Jocuri Online
Jocuri
Forum
Stiri
Înregistrare
Autentificare
Impuscaturi
Gandire
Actiune
Sport
Curse
Diverseice racer
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
DO m. invar. 1) Prima notă muzicală din gamă. 2) Sunetul corespunzător acestei note. /<it. do
Jocuri ANULÁ vb. tr. 1. a declara nul (un act); a desfiinţa. 2. a egala cu zero o expresie matematică. (< fr. annuler, lat. annullare)
Jocuri NEUROFIBROMATÓZĂ s. f. afecţiune cronică, genetică şi ereditară, caracterizată prin apariţia pe piele a unor pete sau a unor tumori cu originea în neurofibroame. (< fr. neurofibromatose)
Jocuri REZERVÓR s.n. Bazin, vas care serveşte la depozitarea sau la acumularea unui fluid. ♦ Toc rezervor = stilou. ♦ Depresiune de teren amenajată pentru a colecta apele de pe un anumit teritoriu spre a fi folosite în scopuri tehnice. [Cf. fr. réservoir].
Jocuri GAZONÁRE, gazonări, s.f. Acţiunea de a gazona şi rezultatul ei. – V. gazona.
Jocuri Alai, Sustinatori „A venit cu toata ~“ = A venit cu toti de-ai lui
Jocuri DRUMUÍ, drumuiesc, vb. IV. 1. Tranz. (Top.) A lega detaliile unei suprafeţe de teren cu triangulaţia geodezică respectivă. 2. Intranz. (Rar) A merge, a umbla pe drum. – Drum + suf. -ui.
Jocuri PÁRĂ2, pere, s.f. 1. Fructul părului1. *Expr. A-i pica (sau a-i cădea cuiva) para în gură = a obţine ceva fără efort, fără muncă. Nu plăteşte nici o pară putredă, se spune despre cineva sau ceva fără nici o valoare. 2. P. anal. Nume dat unor obiecte, unor piese tehnice etc. în formă de pară2 (1). – Lat. pira.
Jocuri berbér s. m., adj. m., pl. berbéri; f. sg. berbéră, g.-d. art. berbérei, pl. berbére
Jocuri USTURÓI s. (BOT.) 1. (Allium sativum) (Transilv.) ai. 2. usturoi sălbatic (Allium vineale) = pur, (reg.) samuraslă.
Jocuri arié (-ii), s.f. – 1. Loc unde se treieră, arman. – 2. Suprafaţă. – Var. (înv.) are. Mr. arye, megl. aryie, aryiă. Lat. ārea (Puşcariu 119; Candrea-Dens., 86; REW 626; DAR); cf. alb. arë, it. aja, prov., port. aira, fr. aire, cat., sp. era (gal. din Lubián airá). Folosirea ca termen ştiinţific se datorează contactului cu fr. aire. Der. aret, s.n. (regiune, zonă), cu var. ariet. Pronunţarea este gravă. În general suf. -et este tonic, dar există şi cazuri cînd este aton, cf. bunget, prejmet, astfel încît putem considera fără nici o dificultate că este vorba de un der. normal de la arie. Dicţionarele l-au confundat uneori cu arét „ajutor“.
Jocuri PLEBE//IÁN ~iánă (~iéni, ~iéne) Care este caracteristic pentru plebei. /<fr. plébéien
Jocuri TABESCÉNŢĂ s. f. astenie, epuizare (fizică) extremă. (< engl. tabescence)
Jocuri BLINDÁJ s. n. 1. cuirasă de oţel la protecţia navelor, a tancurilor, avioanelor împotriva proiectilelor. 2. element de construcţie servind ca mijloc de protecţie a unor piese sau sisteme tehnice. (< fr. blindage)
Jocuri COŞTRÚŞĂ s. v. mânză.
Jocuri TRIBÚT ~uri n. 1) înv. Dare în bani percepută de către domnitori pentru Poarta Otomană; bir. 2) fig. Concesie spirituală impusă de circumstanţe. A plăti ~ modei. /<lat. tributum, fr. tribut
Jocuri MUGÍND, -Ă, muginzi, -de, adj. Mugitor. – V. mugi.
Jocuri răsfúg (boală) s. n.
Jocuri APORTÁ vb. I. tr. (Despre un câine) A aduce vânatul împuşcat sau un obiect aruncat. [P.i. 3,6 -tează. / < fr. apporter].
Jocuri ceápsă (-épse), s.f. – (Banat, Trans., Bucov.) Bonetă, scufiţă, comănac. – Var. ceapţă. Etimonul trebuie să fie un cuvînt sl. (čepicĭ „mitră“), care pare să fi intrat în rom. prin intermediul sb. čèpac, slov. čepica sau mag. csápsza (Cihac, II, 47; Iordan, Dift., 72; DAR; Gáldi, Dict., 87); cf. şi rus. čepec „bonetă“, pol. czepiec „bonetă“. Edelspacher 11 derivă forma mag. din rom., fără a fi însă probabil acest fapt. Cf. şapcă. – Der. cepiţă, s.f. (Trans., rar, bonetă militară), din mag. csapica.
Jocuri MERINÓS adj. invar. Oaie merinos = oaie cu lână albă, moale, ondulată şi deasă; lână merinos = lâna unei astfel de oi. [< fr. mérinos].
Jocuri BALENIÉR//Ă ~e f. 1) Navă uşoară şi rapidă special echipată pentru vânătoarea de balene. 2) Navă uşoară care serveşte la salvarea naufragiaţilor. ~ de salvare. [G.-D. balenierei; Sil. -ni-e-] /<fr. baleiniere
Jocuri PLESIMETRÍE s.f. Folosirea plesimetrului. [Gen. -iei. / < fr. plessimétrie].
Jocuri regula generala si obligatorie de conduita, al carei scop este acela de a asigura ordinea sociala, regula ce poate fi adusa la indeplinire pe cale statala, in caz de nevoie prin constrangere.
Jocuri IMNOLOGÍE s. f. arta creării şi studierii poeziei imnice. (< fr. hymnologie)
Jocuri EXTERMINÁT, -Ă, exterminaţi, -te, adj. Distrus, nimicit, stârpit în masă. – V. extermina.
Jocuri INTÉRN adj., s. 1. adj. v. interior. 2. adj. (livr.) intestin, (înv.) domestic. (Tulburări ~ într-un stat.) 3. s. (înv.) înlountraş. (~ la liceu.)
Jocuri ÚNGERE s. 1. v. gresare. 2. întindere, uns. (~ untului pe pâine.) 3. v. miruire. 4. v. înscăunare.
Jocuri bonitáre s. f., g.-d. art. bonitării; pl. bonitări
Jocuri ANALOGÍSM, analogisme, s.n. Analogie. – Din fr. analogisme.
Jocuri ANULÁ vb. tr. 1. a declara nul (un act); a desfiinţa. 2. a egala cu zero o expresie matematică. (< fr. annuler, lat. annullare)
Jocuri NEUROFIBROMATÓZĂ s. f. afecţiune cronică, genetică şi ereditară, caracterizată prin apariţia pe piele a unor pete sau a unor tumori cu originea în neurofibroame. (< fr. neurofibromatose)
Jocuri REZERVÓR s.n. Bazin, vas care serveşte la depozitarea sau la acumularea unui fluid. ♦ Toc rezervor = stilou. ♦ Depresiune de teren amenajată pentru a colecta apele de pe un anumit teritoriu spre a fi folosite în scopuri tehnice. [Cf. fr. réservoir].
Jocuri GAZONÁRE, gazonări, s.f. Acţiunea de a gazona şi rezultatul ei. – V. gazona.
Jocuri Alai, Sustinatori „A venit cu toata ~“ = A venit cu toti de-ai lui
Jocuri DRUMUÍ, drumuiesc, vb. IV. 1. Tranz. (Top.) A lega detaliile unei suprafeţe de teren cu triangulaţia geodezică respectivă. 2. Intranz. (Rar) A merge, a umbla pe drum. – Drum + suf. -ui.
Jocuri PÁRĂ2, pere, s.f. 1. Fructul părului1. *Expr. A-i pica (sau a-i cădea cuiva) para în gură = a obţine ceva fără efort, fără muncă. Nu plăteşte nici o pară putredă, se spune despre cineva sau ceva fără nici o valoare. 2. P. anal. Nume dat unor obiecte, unor piese tehnice etc. în formă de pară2 (1). – Lat. pira.
Jocuri berbér s. m., adj. m., pl. berbéri; f. sg. berbéră, g.-d. art. berbérei, pl. berbére
Jocuri USTURÓI s. (BOT.) 1. (Allium sativum) (Transilv.) ai. 2. usturoi sălbatic (Allium vineale) = pur, (reg.) samuraslă.
Jocuri arié (-ii), s.f. – 1. Loc unde se treieră, arman. – 2. Suprafaţă. – Var. (înv.) are. Mr. arye, megl. aryie, aryiă. Lat. ārea (Puşcariu 119; Candrea-Dens., 86; REW 626; DAR); cf. alb. arë, it. aja, prov., port. aira, fr. aire, cat., sp. era (gal. din Lubián airá). Folosirea ca termen ştiinţific se datorează contactului cu fr. aire. Der. aret, s.n. (regiune, zonă), cu var. ariet. Pronunţarea este gravă. În general suf. -et este tonic, dar există şi cazuri cînd este aton, cf. bunget, prejmet, astfel încît putem considera fără nici o dificultate că este vorba de un der. normal de la arie. Dicţionarele l-au confundat uneori cu arét „ajutor“.
Jocuri PLEBE//IÁN ~iánă (~iéni, ~iéne) Care este caracteristic pentru plebei. /<fr. plébéien
Jocuri TABESCÉNŢĂ s. f. astenie, epuizare (fizică) extremă. (< engl. tabescence)
Jocuri BLINDÁJ s. n. 1. cuirasă de oţel la protecţia navelor, a tancurilor, avioanelor împotriva proiectilelor. 2. element de construcţie servind ca mijloc de protecţie a unor piese sau sisteme tehnice. (< fr. blindage)
Jocuri COŞTRÚŞĂ s. v. mânză.
Jocuri TRIBÚT ~uri n. 1) înv. Dare în bani percepută de către domnitori pentru Poarta Otomană; bir. 2) fig. Concesie spirituală impusă de circumstanţe. A plăti ~ modei. /<lat. tributum, fr. tribut
Jocuri MUGÍND, -Ă, muginzi, -de, adj. Mugitor. – V. mugi.
Jocuri răsfúg (boală) s. n.
Jocuri APORTÁ vb. I. tr. (Despre un câine) A aduce vânatul împuşcat sau un obiect aruncat. [P.i. 3,6 -tează. / < fr. apporter].
Jocuri ceápsă (-épse), s.f. – (Banat, Trans., Bucov.) Bonetă, scufiţă, comănac. – Var. ceapţă. Etimonul trebuie să fie un cuvînt sl. (čepicĭ „mitră“), care pare să fi intrat în rom. prin intermediul sb. čèpac, slov. čepica sau mag. csápsza (Cihac, II, 47; Iordan, Dift., 72; DAR; Gáldi, Dict., 87); cf. şi rus. čepec „bonetă“, pol. czepiec „bonetă“. Edelspacher 11 derivă forma mag. din rom., fără a fi însă probabil acest fapt. Cf. şapcă. – Der. cepiţă, s.f. (Trans., rar, bonetă militară), din mag. csapica.
Jocuri MERINÓS adj. invar. Oaie merinos = oaie cu lână albă, moale, ondulată şi deasă; lână merinos = lâna unei astfel de oi. [< fr. mérinos].
Jocuri BALENIÉR//Ă ~e f. 1) Navă uşoară şi rapidă special echipată pentru vânătoarea de balene. 2) Navă uşoară care serveşte la salvarea naufragiaţilor. ~ de salvare. [G.-D. balenierei; Sil. -ni-e-] /<fr. baleiniere
Jocuri PLESIMETRÍE s.f. Folosirea plesimetrului. [Gen. -iei. / < fr. plessimétrie].
Jocuri regula generala si obligatorie de conduita, al carei scop este acela de a asigura ordinea sociala, regula ce poate fi adusa la indeplinire pe cale statala, in caz de nevoie prin constrangere.
Jocuri IMNOLOGÍE s. f. arta creării şi studierii poeziei imnice. (< fr. hymnologie)
Jocuri EXTERMINÁT, -Ă, exterminaţi, -te, adj. Distrus, nimicit, stârpit în masă. – V. extermina.
Jocuri INTÉRN adj., s. 1. adj. v. interior. 2. adj. (livr.) intestin, (înv.) domestic. (Tulburări ~ într-un stat.) 3. s. (înv.) înlountraş. (~ la liceu.)
Jocuri ÚNGERE s. 1. v. gresare. 2. întindere, uns. (~ untului pe pâine.) 3. v. miruire. 4. v. înscăunare.
Jocuri bonitáre s. f., g.-d. art. bonitării; pl. bonitări
Jocuri ANALOGÍSM, analogisme, s.n. Analogie. – Din fr. analogisme.
