Jocuri Online
Jocuri
Forum
Stiri
Înregistrare
Autentificare
Impuscaturi
Gandire
Actiune
Sport
Curse
Diverselegiunea 2
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
neofascíst adj. m., s. m. (sil. ne-o-) fascist
Jocuri ANTICÁMERĂ s. sală. (Aşteaptă în ~!)
Jocuri NEEUCLIDIÁN, -Ă adj. geometrie ~ă = geometrie în care se infirmă postulatul lui Euclid referitor la două drepte paralele tăiate de o secantă. (după fr. non-euclidien)
Jocuri calcifér adj. m., pl. calciféri; f. sg. calciféră, pl. calcifére
Jocuri confraternitáte s. f. → fraternitate
Jocuri MĂZĂRÍCHE s. v. bob-de-ţarină, cisticercoză, indruşaim, lintea-pratului, năut, sân-gele-voiniculul trichinoză.
Jocuri OFIURÍDE s. f. pl. clasă de echinoderme: ofiurii. (< fr. ophiurides)
Jocuri CORDIERÍT s. n. silicat de aluminiu şi magneziu. (< fr. cordierite)
Jocuri TRANSPLÁNT s. 1. v. transplantare. 2. (concr.) grefă, grefon. (~ul se grefează pacientului.)
Jocuri Ştraif ~uri n. Fâşie îngustă dintr-un material textil, folosită la legat, întărit sau la împodobit ceva; bandă. /<germ. Streif[e]
Jocuri BAROTERAPÍE s.f. (Med.) Tratare a unor maladii cu ajutorul unor presiuni determinate sau al aerului comprimat. [< fr. barothérapie].
Jocuri păcurărésc adj. m., f. păcurăreáscă; pl. m. şi f. păcurăréşti
Jocuri scaieţós, -oásă, adj. (înv.) plin de scaieţi, cu scaieţi.
Jocuri COÁCĂZĂ, coacăze, s.f. Fructul comestibil al coacăzului, în formă de bobiţe roşii, cu gust acrişor, dispuse în ciorchini; pomuşoară. – Cf. alb. k o k ë z ë.
Jocuri anomál adj. m., pl. anomáli; f. sg. anomálă, pl. anomále
Jocuri ALIMÉNT ~e n. mai ales la pl. Produs în stare naturală sau prelucrat, care serveşte ca hrană. /<fr. aliment, lat. alimentum
Jocuri porozimétru s. n. (sil. -tru), art. porozimétrul; pl. porozimétre
Jocuri lădói s. n., pl. lădoáie
Jocuri SORBÍ, sorb, vb. IV. Tranz. 1. A bea ceva trăgând în gură puţin câte puţin, cu buzele ţuguiate (şi cu zgomot). ♦ A bea repede şi cu lăcomie, dintr-o singură înghiţitură (golind vasul). ♢ Expr. A sorbi (pe cineva) într-o lingură (sau într-un pahar) de apă, se spune: a) când cineva se uită cu mare dragoste la altcineva; b) când cineva îşi manifestă antipatia faţă de altcineva. A sorbi cuvintele (sau vorbele, scrisul etc.) cuiva = a asculta sau a citi cu mare atenţie şi interes pe cineva. 2. A înghiţi. ♦ Fig. A preocupa, a captiva. 3. A trage în piept (cu nesaţ), a inspira adânc (aer, vânt, miresme). – Lat. *sorbire (= sorbere).
Jocuri VERNIÉR, verniere, s.n. Scară gradată suplimentară trasată pe rigletă sau pe cursorul unor instrumente şi aparate de măsură, spre a mari precizia de măsurare a acestora. [Pr.: -ni-er] – Din fr. vernier.
Jocuri cuplábil adj. m., pl. cuplábili; f. sg. cuplábilă, pl. cuplábile
Jocuri ŢÂPURÍ, ţâpuresc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A scoate un strigăt ascuţit, puternic şi prelung de bucurie, de îndemn, de chemare în timpul cântecului. – Din ţipa.
Jocuri BRICHÉTĂ1, brichete, s.f. Mic aparat (de buzunar) pentru aprins (ţigările). – Din fr. briquet.
Jocuri LARINGOPLEGÍE s. f. paralizie a muşchilor laringelui, care duce la afonie. (< fr. laryngoplégie)
Jocuri derealizáre s. f. (sil. -re-a-), g.-d. art. derealizării, pl. derealizări
Jocuri HRISMÓS s.n. (Grecism înv.) Prorocie, oracol. – Ngr. krismos.
Jocuri utiláj s. n., pl. utiláje
Jocuri psimít s.n. (înv.) praf obţinut prin pisarea varului sau a tencuielii de pe pereţi, întrebuinţat în picturile murale; ceruză.
Jocuri RATÉU s. n. 1. neaprindere a pulberii unui proiectil; proiectil neexplodat. 2. defect în funcţionarea unui motor cu explozie, datorită arderii incomplete a combustibilului, care produce o falsă explozie. 3. (fam.) gafă. (< fr. raté)
Jocuri PERVÁZ ~uri n. 1) Platformă acoperită cu scânduri care iese în interiorul unei încăperi în locul unde stă fereastra. 2) Ramă din lemn care acoperă locul de unire al peretelui cu tocul ferestrei sau al uşii. 3) Piesă îngustă, mai ales de scândură, confecţionată special, care se fixează de-a lungul peretelui unei încăperi pentru a acoperi deschizătura dintre perete şi podea; plintă. /<turc. pervaz
Jocuri ANTICÁMERĂ s. sală. (Aşteaptă în ~!)
Jocuri NEEUCLIDIÁN, -Ă adj. geometrie ~ă = geometrie în care se infirmă postulatul lui Euclid referitor la două drepte paralele tăiate de o secantă. (după fr. non-euclidien)
Jocuri calcifér adj. m., pl. calciféri; f. sg. calciféră, pl. calcifére
Jocuri confraternitáte s. f. → fraternitate
Jocuri MĂZĂRÍCHE s. v. bob-de-ţarină, cisticercoză, indruşaim, lintea-pratului, năut, sân-gele-voiniculul trichinoză.
Jocuri OFIURÍDE s. f. pl. clasă de echinoderme: ofiurii. (< fr. ophiurides)
Jocuri CORDIERÍT s. n. silicat de aluminiu şi magneziu. (< fr. cordierite)
Jocuri TRANSPLÁNT s. 1. v. transplantare. 2. (concr.) grefă, grefon. (~ul se grefează pacientului.)
Jocuri Ştraif ~uri n. Fâşie îngustă dintr-un material textil, folosită la legat, întărit sau la împodobit ceva; bandă. /<germ. Streif[e]
Jocuri BAROTERAPÍE s.f. (Med.) Tratare a unor maladii cu ajutorul unor presiuni determinate sau al aerului comprimat. [< fr. barothérapie].
Jocuri păcurărésc adj. m., f. păcurăreáscă; pl. m. şi f. păcurăréşti
Jocuri scaieţós, -oásă, adj. (înv.) plin de scaieţi, cu scaieţi.
Jocuri COÁCĂZĂ, coacăze, s.f. Fructul comestibil al coacăzului, în formă de bobiţe roşii, cu gust acrişor, dispuse în ciorchini; pomuşoară. – Cf. alb. k o k ë z ë.
Jocuri anomál adj. m., pl. anomáli; f. sg. anomálă, pl. anomále
Jocuri ALIMÉNT ~e n. mai ales la pl. Produs în stare naturală sau prelucrat, care serveşte ca hrană. /<fr. aliment, lat. alimentum
Jocuri porozimétru s. n. (sil. -tru), art. porozimétrul; pl. porozimétre
Jocuri lădói s. n., pl. lădoáie
Jocuri SORBÍ, sorb, vb. IV. Tranz. 1. A bea ceva trăgând în gură puţin câte puţin, cu buzele ţuguiate (şi cu zgomot). ♦ A bea repede şi cu lăcomie, dintr-o singură înghiţitură (golind vasul). ♢ Expr. A sorbi (pe cineva) într-o lingură (sau într-un pahar) de apă, se spune: a) când cineva se uită cu mare dragoste la altcineva; b) când cineva îşi manifestă antipatia faţă de altcineva. A sorbi cuvintele (sau vorbele, scrisul etc.) cuiva = a asculta sau a citi cu mare atenţie şi interes pe cineva. 2. A înghiţi. ♦ Fig. A preocupa, a captiva. 3. A trage în piept (cu nesaţ), a inspira adânc (aer, vânt, miresme). – Lat. *sorbire (= sorbere).
Jocuri VERNIÉR, verniere, s.n. Scară gradată suplimentară trasată pe rigletă sau pe cursorul unor instrumente şi aparate de măsură, spre a mari precizia de măsurare a acestora. [Pr.: -ni-er] – Din fr. vernier.
Jocuri cuplábil adj. m., pl. cuplábili; f. sg. cuplábilă, pl. cuplábile
Jocuri ŢÂPURÍ, ţâpuresc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A scoate un strigăt ascuţit, puternic şi prelung de bucurie, de îndemn, de chemare în timpul cântecului. – Din ţipa.
Jocuri BRICHÉTĂ1, brichete, s.f. Mic aparat (de buzunar) pentru aprins (ţigările). – Din fr. briquet.
Jocuri LARINGOPLEGÍE s. f. paralizie a muşchilor laringelui, care duce la afonie. (< fr. laryngoplégie)
Jocuri derealizáre s. f. (sil. -re-a-), g.-d. art. derealizării, pl. derealizări
Jocuri HRISMÓS s.n. (Grecism înv.) Prorocie, oracol. – Ngr. krismos.
Jocuri utiláj s. n., pl. utiláje
Jocuri psimít s.n. (înv.) praf obţinut prin pisarea varului sau a tencuielii de pe pereţi, întrebuinţat în picturile murale; ceruză.
Jocuri RATÉU s. n. 1. neaprindere a pulberii unui proiectil; proiectil neexplodat. 2. defect în funcţionarea unui motor cu explozie, datorită arderii incomplete a combustibilului, care produce o falsă explozie. 3. (fam.) gafă. (< fr. raté)
Jocuri PERVÁZ ~uri n. 1) Platformă acoperită cu scânduri care iese în interiorul unei încăperi în locul unde stă fereastra. 2) Ramă din lemn care acoperă locul de unire al peretelui cu tocul ferestrei sau al uşii. 3) Piesă îngustă, mai ales de scândură, confecţionată special, care se fixează de-a lungul peretelui unei încăperi pentru a acoperi deschizătura dintre perete şi podea; plintă. /<turc. pervaz
