Jocuri Online
Jocuri
Forum
Stiri
Înregistrare
Autentificare
Impuscaturi
Gandire
Actiune
Sport
Curse
DiverseM A D
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
MINIVIZÓR s.n. Minitelevizor. [< mini- + (tele)vizor].
Jocuri ciurói s. n., pl. ciuroáie
Jocuri JÁNT//Ă ~e f. Parte în formă de cerc a roţii unui vehicul, pe care se montează pneurile. [G.-D. jantei] /<fr. jante
Jocuri AGRIMENSÚRĂ s. f. tehnica măsurătorilor topografice şi cadastrale simple ale terenurilor agricole. (< lat., it. agrimensura)
Jocuri SUPLECÁT adj. v. plecat, smerit, supus, umil, umilit.
Jocuri LAMELÁRE s.f. (Constr.) Operaţia de asamblare într-un bloc a mai multor lamele în scopul obţinerii unor elemente de construcţie mai mari sau mai rezistente; lamelaţie. [< lamela].
Jocuri ALTITELEMÉTRU s.n. Aparat pentru măsurarea altitudinii unui punct inaccesibil. [< fr. altitélémètre].
Jocuri POP2, s.n. invar., adj. invar. 1. S.n. invar. Bucată de muzică uşoară cu temă şi linie melodică inspirată din muzica folclorică. 2. Adj. invar. (În sintagma) Muzică pop = muzică uşoară sau rock, cu largă audienţă la public. – Cuv. engl.
Jocuri CORNÉE s. f. membrană anterioară, transparentă, a ochiului. (< fr. cornée, lat. cornea)
Jocuri COCOŢÁRE s. v. căţărare.
Jocuri ÎNFĂŢÁ, înfắţ, vb. I. Tranz. A îmbrăca cu o faţă de pernă, de plapumă etc. ♢ Expr. A înfăţa patul = a schimba lenjeria patului. – În + faţă.
Jocuri NARD s. m. 1. nume dat unor specii de plante originare din regiunea munţilor Himalaia; (spec.) plantă cu rădăcina scurtă, groasă, fibroasă şi foarte aromată, cu flori roşii-purpurii. 2. esenţă parfumată din rădăcina de nard (1). (< fr. nard, lat. nardus, gr. nardos)
Jocuri HILO- Element prim de compunere savantă cu sensul de „materie“. [< fr. hylo-, cf. gr. hyle].
Jocuri ZARAFLÂC s. v. cămătărie.
Jocuri SÍCRĂ s. v. scânteie.
Jocuri GRIMÁT adj. machiat. (Actor ~.)
Jocuri hurón s. m., pl. huróni
Jocuri STRÚNĂ, strune, s.f. 1. Fir elastic confecţionat din metal, din intestine de animale etc. care se întinde pe unele instrumente muzicale şi produce, prin vibrare, sunete; coardă. ♢ Expr. A cânta (sau a bate) cuiva în strună (sau în struna cuiva) = a fi de aceeaşi părere cu cineva pentru a-i câştiga simpatia, favoarea; a linguşi pe cineva. 2. Sfoară bine întinsă, făcută din fire elastice şi răsucite, destinată să ţină întinsă pânza ferăstrăului. ♢ Expr. (Adverbial) A merge strună = a merge foarte bine. ♦ Fir plastic sau metalic de care se leagă cârligul unei unelte de pescuit. 3. Parte a frâului care înconjură bărbia calului şi se prinde de cele două capete ale zăbalei. ♢ Expr. A ţine (pe cineva) în strună = a înfrâna, a ţine din scurt (pe cineva). 4. Compus : struna-cocoşului = numele a două plante erbacee cu frunzele ovale şi flori albe (Cerastium). – Din sl. struna.
Jocuri CONSCRÍE vb. III. tr. (Rar) 1. A chema în serviciul militar; a înrola, a recruta. 2. A consemna, a înscrie într-un registru oficial. [P.i. conscríu. / < lat. conscribere, după scrie].
Jocuri GLOSÁR s. 1. (înv.) scară. (~ la un text.) 2. lexic, vocabular. (~ regional.)
Jocuri FLER s. v. perspicacitate.
Jocuri OBSERVATÓR1 s. n. 1. clădire special amenajată pentru observarea fenomenelor astronomice, meteorologice etc. 2. (mil.) loc destinat instalării efectivului însărcinat cu observarea mişcărilor şi a poziţiei inamicului. (< lat. observatorium, fr. observatoire, germ. Observatorium)
Jocuri PREDICÁRE s. v. propovăduire.
Jocuri DOAB s. n. colină, interfluviu îngust separat de văi (paralele), specific câmpiei înalte a Gangelui. (< fr. doab)
Jocuri STOMATOSCÓP s. n. instrument folosit în stomatoscopie. (< fr. stomatoscope)
Jocuri INAPLICÁBIL ~ă (~i, ~e) Care nu poate fi pus în practică; imposibil de aplicat (în practică); de neaplicat; impracticabil; neutilizabil; nerealizabil; irealizabil. [Sil. in-a-pli-] /<fr. inapplicable
Jocuri A SE ÎNCUJB//Á pers. 3 se ~eáză intranz. înv. reg. A căpăta formă de cujbă; a se încovoia; a se îndoi; a se arcui; a se curba. /în + cujbă
Jocuri CĂRNICÍCĂ, s.f. (Rar) Cărniţă. – Carne + suf. -icică.
Jocuri CUARŢÓS, -OÁSĂ adj. Care conţine cuarţ. [< fr. quartzeux].
Jocuri INSUFICIÉNT, -Ă adj. Care nu este suficient, care nu ajunge; nesatisfăcător. // s.m. Calificativ sub limita de trecere, obţinut de un candidat la un examen. [Pron. -ci-ent. / cf. lat. insufficiens, it. insufficiente, fr. insuffisant].
Jocuri ciurói s. n., pl. ciuroáie
Jocuri JÁNT//Ă ~e f. Parte în formă de cerc a roţii unui vehicul, pe care se montează pneurile. [G.-D. jantei] /<fr. jante
Jocuri AGRIMENSÚRĂ s. f. tehnica măsurătorilor topografice şi cadastrale simple ale terenurilor agricole. (< lat., it. agrimensura)
Jocuri SUPLECÁT adj. v. plecat, smerit, supus, umil, umilit.
Jocuri LAMELÁRE s.f. (Constr.) Operaţia de asamblare într-un bloc a mai multor lamele în scopul obţinerii unor elemente de construcţie mai mari sau mai rezistente; lamelaţie. [< lamela].
Jocuri ALTITELEMÉTRU s.n. Aparat pentru măsurarea altitudinii unui punct inaccesibil. [< fr. altitélémètre].
Jocuri POP2, s.n. invar., adj. invar. 1. S.n. invar. Bucată de muzică uşoară cu temă şi linie melodică inspirată din muzica folclorică. 2. Adj. invar. (În sintagma) Muzică pop = muzică uşoară sau rock, cu largă audienţă la public. – Cuv. engl.
Jocuri CORNÉE s. f. membrană anterioară, transparentă, a ochiului. (< fr. cornée, lat. cornea)
Jocuri COCOŢÁRE s. v. căţărare.
Jocuri ÎNFĂŢÁ, înfắţ, vb. I. Tranz. A îmbrăca cu o faţă de pernă, de plapumă etc. ♢ Expr. A înfăţa patul = a schimba lenjeria patului. – În + faţă.
Jocuri NARD s. m. 1. nume dat unor specii de plante originare din regiunea munţilor Himalaia; (spec.) plantă cu rădăcina scurtă, groasă, fibroasă şi foarte aromată, cu flori roşii-purpurii. 2. esenţă parfumată din rădăcina de nard (1). (< fr. nard, lat. nardus, gr. nardos)
Jocuri HILO- Element prim de compunere savantă cu sensul de „materie“. [< fr. hylo-, cf. gr. hyle].
Jocuri ZARAFLÂC s. v. cămătărie.
Jocuri SÍCRĂ s. v. scânteie.
Jocuri GRIMÁT adj. machiat. (Actor ~.)
Jocuri hurón s. m., pl. huróni
Jocuri STRÚNĂ, strune, s.f. 1. Fir elastic confecţionat din metal, din intestine de animale etc. care se întinde pe unele instrumente muzicale şi produce, prin vibrare, sunete; coardă. ♢ Expr. A cânta (sau a bate) cuiva în strună (sau în struna cuiva) = a fi de aceeaşi părere cu cineva pentru a-i câştiga simpatia, favoarea; a linguşi pe cineva. 2. Sfoară bine întinsă, făcută din fire elastice şi răsucite, destinată să ţină întinsă pânza ferăstrăului. ♢ Expr. (Adverbial) A merge strună = a merge foarte bine. ♦ Fir plastic sau metalic de care se leagă cârligul unei unelte de pescuit. 3. Parte a frâului care înconjură bărbia calului şi se prinde de cele două capete ale zăbalei. ♢ Expr. A ţine (pe cineva) în strună = a înfrâna, a ţine din scurt (pe cineva). 4. Compus : struna-cocoşului = numele a două plante erbacee cu frunzele ovale şi flori albe (Cerastium). – Din sl. struna.
Jocuri CONSCRÍE vb. III. tr. (Rar) 1. A chema în serviciul militar; a înrola, a recruta. 2. A consemna, a înscrie într-un registru oficial. [P.i. conscríu. / < lat. conscribere, după scrie].
Jocuri GLOSÁR s. 1. (înv.) scară. (~ la un text.) 2. lexic, vocabular. (~ regional.)
Jocuri FLER s. v. perspicacitate.
Jocuri OBSERVATÓR1 s. n. 1. clădire special amenajată pentru observarea fenomenelor astronomice, meteorologice etc. 2. (mil.) loc destinat instalării efectivului însărcinat cu observarea mişcărilor şi a poziţiei inamicului. (< lat. observatorium, fr. observatoire, germ. Observatorium)
Jocuri PREDICÁRE s. v. propovăduire.
Jocuri DOAB s. n. colină, interfluviu îngust separat de văi (paralele), specific câmpiei înalte a Gangelui. (< fr. doab)
Jocuri STOMATOSCÓP s. n. instrument folosit în stomatoscopie. (< fr. stomatoscope)
Jocuri INAPLICÁBIL ~ă (~i, ~e) Care nu poate fi pus în practică; imposibil de aplicat (în practică); de neaplicat; impracticabil; neutilizabil; nerealizabil; irealizabil. [Sil. in-a-pli-] /<fr. inapplicable
Jocuri A SE ÎNCUJB//Á pers. 3 se ~eáză intranz. înv. reg. A căpăta formă de cujbă; a se încovoia; a se îndoi; a se arcui; a se curba. /în + cujbă
Jocuri CĂRNICÍCĂ, s.f. (Rar) Cărniţă. – Carne + suf. -icică.
Jocuri CUARŢÓS, -OÁSĂ adj. Care conţine cuarţ. [< fr. quartzeux].
Jocuri INSUFICIÉNT, -Ă adj. Care nu este suficient, care nu ajunge; nesatisfăcător. // s.m. Calificativ sub limita de trecere, obţinut de un candidat la un examen. [Pron. -ci-ent. / cf. lat. insufficiens, it. insufficiente, fr. insuffisant].
