Jocuri Online
Jocuri
Forum
Stiri
Înregistrare
Autentificare
Impuscaturi
Gandire
Actiune
Sport
Curse
DiverseHover Tanks 2
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
păiér (drug, parte a batozei, muncitor) s. m., pl. păiéri
Jocuri PETALIFÉR, -Ă adj. prevăzut cu petale. (< fr. pétalifère)
Jocuri ORIZONTÁL ~ă (~i, ~e) şi adverbial Care este paralel cu orizontul. Linie ~ă. A plana ~. /<germ., fr. horizontal
Jocuri chinezoáică s. f., g.-d. art. chinezoáicei; pl. chinezoáice
Jocuri CRUŞĂŢEÁ, cruşăţele, s.f. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu flori galbene-aurii şi cu frunze amărui, comestibile (Barbarea vulgaris). – Cruşit + suf. -ea.
Jocuri DESMÁN s. (ZOOL.; Desmana moschata) şobo-lan-moscat.
Jocuri súnet s. n., pl. súnete
Jocuri NĂDUŞÍRE, năduşiri, s.f. (Rar) Faptul de a năduşi (1); năduşeală. – V. năduşi.
Jocuri RESTÁNŢĂ s. rest, (înv. şi reg.) rămăşiţă, (înv. şi reg.) cusur. (Ce ~ mai ai de plătit?)
Jocuri pogán adj. m., pl. pogáni; f. sg. pogánă, pl. pogáne
Jocuri ÎNTUNERICÍ vb. v. înnopta, întuneca.
Jocuri CONCHÉTĂ s.f. (Franţuzism) Cucerire (mai ales galantă). [< fr. conquête].
Jocuri ELDORÁDO s. n. ţară imaginară din noul continent, pe care spaniolii o credeau bogată în aur şi în pietre preţioase; (p. ext.) ţară încântătoare. (< fr., sp. eldorado)
Jocuri *Álba Iúlia (-li-a) s. propriu f., g.-d. Álbei Iúlia
Jocuri ANTICICL//ÓN ~oáne n. Regiune în care presiunea atmosferică creşte de la periferie spre centru, caracterizată prin timp frumos. [Sil. -ci-clon] /<fr. anticyclone
Jocuri TATONÁ, tatonez, v. I. Tranz. A căuta să cunoşti o situaţie, o împrejurare orientându-te cu multă prudenţă; a sonda. ♢ Expr. A tatona terenul = a cerceta posibilităţile de reuşită înainte de începerea unei acţiuni. – Fr. tâtonner.
Jocuri ÎNFUNDÁ, înfúnd, vb. I. 1. Tranz. A pune fund la un butoi, la o putină etc. ♦ A astupa complet un orificiu, o deschizătură. ♢ Expr. A-i înfunda (cuiva) gura = a obliga (pe cineva) să tacă. ♦ Fig. A înăbuşi un sunet, un zgomot. ♢ Loc. adv. Pe înfundate = fără zgomot, înăbuşit. 2. Refl. (Despre drumuri, suprafeţe etc.) A se închide, a se sfârşi. ♢ Expr. (Fam.) A i se înfunda (cuiva) = a ajunge într-o situaţie fără ieşire, a nu-i mai merge; a o păţi. ♦ (Despre conducte, şanţuri etc.) A se astupa. ♢ Tranz. A înfunda un şanţ. 3. Tranz. A vârî, a îndesa (undeva la fund, în adâncime) ♦ A umple bine. ♢ Expr. A înfunda ocna (sau temniţa, puşcăria) = a fi condamnat la ani grei de închisoare. ♦ A Îndesa pe cap pălăria sau căciula. ♦ Refl. A se duce, a intra, a se ascunde într-un loc unde nu poate fi uşor descoperit. ♦ Fig. A pune pe cineva într-o situaţie grea, fără ieşire. 4. Refl. şi tranz. A (se) adânci, a (se) cufunda. ♦ Refl. A intra într-un loc care este (sau pare a fi) fără capăt, fără ieşire. Lat. infundare sau în + fund.
Jocuri ŞVĂBÉSC, -EÁSCĂ, şvăbeşti, adj. Care aparţine şvabilor2; în dialectul şvăbesc. – Şvab2 + suf. -esc.
Jocuri CONSPIRAT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. şi f. 1) Persoană care participă la o conspiraţie; complotist; conjurat. 2) Persoană care urzeşte ceva în taină. /<fr. conspirateur
Jocuri PETRECĂRÉŢ adj., s. 1. adj., s. chefliu, (înv. şi reg.) petrecător, (înv.) petrecănos, veselnic, (fam.) lumeţ. (Om ~; e un mare ~.) 2. s. (livr.) juisor. (~i întârziaţi treceau pe stradă.)
Jocuri CHEMOLUMINISCÉNŢĂ s.f. v. chimiluminiscenţă.
Jocuri dedicáre s. f., pl. dedicări
Jocuri ANTIPOLUÁRE s. f. acţiune împotriva poluării. (după fr. antipollution)
Jocuri GÂNGĂVÍT, -Ă, gângăviţi, -te, adj. (Adesea substantivat) Gângav. – V. gângăvi.
Jocuri CINEMATOGRAFÍE s. v. film.
Jocuri machétă s. f., pl. machéte
Jocuri VICECAMPIÓN, -OÁNĂ s.m. şi f. Cel care se clasează pe locul al doilea într-un campionat. [Pron. -pi-on. / < vice- + campion].
Jocuri SPUMÁ, spumez, vb. I. (De obicei la pers. 3) 1. Intranz şi refl. (Despre ape, valuri etc.) A face spumă (1); a spumega (1). 2. Intranz. (Despre animale, mai ales despre cai) A spumega (2). ♢ Expr. A spuma de furie (sau de ciudă) = a fi foarte mânios. – Din spumă.
Jocuri TRĂGĂTÓR s., adj. v. trăgaci.
Jocuri HÂÍT adj. v. aplecat, dărăpănat dărâmat, înclinat, lăsat, năruit, plecat, povârnit, prăbuşit, prăvălit, risipit, strâmb, surpat.
Jocuri PETALIFÉR, -Ă adj. prevăzut cu petale. (< fr. pétalifère)
Jocuri ORIZONTÁL ~ă (~i, ~e) şi adverbial Care este paralel cu orizontul. Linie ~ă. A plana ~. /<germ., fr. horizontal
Jocuri chinezoáică s. f., g.-d. art. chinezoáicei; pl. chinezoáice
Jocuri CRUŞĂŢEÁ, cruşăţele, s.f. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu flori galbene-aurii şi cu frunze amărui, comestibile (Barbarea vulgaris). – Cruşit + suf. -ea.
Jocuri DESMÁN s. (ZOOL.; Desmana moschata) şobo-lan-moscat.
Jocuri súnet s. n., pl. súnete
Jocuri NĂDUŞÍRE, năduşiri, s.f. (Rar) Faptul de a năduşi (1); năduşeală. – V. năduşi.
Jocuri RESTÁNŢĂ s. rest, (înv. şi reg.) rămăşiţă, (înv. şi reg.) cusur. (Ce ~ mai ai de plătit?)
Jocuri pogán adj. m., pl. pogáni; f. sg. pogánă, pl. pogáne
Jocuri ÎNTUNERICÍ vb. v. înnopta, întuneca.
Jocuri CONCHÉTĂ s.f. (Franţuzism) Cucerire (mai ales galantă). [< fr. conquête].
Jocuri ELDORÁDO s. n. ţară imaginară din noul continent, pe care spaniolii o credeau bogată în aur şi în pietre preţioase; (p. ext.) ţară încântătoare. (< fr., sp. eldorado)
Jocuri *Álba Iúlia (-li-a) s. propriu f., g.-d. Álbei Iúlia
Jocuri ANTICICL//ÓN ~oáne n. Regiune în care presiunea atmosferică creşte de la periferie spre centru, caracterizată prin timp frumos. [Sil. -ci-clon] /<fr. anticyclone
Jocuri TATONÁ, tatonez, v. I. Tranz. A căuta să cunoşti o situaţie, o împrejurare orientându-te cu multă prudenţă; a sonda. ♢ Expr. A tatona terenul = a cerceta posibilităţile de reuşită înainte de începerea unei acţiuni. – Fr. tâtonner.
Jocuri ÎNFUNDÁ, înfúnd, vb. I. 1. Tranz. A pune fund la un butoi, la o putină etc. ♦ A astupa complet un orificiu, o deschizătură. ♢ Expr. A-i înfunda (cuiva) gura = a obliga (pe cineva) să tacă. ♦ Fig. A înăbuşi un sunet, un zgomot. ♢ Loc. adv. Pe înfundate = fără zgomot, înăbuşit. 2. Refl. (Despre drumuri, suprafeţe etc.) A se închide, a se sfârşi. ♢ Expr. (Fam.) A i se înfunda (cuiva) = a ajunge într-o situaţie fără ieşire, a nu-i mai merge; a o păţi. ♦ (Despre conducte, şanţuri etc.) A se astupa. ♢ Tranz. A înfunda un şanţ. 3. Tranz. A vârî, a îndesa (undeva la fund, în adâncime) ♦ A umple bine. ♢ Expr. A înfunda ocna (sau temniţa, puşcăria) = a fi condamnat la ani grei de închisoare. ♦ A Îndesa pe cap pălăria sau căciula. ♦ Refl. A se duce, a intra, a se ascunde într-un loc unde nu poate fi uşor descoperit. ♦ Fig. A pune pe cineva într-o situaţie grea, fără ieşire. 4. Refl. şi tranz. A (se) adânci, a (se) cufunda. ♦ Refl. A intra într-un loc care este (sau pare a fi) fără capăt, fără ieşire. Lat. infundare sau în + fund.
Jocuri ŞVĂBÉSC, -EÁSCĂ, şvăbeşti, adj. Care aparţine şvabilor2; în dialectul şvăbesc. – Şvab2 + suf. -esc.
Jocuri CONSPIRAT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. şi f. 1) Persoană care participă la o conspiraţie; complotist; conjurat. 2) Persoană care urzeşte ceva în taină. /<fr. conspirateur
Jocuri PETRECĂRÉŢ adj., s. 1. adj., s. chefliu, (înv. şi reg.) petrecător, (înv.) petrecănos, veselnic, (fam.) lumeţ. (Om ~; e un mare ~.) 2. s. (livr.) juisor. (~i întârziaţi treceau pe stradă.)
Jocuri CHEMOLUMINISCÉNŢĂ s.f. v. chimiluminiscenţă.
Jocuri dedicáre s. f., pl. dedicări
Jocuri ANTIPOLUÁRE s. f. acţiune împotriva poluării. (după fr. antipollution)
Jocuri GÂNGĂVÍT, -Ă, gângăviţi, -te, adj. (Adesea substantivat) Gângav. – V. gângăvi.
Jocuri CINEMATOGRAFÍE s. v. film.
Jocuri machétă s. f., pl. machéte
Jocuri VICECAMPIÓN, -OÁNĂ s.m. şi f. Cel care se clasează pe locul al doilea într-un campionat. [Pron. -pi-on. / < vice- + campion].
Jocuri SPUMÁ, spumez, vb. I. (De obicei la pers. 3) 1. Intranz şi refl. (Despre ape, valuri etc.) A face spumă (1); a spumega (1). 2. Intranz. (Despre animale, mai ales despre cai) A spumega (2). ♢ Expr. A spuma de furie (sau de ciudă) = a fi foarte mânios. – Din spumă.
Jocuri TRĂGĂTÓR s., adj. v. trăgaci.
Jocuri HÂÍT adj. v. aplecat, dărăpănat dărâmat, înclinat, lăsat, năruit, plecat, povârnit, prăbuşit, prăvălit, risipit, strâmb, surpat.
