cf. gr. systole, contracţie)
Jocuri reformatór adj. m., s. m., pl. reformatóri; f. sg. şi pl. reformatoáre
Jocuri CONTRAMANIVÉLĂ s. f. manivelă legată rigid cu un capăt de butonul motor al roţilor motoare ale unei locomotive, iar cu celălalt de bara de comandă a culisei. (< fr. contre-manivelle)
Jocuri dilatánţă s. f., pl. dilatánţe
Jocuri DEFECTUOZITÁTE, defectuozităţi, s.f. (Rar) Stare a ceea ce este defectuos, stare de defecţiune; defect. [Pr.: -tu-o-] – Din fr. défectuosité, lat. defectuositas, -atis.
Jocuri SPIRITUALÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al spiritualismului. (< fr. spiritualiste)
Jocuri telepublicitáte s. f. publicitate
Jocuri refrigerént adj. m. (sil. -fri-), pl. refrigerénţi; f. sg. refrigeréntă, pl. refrigerénte
Jocuri OLIGOMÉR, -Ă adj. (Biol.) Format din puţine elemente structurale. // s.n. Ciclu floral având un număr mai mic de elemente constitutive. [< germ. oligomer, Oligomere].
Jocuri ÎNSOŢÍ, însoţesc, vb. IV. 1. Tranz. A merge împreună, a întovărăşi, a petrece pe cineva pe un drum, într-o călătorie etc.; a acompania. ♦ (Rar) A acompania pe cineva la un instrument. ♦ Refl. recipr. (Pop.) A se întovărăşi, a se asocia cu cineva. 2. Tranz. A adăuga ceva (spre completare sau lămurire). Însoţesc vorbele cu gesturi energice. 3. Refl. recipr. (Pop.) A se căsători. ♦ A se împerechea. – În + soţ.
Jocuri DEZOXIDÁ vb. I. tr. A scoate oxigenul dintr-o substanţă. [Cf. fr. désoxyder].
Jocuri MONÓCLU, monocluri, s.n. Lentilă rotundă, concavă sau convexă, care se fixează în orbita unui ochi pentru a corecta un defect de vedere. ♦ P. anal. Pansament făcut la un singur ochi. – Din fr. monocle.
Jocuri RONŢĂIÁLĂ, ronţăieli, s.f. Faptul de a ronţăi; zgomot produs de roaderea cu dinţii a unui corp tare: ronţăire, ronţăit. [Pr.: -ţă-ia-] – Ronţăi + suf. -eală.
Jocuri VOLUBILITÁTE s.f. 1. Uşurinţă de a vorbi mult şi fluent; locvacitate. ♦ Spontaneitate, promptitudine. 2. Proprietate a unor plante de a-si înfăşura tulpina în jurul unui arac, al unei sfori etc. [Cf. fr. volubilité, lat. volubilitas].







