mr2

ceártă s. f., g.-d. art. cértei; pl. cérturi
Jocuri mágniflex s. n.
Jocuri DEPOLITIZÁRE s.f. Acţiunea de a depolitiza. ♦ Concepţie în sociologia contemporană, potrivit căreia, în stadiul actual de dezvoltare a societăţii capitaliste, sub influenţa revoluţiei ştiinţifice şi tehnice, instituţiile şi organizaţiile sociale şi-ar pierde caracterul de clasă, conţinutul politic. [< depolitiza].
Jocuri Care are legatura cu placerea; dedicat exclusiv placerii.
Jocuri SPATULÁ//T ~tă (~ţi, ~te) Care are forma unei spatule. /spatulă + suf. ~at
Jocuri lexicológ s. m., pl. lexicológi
Jocuri DURITÁTE, durităţi, s.f. 1. Calitatea, însuşirea de a fi dur¹ (1), proprietate a unui material prin care se exprimă gradul de rezistenţă la zgâriere, străpungere, deformare. 2. Proprietatea unei ape de a conţine săruri (de calciu şi magneziu) peste limita admisă pentru o apă potabilă sau industrială. 3. (Atitudine, gest, vorbă plină de) asprime, severitate, violenţă, cruzime. – Din fr. dureté, lat. duritas, -atis.
Jocuri QUATROCENTO cuv. it. (Pr: cuatrocénto) Cultura italiană din secolul XV; Renaşterea timpurie.
Jocuri mondiál adj. m. (sil. -di-al), pl. mondiáli; f. sg. mondiálă, pl. mondiále
Jocuri borceág (-guri), s.n. – Plantă (Vicia sativa, Vicia pannonica). Tc. burçak (Popescu-Ciocănel, 16), cf. bg. borčak.
Jocuri GAVÓTĂ s. f. vechi dans francez, de origine populară, cu mişcare moderată, asemănător cu gagliarda; melodia corespunzătoare, care într-o suită instrumentală precedă sarabanda. (< fr. gavotte)
Jocuri ÚICĂ s. v. bade, nene, şorecar, unchi.
Jocuri extenuáre s. f. (sil. -nu-a-), g.-d. art. extenuării (sil. -nu-ă-); pl. extenuări
Jocuri AEROGLISÓR s.n. Ambarcaţie acvatică cu pernă de aer, a cărei înaintare este asigurată de motoare cu elice asemenea celor de avion. [< fr. aéroglisseur].
Jocuri SUPERSTRÁT s.n. Totalitatea elementelor dintr-o limbă adăugate după formarea ei, în urma unui contact de bilingvism foarte strâns cu altă limbă; suprastrat. [Pl. -turi, -te. / < fr. superstrat].
Jocuri marón adj. m., pl. maróni; f. sg. marónă, pl. maróne
Jocuri CÚRGERE, curgeri, s.f. I. Acţiunea de a curge. II. Fig. 1. Desfăşurare, trecere de timp; răstimp. 2. Evoluţie istorică, înlănţuire a evenimentelor. ♦ Schimbare continuă; devenire. – V. curge.
Jocuri SCHÍVNIC, -Ă s.m. şi f. v. schimnic.
Jocuri TEOMANÍE s. f. 1. monomanie religioasă contemplativă. 2. (psihiatr.) paranoia celui care se crede Dumnezeu. (< fr. théomanie)
Jocuri GREBLÁ, greblez, vb. I. Tranz. A aduna, a strânge ceva cu grebla; a lucra, a nivela ceva cu grebla. – Din greblă.
Jocuri ÁSTRU s. (ASTRON.) corp ceresc.
Jocuri metabólă s. f., g.-d. art. metabólei; pl. metabóle
Jocuri ANTIJUNIMÍSM s.n. Atitudine, concepţie contrară junimiştilor. [< anti- + junimism].
Jocuri transmisibilitáte s. f. (sil. mf. trans-), g.-d. art. transmisibilităţii
Jocuri BIBLIOGRAFÍE s. f. 1. ramură a bibliologiei care se ocupă cu studiul tipăriturilor, al ediţiilor de opere literare, cu descrierea, aprecierea, sistematizarea şi răspândirea publicaţiilor. 2. listă a scrierilor care se referă la o anumită problemă. ♢ material informativ asupra unei probleme. ♢ totalitatea operelor unui autor. 3. listă, publicaţie (periodică) cuprinzând titluri recent apărute. (< fr. bibliographie)
Jocuri egiptologíe s. f., art. egiptología, g.-d. egiptologíi, art. egiptologíei
Jocuri ECCLESÍA s. f. (ant.) adunarea poporului la Atena, care lua deciziile supreme. (< fr. ecclésia, gr. ekklesia)
Jocuri DICOTOMÍE s.f. v. dihotomie.
Jocuri RE s.m. invar. (Muz.) 1. A doua treaptă a gamei majore tip; sunetul şi nota corespunzătoare. 2. A treia coardă a unei viori. [< fr. ré, it. re].
Jocuri sânişór s. m., pl. sânişóri