nitro trabi

ELECTROSUDÚRĂ f. Sudură efectuată cu ajutorul curentului electric. /electro- + sudură
Jocuri MONŢIÁN, -Ă adj., s. n. (din) primul etaj al paleocenului (sau ultimul al cretacicului superior). (< fr. montien)
Jocuri PARCELÁRE, parcelări, s.f. Acţiunea de a parcela şi rezultatul ei. ♦ (Concr.) Grup de parcele alcătuind un ansamblu; teren împărţit în parcele. – V. parcela.
Jocuri tic-tíc (tic, tíc) interj.
Jocuri progradáre s. f. (sil. -gra-), g.-d. art. progradării; pl. progradări
Jocuri A IERARHIZ//Á ~éz tranz. A aşeza conform unei ierarhii; a organiza într-o ordine ierarhică. /<fr. hiérarchiser
Jocuri florifér adj. m., pl. floriféri; f. sg. floriféră, pl. florifére
Jocuri ŞOIMÁR, şoimari, s.m. Crescător sau dresor de şoimi (1) pentru vânătoare; persoană care vânează cu ajutorul şoimilor. – Şoim + suf. -ar.
Jocuri LOBULÍTĂ s. f. inflamaţie a unui lobul. (< fr. lobulite)
Jocuri A REDUPLICÁ redúplic tranz. 1) rar (acţiuni sau lucruri) A efectua a doua oară; a duplica din nou. 2) lingv. (foneme, silabe etc.) A repeta de două ori. /<lat. reduplicare
Jocuri ARMĂSÁR s. (Transilv. şi Ban.) armig. (Un ~ pursânge.)
Jocuri ACRONIMÍE s. f. procedeu de formare a cuvintelor prin abrevieri. (< fr. acronymie)
Jocuri euriéc adj. m., pl. euriéci; f. sg. euriécă, pl. euriéce
Jocuri prejós adv.
Jocuri VEAC s. v. secol.
Jocuri CHINEZITERAPÍE s. f. terapeutică prin diferite activităţi ce presupun mişcare; chinetoterapie. (< fr. kinésithérapie)
Jocuri GÂGÂÍT ~uri n. 1) v. A GÂGÂI. 2) Sunet caracteristic scos de gâşte. /v. a gâgâi
Jocuri MANÍPUL s.m. Subunitate a armatei romane, care intra în componenţa cohortei. [< lat. manipulus].
Jocuri COCÂRJÁ vb. v. gârbovi.
Jocuri PROFESIOGRÁMĂ s. f. prezentare grafică a caracteristicilor unei activităţi profesionale sub aspectul solicitărilor fizice şi psihice. (< germ. Professiogramm)
Jocuri SINFONÍA s. f. (muz.) introducere instrumentală a unei arii; uvertură a unei opere. (< it. sinfonia)
Jocuri AMICROBI//ÁN ~ánă (~éni, ~éne) Care nu conţine microbi. /<fr. amicrobien
Jocuri PATERÍŢ//Ă ~e f. Toiag ornat purtat de episcopi şi arhierei. /<ngr. paterítsa
Jocuri spirifér s. n., pl. spirifére
Jocuri demodulatór s. n., pl. demodulatoáre
Jocuri TURBOSUFLÁNTĂ s.f. Suflantă cu viteză mare de rotaţie. [Cf. fr. turbosoufflante].
Jocuri COCOSTÂR//C ~ci m. Pasăre migratoare din ordinul picioroangelor, cu ciocul, gâtul şi picioarele lungi şi cu penele albe, vârfurile aripilor fiind negre; barză. /cocor + stârc
Jocuri BALISTICIÁN, -Ă, balisticieni, -e, s.m. şi f. [Pr.: -ci-an] Specialist în balistică. – Din fr. balisticien.
Jocuri ATRIBÚŢIE s. îndatorire, rol, sarcină. (Ce ~ ai în această comisie?)
Jocuri CONSTRUCTIVÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al constructivismului. (< fr. constructiviste)