Jocuri Online
Jocuri
Forum
Stiri
Înregistrare
Autentificare
Impuscaturi
Gandire
Actiune
Sport
Curse
DiverseKrazy Keyz
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
picătúră s. f., g.-d. art. picătúrii; pl. picătúri
Jocuri puiurél, puiuréle, s.n. (reg.) petic de diferite forme care se pune la răscroiala de la subsuoară sau la poalele cămăşilor ţărăneşti; broscuţă, puiete, palhă, pălăcrinţ.
Jocuri DEZANCOLÁRE s.f. Acţiunea de a (se) dezancola şi rezultatul ei. ♦ (Text.) Îndepărtare din ţesături a masei de încleiat; descleiere. [< dezancola].
Jocuri FIBRI- v. fibră.
Jocuri ONICARTRÓZĂ s. f. afecţiune ereditară caracterizată printr-o atrofie a unghiilor, însoţită de importante anomalii articulare. (< fr. onycharthrose)
Jocuri INSTINCTUÁL, -Ă adj. care ţine de instinct; instinctiv. (< fr. instinctuel)
Jocuri TONT adj., s. v. prost.
Jocuri SCĂRMĂNÁRE s. v. bătaie, jumuleală, jumu-lire, păruială.
Jocuri ghibúr s.n. (reg.) hăinuţă.
Jocuri intégru adj. m. (sil. -gru), pl. intégri; f. sg. intégră, pl. intégre
Jocuri FLUIDIFICÁ vb. tr. a face (un corp) să devină fluid. (< fr. fluidifier)
Jocuri PUDIBÓND, -Ă adj. (Franţuzism) Care aparţine unei persoane pudice; care afectează o pudoare exagerată; ruşinos. [Var. (după alte surse) pudibund. / < fr. pudibond, lat. pudibundus].
Jocuri brúdnic adj. m., pl. brúdnici; f. sg. brúdnică, pl. brúdnice
Jocuri FARINGÍSM s.n. (Med.) Stare de iritaţie a faringelui. [< fr. pharyngisme].
Jocuri marşándă s. f., g.-d. art. marşándei; pl. marşánde
Jocuri VICIÓS, -OÁSĂ adj. 1. Defectuos. ♢ (Log.) Cerc vicios = eroare de logică constând în a demonstra o teză cu ajutorul alteia, care trebuie să fie ea însăşi demonstrată. ♦ (Fig.) Stricat, depravat, corupt. 2. (Jur.; despre acte, dispoziţii etc.) Care are vicii de formă sau de fond; greşit, defectuos. [Pron. -ci-os. / cf. fr. vicieux, it. vizioso, lat. vitiosus].
Jocuri GRUPUŞÓR s. v. grupuleţ.
Jocuri LĂRGÍME, lărgimi, s.f. 1. Însuşirea de a fi larg; întindere în toate direcţiile; lăţime, amploare; dimensiunea transversală a unui recipient, a unei cavităţi. ♢ Expr. Lărgime de vederi = orizont intelectual deschis, înţelegere cuprinzătoare. 2. Loc larg deschis; spaţiu larg în care cineva se poate mişca nestingherit. – Larg + suf. -ime.
Jocuri câştigătór adj. m., s. m., pl. câştigătóri; f. sg. şi pl. câştigătoáre
Jocuri ignámă s. f., g.-d. art. ignámei; pl. ignáme
Jocuri A SE REFERÍ mă refér intranz. 1) (despre persoane) A face trimitere. 2) A se alătura printr-un raport; a avea atribuţie; a se raporta. /<germ. referieren, fr. référer
Jocuri TRIÓDĂ s. f. tub electronic cu trei electrozi. (< fr. triode)
Jocuri tipár s. n., pl. tipáre
Jocuri SPOÍT adj. 1. v. văruit. 2. v. cositorit.
Jocuri PINTENÁ//T2 ~ţi m. fig. Mascul al găinii; cocoş. /pinten + suf. ~at
Jocuri EXECUTÍV, -Ă, executivi, -e, adj. Care are sarcina de a executa dispoziţiile organelor superioare. ♢ Organ executiv = organ de stat cu funcţii de organizare şi de asigurare a executării legilor. (În organizarea unor state) Putere executivă = sistem de organe compus din guvern şi întreg aparatul administrativ, reprezentând una dintre celei trei puteri fundamentale ale statului prevăzute de principiul separaţiei puterilor. [Pr.: eg-ze-] – Din fr. exécutif.
Jocuri EMENDÁRE s.f. Acţiunea de a emenda şi rezultatul ei; îmbunătăţire, îndreptare, corectare; emendaţie. [< emenda].
Jocuri PANTOPTÓZĂ s.f. (Med.) Cădere generală a organelor, datorită unei slăbiri bruşte etc. [< fr. pantoptose, cf. gr. pas – tot, ptosis – cădere].
Jocuri SFĂTUÍT s. v. angajament, asigurare, cuvânt, făgăduială, făgăduinţă, legământ, pro-misiune, vorbă.
Jocuri POL1, poli, s.m. 1. Fiecare dintre cele două puncte situate la capetele axei de rotaţie a pământului şi în care se reunesc toate meridianele geografice; p. ext. regiunea din jurul acestor două puncte. ♢ Pol ceresc = fiecare dintre cele două puncte în care prelungirea axei de rotaţie a pământului, trecând prin cei doi poli tereştri, intersectează sfera cereasca. Pol magnetic terestru = punct pe suprafaţa pământului în care acul magnetic are poziţia verticală (înclinaţia magnetică este de 90°). 2. (Mat.) Fiecare dintre cele două puncte în care un diametru al sferei intersectează sfera. 3. (Fiz.) Fiecare dintre cele două puncte sau regiuni ale unui corp opuse una celeilalte din punctul de vedere al unei anumite proprietăţi. ♢ Pol electric pozitiv (sau negativ) = fiecare dintre cele două regiuni ale unui corp polarizat electric, de la care diverg sau către care converg liniile de câmp ale inducţiei magnetice. 4. Zonă a miezului feromagnetic al unui circuit magnetic pe unde fluxul magnetic principal sau cel util trece din materialul feromagnetic în aer, sau invers. 5. Parte componentă a unei maşini electrice, care contribuie la magnetizarea circuitului magnetic al maşinii. 6. Piesă a unei pile galvanice care stabileşte contactul cu circuitul exterior. 7. Fig. Fiecare dintre punctele, situaţiile etc. aflate la două extremităţi opuse. – Din fr. pôle, lat. polus.
Jocuri puiurél, puiuréle, s.n. (reg.) petic de diferite forme care se pune la răscroiala de la subsuoară sau la poalele cămăşilor ţărăneşti; broscuţă, puiete, palhă, pălăcrinţ.
Jocuri DEZANCOLÁRE s.f. Acţiunea de a (se) dezancola şi rezultatul ei. ♦ (Text.) Îndepărtare din ţesături a masei de încleiat; descleiere. [< dezancola].
Jocuri FIBRI- v. fibră.
Jocuri ONICARTRÓZĂ s. f. afecţiune ereditară caracterizată printr-o atrofie a unghiilor, însoţită de importante anomalii articulare. (< fr. onycharthrose)
Jocuri INSTINCTUÁL, -Ă adj. care ţine de instinct; instinctiv. (< fr. instinctuel)
Jocuri TONT adj., s. v. prost.
Jocuri SCĂRMĂNÁRE s. v. bătaie, jumuleală, jumu-lire, păruială.
Jocuri ghibúr s.n. (reg.) hăinuţă.
Jocuri intégru adj. m. (sil. -gru), pl. intégri; f. sg. intégră, pl. intégre
Jocuri FLUIDIFICÁ vb. tr. a face (un corp) să devină fluid. (< fr. fluidifier)
Jocuri PUDIBÓND, -Ă adj. (Franţuzism) Care aparţine unei persoane pudice; care afectează o pudoare exagerată; ruşinos. [Var. (după alte surse) pudibund. / < fr. pudibond, lat. pudibundus].
Jocuri brúdnic adj. m., pl. brúdnici; f. sg. brúdnică, pl. brúdnice
Jocuri FARINGÍSM s.n. (Med.) Stare de iritaţie a faringelui. [< fr. pharyngisme].
Jocuri marşándă s. f., g.-d. art. marşándei; pl. marşánde
Jocuri VICIÓS, -OÁSĂ adj. 1. Defectuos. ♢ (Log.) Cerc vicios = eroare de logică constând în a demonstra o teză cu ajutorul alteia, care trebuie să fie ea însăşi demonstrată. ♦ (Fig.) Stricat, depravat, corupt. 2. (Jur.; despre acte, dispoziţii etc.) Care are vicii de formă sau de fond; greşit, defectuos. [Pron. -ci-os. / cf. fr. vicieux, it. vizioso, lat. vitiosus].
Jocuri GRUPUŞÓR s. v. grupuleţ.
Jocuri LĂRGÍME, lărgimi, s.f. 1. Însuşirea de a fi larg; întindere în toate direcţiile; lăţime, amploare; dimensiunea transversală a unui recipient, a unei cavităţi. ♢ Expr. Lărgime de vederi = orizont intelectual deschis, înţelegere cuprinzătoare. 2. Loc larg deschis; spaţiu larg în care cineva se poate mişca nestingherit. – Larg + suf. -ime.
Jocuri câştigătór adj. m., s. m., pl. câştigătóri; f. sg. şi pl. câştigătoáre
Jocuri ignámă s. f., g.-d. art. ignámei; pl. ignáme
Jocuri A SE REFERÍ mă refér intranz. 1) (despre persoane) A face trimitere. 2) A se alătura printr-un raport; a avea atribuţie; a se raporta. /<germ. referieren, fr. référer
Jocuri TRIÓDĂ s. f. tub electronic cu trei electrozi. (< fr. triode)
Jocuri tipár s. n., pl. tipáre
Jocuri SPOÍT adj. 1. v. văruit. 2. v. cositorit.
Jocuri PINTENÁ//T2 ~ţi m. fig. Mascul al găinii; cocoş. /pinten + suf. ~at
Jocuri EXECUTÍV, -Ă, executivi, -e, adj. Care are sarcina de a executa dispoziţiile organelor superioare. ♢ Organ executiv = organ de stat cu funcţii de organizare şi de asigurare a executării legilor. (În organizarea unor state) Putere executivă = sistem de organe compus din guvern şi întreg aparatul administrativ, reprezentând una dintre celei trei puteri fundamentale ale statului prevăzute de principiul separaţiei puterilor. [Pr.: eg-ze-] – Din fr. exécutif.
Jocuri EMENDÁRE s.f. Acţiunea de a emenda şi rezultatul ei; îmbunătăţire, îndreptare, corectare; emendaţie. [< emenda].
Jocuri PANTOPTÓZĂ s.f. (Med.) Cădere generală a organelor, datorită unei slăbiri bruşte etc. [< fr. pantoptose, cf. gr. pas – tot, ptosis – cădere].
Jocuri SFĂTUÍT s. v. angajament, asigurare, cuvânt, făgăduială, făgăduinţă, legământ, pro-misiune, vorbă.
Jocuri POL1, poli, s.m. 1. Fiecare dintre cele două puncte situate la capetele axei de rotaţie a pământului şi în care se reunesc toate meridianele geografice; p. ext. regiunea din jurul acestor două puncte. ♢ Pol ceresc = fiecare dintre cele două puncte în care prelungirea axei de rotaţie a pământului, trecând prin cei doi poli tereştri, intersectează sfera cereasca. Pol magnetic terestru = punct pe suprafaţa pământului în care acul magnetic are poziţia verticală (înclinaţia magnetică este de 90°). 2. (Mat.) Fiecare dintre cele două puncte în care un diametru al sferei intersectează sfera. 3. (Fiz.) Fiecare dintre cele două puncte sau regiuni ale unui corp opuse una celeilalte din punctul de vedere al unei anumite proprietăţi. ♢ Pol electric pozitiv (sau negativ) = fiecare dintre cele două regiuni ale unui corp polarizat electric, de la care diverg sau către care converg liniile de câmp ale inducţiei magnetice. 4. Zonă a miezului feromagnetic al unui circuit magnetic pe unde fluxul magnetic principal sau cel util trece din materialul feromagnetic în aer, sau invers. 5. Parte componentă a unei maşini electrice, care contribuie la magnetizarea circuitului magnetic al maşinii. 6. Piesă a unei pile galvanice care stabileşte contactul cu circuitul exterior. 7. Fig. Fiecare dintre punctele, situaţiile etc. aflate la două extremităţi opuse. – Din fr. pôle, lat. polus.
