Monster Truck Atack
Dirijeaza "monstrul" si distruge tot ce iti iese in cale.
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
VĂDRÁR ~i m. înv. Slujbaş însărcinat cu încasarea vădrăritului. /vadră + suf. ~ar
Jocuri orfelinát s. n., pl. orfelináte
Jocuri DORIFÓR s.m. Soldat în corpul de gardă al vechilor regi perşi. [< fr. doryphore, cf. gr. doryphoros – purtător de lance].
Jocuri Pólul Nord s. m. + s. n.
Jocuri NOMOGRÁF, nomografi, s.n. Autor al unei culegeri de legi sau al unui tratat despre legi. – Din fr. nomographe.
Jocuri GNU s. m. antilopă africană de talie mare, brun-cenuşie, cu coarnele curbate înapoi. (< fr. gnou)
Jocuri iérhă s.f. – Piele tăbăcită. Mag. irha sau sb., rut. irha (DAR). În Trans. şi Mold.
Jocuri MICROBETONIÉRĂ s. f. betonieră pentru cantităţi mici de beton. (< fr. microbétonnière)
Jocuri FOCOMÉTRU s. n. aparat folosit în focometrie. (< fr. focomètre)
Jocuri stipuláţie s. f. (sil. -ţi-e), art. stipuláţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. stipuláţiei; pl. stipuláţii, art. stipuláţiile (sil. -ţi-i-)
Jocuri CARTÓF ~i m. 1) Plantă erbacee cu flori albe sau violete şi cu tulpina subterană terminată în tuberculi comestibili. 2) Tuberculul comestibil al acestei plante. /<germ. Kartoffel
Jocuri TAUTOFONÍE, tautofonii, s.f. Repetiţie supărătoare a aceloraşi sunete sau articulaţii. [Pr.: ta-u-] – Din fr. tautophonie.
Jocuri etiráre s. f., g.-d. art. etirării; pl. etirări
Jocuri DEPOSEDÁ vb. I. tr. A lua cuiva posesiunea unui lucru; a lipsi pe cineva de un lucru sau de un drept. [< fr. déposséder].
Jocuri TOPSICÁT adj. v. înveninat, otrăvit, otrăvitor, veninos.
Jocuri HIPOLUTEINÍE s. f. hiposecreţie de progesteron a ovarului. (< fr. hypolutéinie)
Jocuri SAŢIETÁTE s.f. (Rar) Saţ, saturaţie. [Pr.: -ţi-e-] – Din fr. satiété, lat. satietas, -atis.
Jocuri CĂLCÁ, calc, vb. I. I. 1. Intranz. A pune piciorul pe ceva sau pe undeva; a păşi. ♢ Expr. A călca din pod (sau de sus) = a umbla ţanţoş, trufaş. A călca în străchini = a umbla neatent, a fi stângaci; a face gafe. A călca pe urmele cuiva = a avea apucăturile, comportarea cuiva. A călca strâmb (sau alături cu drumul) = a fi necinstit, incorect, a se abate de la normele de conduită stabilite. A călca cu stângul = a porni prost la o acţiune; a nu izbuti. A călca cu dreptul = a începe ceva cu bine; a izbuti. ♦ A trece păşind peste ceva. 2. Tranz. (Pop.; despre bărbătuşul păsărilor) A fecunda. 3. Intranz. A intra, a veni undeva, a se abate. 4. Tranz. A cutreiera, a străbate un drum, o regiune etc. 5. Tranz. Fig. A încălca pustiind şi prădând. ♦ (Fam.) A veni fără veste undeva sau la cineva. II. Tranz. 1. A strivi, a zdrobi, a nimici cu picioarele. ♦ A bătători pământul, iarba, semănăturile printr-o călcare repetată cu picioarele. ♦ A tescui strugurii cu picioarele. ♢ Expr. A călca apa = a se menţine la suprafaţa apei înotând în poziţie verticală. ♦ Intranz. A înfrânge o pornire sau un sentiment. ♢ Expr. A-şi călca pe inimă = a face ceva împotriva propriilor sale sentimente, împotriva propriei sale voinţe. 2. A nu respecta o hotărâre, o lege, o obligaţie etc. III. Tranz. A netezi îmbrăcămintea sau rufăria cu fierul de călcat. – Lat. calcare.
Jocuri AUDITÁ, auditéz, vb. I. Tranz. A realiza operaţia de audit. A audita documentele contabile. A audita o firmă. (< audit + suf. -a; cf. engl. audit < engl. med. < lat. auditus = auzire, ascultare < lat. audire = a auzi, a asculta) [în DOOM 2; def. şi et. MW]
Jocuri gáră s. f., g.-d. art. gării; pl. gări
Jocuri nemeténii s.f. pl. (reg.) neamuri (pentru o familie).
Jocuri dălcăúc (-ci), s.m. – Caraghios, bufon. – Var. dalcauc, dălhăuc. Tc. dalka(v)uk (Şeineanu, II, 153), cf. ngr. δαλϰαβούϰης. Este cu siguranţă cuvînt identic cu dălcăuş, s.m. (Mold., plutaş), dălcăuşiţă, s.f. (Mold., femeie care ţine cîrma unei plute).
Jocuri ANTIRENÍNĂ s. f. anticorp care inhibă efectele enzimatice ale reninei. (< engl. antirennin)
Jocuri formatizatór s. m., pl. formatizatóri
Jocuri LEGUMICULTÚRĂ s. f. ramură a agriculturii care se ocupă cu cultivarea legumelor. (< legumi- + -cultură2)
Jocuri SABURÁL, -Ă adj. (Med.; despre limbă sau mucoase digestive în anumite boli) Cu aspect alb-gălbui, nisipos. [< fr. saburral, cf. lat. saburra – lest].
Jocuri DERVIŞÉSC, -EÁSCĂ, dervişeşti, adj. (Înv.) De derviş. – Derviş + suf. -esc.
Jocuri reconstitutív adj. m., pl. reconstitutívi; f. sg. reconstitutívă, pl. reconstitutíve
Jocuri STRĂBĂTĂTÓR adj. v. perspicace.
Jocuri INTERPRÉ//T ~tă (~ţi, ~te) m. şi f. 1) Persoană specializată în traducerea orală mijlocind comunicarea între oameni care vorbesc limbi diferite; translator. 2) fig. Persoană care face cunoscut altuia sentimentele, voinţa, dorinţa cuiva. 3) Persoană care interpretează un rol sau o piesă muzicală (la voce sau la un instrument). [Sil. -ter-pret] /<fr. interprete, lat. interpres, ~etis
Jocuri orfelinát s. n., pl. orfelináte
Jocuri DORIFÓR s.m. Soldat în corpul de gardă al vechilor regi perşi. [< fr. doryphore, cf. gr. doryphoros – purtător de lance].
Jocuri Pólul Nord s. m. + s. n.
Jocuri NOMOGRÁF, nomografi, s.n. Autor al unei culegeri de legi sau al unui tratat despre legi. – Din fr. nomographe.
Jocuri GNU s. m. antilopă africană de talie mare, brun-cenuşie, cu coarnele curbate înapoi. (< fr. gnou)
Jocuri iérhă s.f. – Piele tăbăcită. Mag. irha sau sb., rut. irha (DAR). În Trans. şi Mold.
Jocuri MICROBETONIÉRĂ s. f. betonieră pentru cantităţi mici de beton. (< fr. microbétonnière)
Jocuri FOCOMÉTRU s. n. aparat folosit în focometrie. (< fr. focomètre)
Jocuri stipuláţie s. f. (sil. -ţi-e), art. stipuláţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. stipuláţiei; pl. stipuláţii, art. stipuláţiile (sil. -ţi-i-)
Jocuri CARTÓF ~i m. 1) Plantă erbacee cu flori albe sau violete şi cu tulpina subterană terminată în tuberculi comestibili. 2) Tuberculul comestibil al acestei plante. /<germ. Kartoffel
Jocuri TAUTOFONÍE, tautofonii, s.f. Repetiţie supărătoare a aceloraşi sunete sau articulaţii. [Pr.: ta-u-] – Din fr. tautophonie.
Jocuri etiráre s. f., g.-d. art. etirării; pl. etirări
Jocuri DEPOSEDÁ vb. I. tr. A lua cuiva posesiunea unui lucru; a lipsi pe cineva de un lucru sau de un drept. [< fr. déposséder].
Jocuri TOPSICÁT adj. v. înveninat, otrăvit, otrăvitor, veninos.
Jocuri HIPOLUTEINÍE s. f. hiposecreţie de progesteron a ovarului. (< fr. hypolutéinie)
Jocuri SAŢIETÁTE s.f. (Rar) Saţ, saturaţie. [Pr.: -ţi-e-] – Din fr. satiété, lat. satietas, -atis.
Jocuri CĂLCÁ, calc, vb. I. I. 1. Intranz. A pune piciorul pe ceva sau pe undeva; a păşi. ♢ Expr. A călca din pod (sau de sus) = a umbla ţanţoş, trufaş. A călca în străchini = a umbla neatent, a fi stângaci; a face gafe. A călca pe urmele cuiva = a avea apucăturile, comportarea cuiva. A călca strâmb (sau alături cu drumul) = a fi necinstit, incorect, a se abate de la normele de conduită stabilite. A călca cu stângul = a porni prost la o acţiune; a nu izbuti. A călca cu dreptul = a începe ceva cu bine; a izbuti. ♦ A trece păşind peste ceva. 2. Tranz. (Pop.; despre bărbătuşul păsărilor) A fecunda. 3. Intranz. A intra, a veni undeva, a se abate. 4. Tranz. A cutreiera, a străbate un drum, o regiune etc. 5. Tranz. Fig. A încălca pustiind şi prădând. ♦ (Fam.) A veni fără veste undeva sau la cineva. II. Tranz. 1. A strivi, a zdrobi, a nimici cu picioarele. ♦ A bătători pământul, iarba, semănăturile printr-o călcare repetată cu picioarele. ♦ A tescui strugurii cu picioarele. ♢ Expr. A călca apa = a se menţine la suprafaţa apei înotând în poziţie verticală. ♦ Intranz. A înfrânge o pornire sau un sentiment. ♢ Expr. A-şi călca pe inimă = a face ceva împotriva propriilor sale sentimente, împotriva propriei sale voinţe. 2. A nu respecta o hotărâre, o lege, o obligaţie etc. III. Tranz. A netezi îmbrăcămintea sau rufăria cu fierul de călcat. – Lat. calcare.
Jocuri AUDITÁ, auditéz, vb. I. Tranz. A realiza operaţia de audit. A audita documentele contabile. A audita o firmă. (< audit + suf. -a; cf. engl. audit < engl. med. < lat. auditus = auzire, ascultare < lat. audire = a auzi, a asculta) [în DOOM 2; def. şi et. MW]
Jocuri gáră s. f., g.-d. art. gării; pl. gări
Jocuri nemeténii s.f. pl. (reg.) neamuri (pentru o familie).
Jocuri dălcăúc (-ci), s.m. – Caraghios, bufon. – Var. dalcauc, dălhăuc. Tc. dalka(v)uk (Şeineanu, II, 153), cf. ngr. δαλϰαβούϰης. Este cu siguranţă cuvînt identic cu dălcăuş, s.m. (Mold., plutaş), dălcăuşiţă, s.f. (Mold., femeie care ţine cîrma unei plute).
Jocuri ANTIRENÍNĂ s. f. anticorp care inhibă efectele enzimatice ale reninei. (< engl. antirennin)
Jocuri formatizatór s. m., pl. formatizatóri
Jocuri LEGUMICULTÚRĂ s. f. ramură a agriculturii care se ocupă cu cultivarea legumelor. (< legumi- + -cultură2)
Jocuri SABURÁL, -Ă adj. (Med.; despre limbă sau mucoase digestive în anumite boli) Cu aspect alb-gălbui, nisipos. [< fr. saburral, cf. lat. saburra – lest].
Jocuri DERVIŞÉSC, -EÁSCĂ, dervişeşti, adj. (Înv.) De derviş. – Derviş + suf. -esc.
Jocuri reconstitutív adj. m., pl. reconstitutívi; f. sg. reconstitutívă, pl. reconstitutíve
Jocuri STRĂBĂTĂTÓR adj. v. perspicace.
Jocuri INTERPRÉ//T ~tă (~ţi, ~te) m. şi f. 1) Persoană specializată în traducerea orală mijlocind comunicarea între oameni care vorbesc limbi diferite; translator. 2) fig. Persoană care face cunoscut altuia sentimentele, voinţa, dorinţa cuiva. 3) Persoană care interpretează un rol sau o piesă muzicală (la voce sau la un instrument). [Sil. -ter-pret] /<fr. interprete, lat. interpres, ~etis









