Foloseste mousul pentru a te misca in sus si jos, click stanga pentru a trage si spatiu pentru a trage cu bombe.
Hostile Skies
Doboara inamicii.
Descriere
Daca si tie iti plac avioanele de razboi atunci si acesta iti place foarte mult si tot ce trebuie sa faci este sa te joci si sa il pilotezi cat mai bine.Omorati cat mai multi inamici, atentie sa nu va izbiti de pamant.Succes.
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
REVIZÓR, -OÁRE s. m. f. 1. cel care face revizii, care controlează (ceva). 2. (poligr.) corector. 3. (în trecut) inspector al şcolilor primare dintr-un judeţ. (< fr. réviseur, germ. Revisor)
Jocuri PĂPISTĂŞÉSC, -EÁSCĂ adj. v. papistăşesc.
Jocuri argentinián s. m., adj. m. (sil. -ni-an), pl. argentiniéni (sil. -ni-eni); f. sg. argentiniánă, g.-d. art. argentiniénei, pl. argentiniéne
Jocuri CRETÓN s.n. Ţesătură imprimată din fire de in sau de bumbac. [< fr. cretonne, cf. Creton – sat în Normandia].
Jocuri MELOTERAPÍE, meloterapii, s.f. (Med.) Muzicoterapie. – Din fr. mélothérapie.
Jocuri mămăligúţă s. f., g.-d. art. mămăligúţei; pl. mămăligúţe
Jocuri MĂSCÁRĂ, măscări, s.f. (Pop.; mai ales la pl.) Faptă sau vorbă necuviincioasă, neruşinată; ocară, obscenitate, pornografie. ♢ Expr. A face de măscară = a face de râs. – Din măscări (derivat regresiv).
Jocuri TECI- elem. tec2(a)-.
Jocuri ZĂHĂRÉLE s. pl. v. cofeturi, dulciuri, zaha-ricale.
Jocuri CUIB ~uri n. 1) Culcuş pe care şi-l fac păsările pentru a depune ouă şi a scoate pui. 2) fig. Casa, încăpere în care trăieşte cineva; locuinţă. ♢ A-şi face ~ a-şi face casă; a se stabili cu traiul. 3) fig. depr. Loc unde se unelteşte ceva. ~ de tâlhari. 4) Groapă mică în pământ în care se seamănă legume sau alte plante. ~ de cartofi. 5) Muşuroi care se face cu sapa la rădăcina unor cereale (porumb, floarea-soarelui, etc.). 6) Grup de fer-menţi care produc acrirea laptelui, oţetului, a borşului. 7) Parte dintr-un minereu în care sunt concentrate minereuri folositoare. 8): ~ de mitralieră (de armă automată, de foc) loc adăpostit şi amenajat pentru tragere. 9): ~ fosilifer îngrămădire de animale şi plante fosile. [Monosilabic] /<lat. cubium
Jocuri PRĂDÁ vb. 1. v. jefui. 2. a fura. (L-au ~ noaptea hoţii.) 3. a devasta, a jefui, a sparge, (livr.) a devaliza. (Bandiţii au ~ banca.) 4. v. deposeda. 5. v. răpi.
Jocuri LAMBRÍU ~ri n. Placă de lemn, de marmură sau de alt material, cu care se îmbracă pereţii unei încăperi până la o anumită înălţime. [Sil. lam-briu] /<fr. lambris
Jocuri PORTLUNÉTĂ s. f. dispozitiv care susţine luneta pe aparatul de observaţie. (< fr. porte-lunette)
Jocuri MASCARALÂC s. v. bufonerie, caraghioslâc, clovnerie, comicărie, giumbuşluc.
Jocuri ERUDÍT, -Ă, erudiţi, -te, adj. (Adesea substantivat) Care posedă cunoştinţe temeinice şi vaste în urma unor studii îndelungate; savant, învăţat. ♦ (Despre opere ştiinţifice) Care dovedeşte cunoştinţe vaste şi aprofundate. – Din fr. érudit, lat. eruditus.
Jocuri ELECTRONOGRÁF, electronografe, s.n. (Med.) Aparat pentru electronografii. – Din fr. électronographe.
Jocuri PROXENÉT s. codoş, mijlocitor, (Mold.) pohoţ, (înv.) hotru, pezevenchi, verigaş, votru, (fig.) peşte.
Jocuri CALÍŞĂ s. f. formaţie geologică în formă de crustă albicioasă, dură, din carbonat de calciu, în solul din sud-vestul S.U.A. (< fr., sp. caliche)
Jocuri AMPENÁJ ~e n. Dispozitiv care serveşte la stabilizarea şi la schimbarea direcţiei de zbor a avionului. /<fr. empennage
Jocuri ghiordíe (-íi), s.f. – Veşmînt larg. Tc. kürdiye (Şeineanu, II, 182). Sec. XVIII, înv.
Jocuri CIOBÁNUL-CU-ÓILE s. v. lira.
Jocuri ORFÁN, -Ă, orfani, -e, adj. (Adesea substantivat) Care a pierdut pe unul dintre părinţi sau pe amândoi; sărman. ♦ Lipsit de ceva. – Din ngr. orfanós, lat. orphanus, -a, -um.
Jocuri IED iezi m. Pui de sex masculin al caprei sau al căprioarei. /<lat. haedus
Jocuri telechinezíe chinezie
Jocuri BICIUÍRE, biciuiri, s.f. Acţiunea de a (se) biciui şi rezultatul ei; biciuială. – V. biciui.
Jocuri STRĂDÁNI//E ~i f. Efort (fizic sau intelectual) depus în realizarea unui lucru sau în atingerea unui scop; silinţă; sârguinţă; străduinţă; asiduitate. [G.-D. strădaniei; Sil. -ni-e] /<sl. stradanije
Jocuri dubíre s. f., g.-d. art. dubírii
Jocuri METEORÍTIC, -Ă I. adj. referitor la meteoritică. II. s. f. ramură a astronomiei care studiază meteoriţii. (< fr. météoritique)
Jocuri ISOMÓRF, -Ă adj. v. izomorf.
Jocuri TITIRÍT, -Ă, titiriţi, -te, adj. (Reg. şi fam.) Aranjat, dichisit, gătit cu (prea) multă grijă. – V. titiri.
Jocuri PĂPISTĂŞÉSC, -EÁSCĂ adj. v. papistăşesc.
Jocuri argentinián s. m., adj. m. (sil. -ni-an), pl. argentiniéni (sil. -ni-eni); f. sg. argentiniánă, g.-d. art. argentiniénei, pl. argentiniéne
Jocuri CRETÓN s.n. Ţesătură imprimată din fire de in sau de bumbac. [< fr. cretonne, cf. Creton – sat în Normandia].
Jocuri MELOTERAPÍE, meloterapii, s.f. (Med.) Muzicoterapie. – Din fr. mélothérapie.
Jocuri mămăligúţă s. f., g.-d. art. mămăligúţei; pl. mămăligúţe
Jocuri MĂSCÁRĂ, măscări, s.f. (Pop.; mai ales la pl.) Faptă sau vorbă necuviincioasă, neruşinată; ocară, obscenitate, pornografie. ♢ Expr. A face de măscară = a face de râs. – Din măscări (derivat regresiv).
Jocuri TECI- elem. tec2(a)-.
Jocuri ZĂHĂRÉLE s. pl. v. cofeturi, dulciuri, zaha-ricale.
Jocuri CUIB ~uri n. 1) Culcuş pe care şi-l fac păsările pentru a depune ouă şi a scoate pui. 2) fig. Casa, încăpere în care trăieşte cineva; locuinţă. ♢ A-şi face ~ a-şi face casă; a se stabili cu traiul. 3) fig. depr. Loc unde se unelteşte ceva. ~ de tâlhari. 4) Groapă mică în pământ în care se seamănă legume sau alte plante. ~ de cartofi. 5) Muşuroi care se face cu sapa la rădăcina unor cereale (porumb, floarea-soarelui, etc.). 6) Grup de fer-menţi care produc acrirea laptelui, oţetului, a borşului. 7) Parte dintr-un minereu în care sunt concentrate minereuri folositoare. 8): ~ de mitralieră (de armă automată, de foc) loc adăpostit şi amenajat pentru tragere. 9): ~ fosilifer îngrămădire de animale şi plante fosile. [Monosilabic] /<lat. cubium
Jocuri PRĂDÁ vb. 1. v. jefui. 2. a fura. (L-au ~ noaptea hoţii.) 3. a devasta, a jefui, a sparge, (livr.) a devaliza. (Bandiţii au ~ banca.) 4. v. deposeda. 5. v. răpi.
Jocuri LAMBRÍU ~ri n. Placă de lemn, de marmură sau de alt material, cu care se îmbracă pereţii unei încăperi până la o anumită înălţime. [Sil. lam-briu] /<fr. lambris
Jocuri PORTLUNÉTĂ s. f. dispozitiv care susţine luneta pe aparatul de observaţie. (< fr. porte-lunette)
Jocuri MASCARALÂC s. v. bufonerie, caraghioslâc, clovnerie, comicărie, giumbuşluc.
Jocuri ERUDÍT, -Ă, erudiţi, -te, adj. (Adesea substantivat) Care posedă cunoştinţe temeinice şi vaste în urma unor studii îndelungate; savant, învăţat. ♦ (Despre opere ştiinţifice) Care dovedeşte cunoştinţe vaste şi aprofundate. – Din fr. érudit, lat. eruditus.
Jocuri ELECTRONOGRÁF, electronografe, s.n. (Med.) Aparat pentru electronografii. – Din fr. électronographe.
Jocuri PROXENÉT s. codoş, mijlocitor, (Mold.) pohoţ, (înv.) hotru, pezevenchi, verigaş, votru, (fig.) peşte.
Jocuri CALÍŞĂ s. f. formaţie geologică în formă de crustă albicioasă, dură, din carbonat de calciu, în solul din sud-vestul S.U.A. (< fr., sp. caliche)
Jocuri AMPENÁJ ~e n. Dispozitiv care serveşte la stabilizarea şi la schimbarea direcţiei de zbor a avionului. /<fr. empennage
Jocuri ghiordíe (-íi), s.f. – Veşmînt larg. Tc. kürdiye (Şeineanu, II, 182). Sec. XVIII, înv.
Jocuri CIOBÁNUL-CU-ÓILE s. v. lira.
Jocuri ORFÁN, -Ă, orfani, -e, adj. (Adesea substantivat) Care a pierdut pe unul dintre părinţi sau pe amândoi; sărman. ♦ Lipsit de ceva. – Din ngr. orfanós, lat. orphanus, -a, -um.
Jocuri IED iezi m. Pui de sex masculin al caprei sau al căprioarei. /<lat. haedus
Jocuri telechinezíe chinezie
Jocuri BICIUÍRE, biciuiri, s.f. Acţiunea de a (se) biciui şi rezultatul ei; biciuială. – V. biciui.
Jocuri STRĂDÁNI//E ~i f. Efort (fizic sau intelectual) depus în realizarea unui lucru sau în atingerea unui scop; silinţă; sârguinţă; străduinţă; asiduitate. [G.-D. strădaniei; Sil. -ni-e] /<sl. stradanije
Jocuri dubíre s. f., g.-d. art. dubírii
Jocuri METEORÍTIC, -Ă I. adj. referitor la meteoritică. II. s. f. ramură a astronomiei care studiază meteoriţii. (< fr. météoritique)
Jocuri ISOMÓRF, -Ă adj. v. izomorf.
Jocuri TITIRÍT, -Ă, titiriţi, -te, adj. (Reg. şi fam.) Aranjat, dichisit, gătit cu (prea) multă grijă. – V. titiri.





