Jocuri Online
Jocuri
Forum
Stiri
Înregistrare
Autentificare
Impuscaturi
Gandire
Actiune
Sport
Curse
DiverseLast Tank Standing
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
basina
Jocuri ESTRÁD//Ă ~e f. 1) Scenă improvizată într-o sală sau în aer liber pe care au loc reprezentări artistice. ♢ Concert (muzică) de ~ concert (muzică) cu caracter uşor, distractiv, variat. 2) Parte mai ridicată într-o sală, pe care este aşezată masa unui prezidiu, o catedră etc. [G.-D. estradei; Sil. e-stra-dă] /<fr. estrade
Jocuri SPAÍMĂ, spaime, s.f. 1. Emoţie puternică şi violentă provocată de ceva neprevăzut şi primejdios; groază. ♢ Loc. adj şi adv. De spaimă = înfiorător, îngrozitor; extraordinar, neobişnuit. ♢ Loc. vb. A băga spaima (în cineva) = a înfricoşa, a înspăimânta (pe cineva). A da spaima în cineva = a se înfricoşa, a se înspăimânta. ♢ Expr. A intra spaima în cineva, se spune când cineva e mereu înspăimântat, se sperie uşor (după ce a trecut printr-o sperietură mare). A trăi cu frica-n sân = a fi stăpânit continuu de frică. A trage o spaimă = a trece printr-o sperietură mare ♦ (Pop.) Frică bolnăvicioasă, nevroză. 2. Fiinţă, lucru, fenomen care înfricoşează. – Et. nec.
Jocuri CANCELÁRIE s. f. 1. birou, secţie a unei instituţii admi-nistrative. ♢ sală într-o şcoală, loc de adunare a cadrelor didactice. 2. serviciu în cadrul reprezentanţelor diplomatice şi consulare. (< it. cancelleria, rus. kanceliariia)
Jocuri spintecá vb., ind. prez. 1 sg. spíntec, 3 sg. şi pl. spíntecă; conj. prez. 3 sg. şi pl. spíntece
Jocuri MUTÁŢIE s. f. 1. schimbare, modificare, transformare. ♢ (lingv.) transformare a unei serii de sunte în altele. o ă valorilor estetice = procesul de percepere diferită, cu trecerea timpului, a elementului estetic din structura operei literare. 2. (jur.) transmitere a unui lucru dintr-o proprietate într-alta. ♢ schimbare de domiciliu; formele necesare în acest scop. ♢ schimbarea vocii la băieţi în perioada pubertăţii. 3. modificare cromozomială cu efecte genetice, datorită unor cauze spontane sau unor agenţi mutageni. (< fr. mutation, lat. mutatio)
Jocuri ICI adv. (Pop.) Aici. ♢ (Pe) ici, (pe) colo sau ici şi colo ori ici şi ici, ba ici, ba colo = din loc în loc, la distanţe mari. [Var.: ícea adv.] – Lat. *hic-ce.
Jocuri A VAPORIZ//Á ~éz tranz. (substanţe lichide) A face să se vaporizeze; a evapora. /<fr. vaporiser
Jocuri Afemeiat ≠ misogin
Jocuri prăşitúră s. f., g.-d. art. prăşitúrii; pl. prăşitúri
Jocuri A PĂPUR//Í ~ésc tranz. v. A ÎMPĂPURI. /Din papură
Jocuri EVACUÁRE s. f. 1. acţiunea de a evacua. 2. eliminare a conţinutului unui organ sau a unei formaţii patologice. 3. fază din ciclul motoarelor cu ardere internă, sau al turbinelor cu gaze, în care gazele sunt evacuate după ce au efectuat lucrul mecanic; purgare. (< evacua)
Jocuri moderatór adj. m., (factor care moderează) s. m., pl. moderatóri; f. sg. şi pl. moderatoáre
Jocuri SCORŢONÉRĂ s. (BOT.; Scorzonera hispanica) salsifi, (reg.) salată-de-iarnă.
Jocuri DINŢIŞÓR, dinţişori, s.m. Diminutiv al lui dinte. – Dinte + suf. -işor.
Jocuri APOLOGÉT, apologeţi, s.m. Susţinător fervent (şi adesea exagerat) al meritelor cuiva sau a ceva. – Din germ. Apologet.
Jocuri ANEMIÁT, -Ă, anemiaţi, -te, adj. Slăbit din cauza anemiei, bolnav de anemie. [Pr.: -mi-at] – V. anemia.
Jocuri şofârnogeálă, şofârnogéli, s.f. (reg.) schilodeală.
Jocuri APETÁL, -Ă, apetali, -e, adj. (Despre flori, p.ext. despre plante) Care este lipsit de petale. ♦ (Substantivat, f. pl.) Grup de plante dicotiledonate cu florile fără petale. – Din fr. apétale.
Jocuri BĂNUICIÓS adj. v. bănuitor, neîncrezător, suspicios, temător.
Jocuri FORMALÍNĂ, formaline, s.f. (Farm.) Formol. – Din fr. formaline.
Jocuri IVORÍN s. n. fildeş sintetic. (< fr. ivoirin)
Jocuri DIFICULTÁTE s. f. greutate de a face ceva; anevoinţă. ♢ obstacol, piedică. (< fr. difficulté, lat. difficultas)
Jocuri STEATO- Element prim de compunere savantă cu semnificaţia „(referitor la) grăsime“, „de grăsime“, „gras“. [Pron. ste-a-. / < fr. stéato-, it. steato-, cf. gr. stear, steatos].
Jocuri ZGÂRCI1, zgấrciuri, s.n. ~ 3. Sfârc.
Jocuri LEÁSĂ1, lese, s.f. Împletitură de nuiele în formă de grătar, de gard, de coş etc., folosită (singură sau ca element component) în numeroase scopuri practice. – Din bg. lesa, scr. ljesa.
Jocuri paratrofíe s. f., g.-d. art. paratrofíei; pl. paratrofíi
Jocuri APICULTÚRĂ s.f. (Ştiinţă care se ocupă cu) creşterea şi îngrijirea raţională a albinelor, în scopul folosirii produselor lor; albinărit, prisăcărit, stupărit. – Din fr. apiculture.
Jocuri FÂRNÂÍT1, fârnâituri, s.n. Faptul de a fârnâi. – V. fârnâi.
Jocuri şofrác, şofráci, s.m. (reg.) 1. sfredeluş, pitulice. 2. pasăre cu penele multicolore, cu pene albe şi negre în coadă; codălbiţă.
Jocuri ESTRÁD//Ă ~e f. 1) Scenă improvizată într-o sală sau în aer liber pe care au loc reprezentări artistice. ♢ Concert (muzică) de ~ concert (muzică) cu caracter uşor, distractiv, variat. 2) Parte mai ridicată într-o sală, pe care este aşezată masa unui prezidiu, o catedră etc. [G.-D. estradei; Sil. e-stra-dă] /<fr. estrade
Jocuri SPAÍMĂ, spaime, s.f. 1. Emoţie puternică şi violentă provocată de ceva neprevăzut şi primejdios; groază. ♢ Loc. adj şi adv. De spaimă = înfiorător, îngrozitor; extraordinar, neobişnuit. ♢ Loc. vb. A băga spaima (în cineva) = a înfricoşa, a înspăimânta (pe cineva). A da spaima în cineva = a se înfricoşa, a se înspăimânta. ♢ Expr. A intra spaima în cineva, se spune când cineva e mereu înspăimântat, se sperie uşor (după ce a trecut printr-o sperietură mare). A trăi cu frica-n sân = a fi stăpânit continuu de frică. A trage o spaimă = a trece printr-o sperietură mare ♦ (Pop.) Frică bolnăvicioasă, nevroză. 2. Fiinţă, lucru, fenomen care înfricoşează. – Et. nec.
Jocuri CANCELÁRIE s. f. 1. birou, secţie a unei instituţii admi-nistrative. ♢ sală într-o şcoală, loc de adunare a cadrelor didactice. 2. serviciu în cadrul reprezentanţelor diplomatice şi consulare. (< it. cancelleria, rus. kanceliariia)
Jocuri spintecá vb., ind. prez. 1 sg. spíntec, 3 sg. şi pl. spíntecă; conj. prez. 3 sg. şi pl. spíntece
Jocuri MUTÁŢIE s. f. 1. schimbare, modificare, transformare. ♢ (lingv.) transformare a unei serii de sunte în altele. o ă valorilor estetice = procesul de percepere diferită, cu trecerea timpului, a elementului estetic din structura operei literare. 2. (jur.) transmitere a unui lucru dintr-o proprietate într-alta. ♢ schimbare de domiciliu; formele necesare în acest scop. ♢ schimbarea vocii la băieţi în perioada pubertăţii. 3. modificare cromozomială cu efecte genetice, datorită unor cauze spontane sau unor agenţi mutageni. (< fr. mutation, lat. mutatio)
Jocuri ICI adv. (Pop.) Aici. ♢ (Pe) ici, (pe) colo sau ici şi colo ori ici şi ici, ba ici, ba colo = din loc în loc, la distanţe mari. [Var.: ícea adv.] – Lat. *hic-ce.
Jocuri A VAPORIZ//Á ~éz tranz. (substanţe lichide) A face să se vaporizeze; a evapora. /<fr. vaporiser
Jocuri Afemeiat ≠ misogin
Jocuri prăşitúră s. f., g.-d. art. prăşitúrii; pl. prăşitúri
Jocuri A PĂPUR//Í ~ésc tranz. v. A ÎMPĂPURI. /Din papură
Jocuri EVACUÁRE s. f. 1. acţiunea de a evacua. 2. eliminare a conţinutului unui organ sau a unei formaţii patologice. 3. fază din ciclul motoarelor cu ardere internă, sau al turbinelor cu gaze, în care gazele sunt evacuate după ce au efectuat lucrul mecanic; purgare. (< evacua)
Jocuri moderatór adj. m., (factor care moderează) s. m., pl. moderatóri; f. sg. şi pl. moderatoáre
Jocuri SCORŢONÉRĂ s. (BOT.; Scorzonera hispanica) salsifi, (reg.) salată-de-iarnă.
Jocuri DINŢIŞÓR, dinţişori, s.m. Diminutiv al lui dinte. – Dinte + suf. -işor.
Jocuri APOLOGÉT, apologeţi, s.m. Susţinător fervent (şi adesea exagerat) al meritelor cuiva sau a ceva. – Din germ. Apologet.
Jocuri ANEMIÁT, -Ă, anemiaţi, -te, adj. Slăbit din cauza anemiei, bolnav de anemie. [Pr.: -mi-at] – V. anemia.
Jocuri şofârnogeálă, şofârnogéli, s.f. (reg.) schilodeală.
Jocuri APETÁL, -Ă, apetali, -e, adj. (Despre flori, p.ext. despre plante) Care este lipsit de petale. ♦ (Substantivat, f. pl.) Grup de plante dicotiledonate cu florile fără petale. – Din fr. apétale.
Jocuri BĂNUICIÓS adj. v. bănuitor, neîncrezător, suspicios, temător.
Jocuri FORMALÍNĂ, formaline, s.f. (Farm.) Formol. – Din fr. formaline.
Jocuri IVORÍN s. n. fildeş sintetic. (< fr. ivoirin)
Jocuri DIFICULTÁTE s. f. greutate de a face ceva; anevoinţă. ♢ obstacol, piedică. (< fr. difficulté, lat. difficultas)
Jocuri STEATO- Element prim de compunere savantă cu semnificaţia „(referitor la) grăsime“, „de grăsime“, „gras“. [Pron. ste-a-. / < fr. stéato-, it. steato-, cf. gr. stear, steatos].
Jocuri ZGÂRCI1, zgấrciuri, s.n. ~ 3. Sfârc.
Jocuri LEÁSĂ1, lese, s.f. Împletitură de nuiele în formă de grătar, de gard, de coş etc., folosită (singură sau ca element component) în numeroase scopuri practice. – Din bg. lesa, scr. ljesa.
Jocuri paratrofíe s. f., g.-d. art. paratrofíei; pl. paratrofíi
Jocuri APICULTÚRĂ s.f. (Ştiinţă care se ocupă cu) creşterea şi îngrijirea raţională a albinelor, în scopul folosirii produselor lor; albinărit, prisăcărit, stupărit. – Din fr. apiculture.
Jocuri FÂRNÂÍT1, fârnâituri, s.n. Faptul de a fârnâi. – V. fârnâi.
Jocuri şofrác, şofráci, s.m. (reg.) 1. sfredeluş, pitulice. 2. pasăre cu penele multicolore, cu pene albe şi negre în coadă; codălbiţă.
