Jocuri Online
Jocuri
Forum
Stiri
Înregistrare
Autentificare
Impuscaturi
Gandire
Actiune
Sport
Curse
DiverseHeat Wave Racing
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
DEZAMBALÁRE, dezambalări, s.f. Acţiunea de a (se) dezambala. – V. dezambala.
Jocuri APRIÓRIC, -Ă, apriorici, -ce, adj. (Fil.) Anterior experienţei, independent de experienţă; bazat numai pe raţiune. [Pr.: -pri-o-] – Din germ. apriorisch.
Jocuri PRO MEMÓRIA loc. adv. (despre un document diplomatic) care conţine expunerea unor fapte sau textele ce privesc obiectul unei convorbiri şi pe care un diplomat îl înmânează celeilalte părţi. (< lat. pro memoria, pentru memorie)
Jocuri CALÍBRU, calibre, s.n. 1. Diametrul interior al ţevii unei guri de foc. 2. Instrument de precizie cu care se verifică dimensiunile pieselor fabricate. 3. Fig. Mărime, proporţie, calitate; fel, soi, specie. – Din fr. calibre.
Jocuri sufocătór, -oáre, adj. (înv.) sufocant.
Jocuri CONSOLATÓR, -OÁRE, consolatori, -oare, adj. (Şi subst.) Care consolează; consolant. – Din fr. consolateur.
Jocuri întreţinút s. m., pl. întreţinúţi
Jocuri ATERMÁN, -Ă, atermani, -e, adj. (Fig.) Care nu permite trecerea căldurii. Mediu aterman. – Din fr. athermane.
Jocuri dívă (-ve), s.f. – Minune, miracol. Sl. (bg.) divo (Tiktin; Candrea), din tc. div „spirit malign“ (Berneker 202), cf. bg. div „sălbatic“. – Der. divi, vb. refl. (a se mira, a fi uimit), din sl. diviti se. Sec. XVII.
Jocuri METAFÁZĂ s. f. stadiu mijlociu al mitozei, între profază şi anafază, în care cromozomii se fixează pe filamentele fusului nuclear. (< fr. métaphase)
Jocuri GÂNDÁ//C ~ci m. pop. Insectă din ordinul coleopterelor. ♢ ~ de casă (sau de bucătărie) insectă nocturnă brun-roşcată care se hrăneşte cu produse alimentare; şvab; libarcă. ~ de mai insectă brun-castanie, care apare la începutul lunii mai şi distruge culturile agricole; cărăbuş. ~ de Colorado insectă gălbui-portocalie, cu dungi negre longitudinale pe aripi, care distruge cartofii. ~ de frasin insectă verde-surie cu miros specific; cantaridă. ~ de trandafiri insectă coleopteră de talia unui cărăbuş, de culoare verde-arămie, cu pete albe pe elitre, care se hrăneşte cu sucul florilor; ileană. /<sb. gundelj
Jocuri DIAMANTÍN, -Ă adj. Asemănător diamantului; tare, strălucitor ca diamantul. [< fr. diamantin].
Jocuri CANGRENÓS, -OÁSĂ adj. Cu aspect de cangrenă, ca o cangrenă. [Var. gangrenos, -oasă adj. / cf. it. cangrenos, fr. gangreneux].
Jocuri ANESTEZÍST, -Ă s. m. f. medic specialist în anestezii; anesteziologist. (< fr. anesthésiste)
Jocuri DEVOTAMÉNT n. Ataşament sincer şi total faţă de o persoană sau faţă de o anumită cauză. /<fr. dévouement
Jocuri GROPÁN, gropane, s.n. (Reg.) Augmentativ al lui groapă. – Groapă + suf. -an.
Jocuri IEROGLÍFIC, -Ă, ieroglifici, -ce, adj. V. hieroglific.
Jocuri ISPRĂVÍT s. v. terminare.
Jocuri MUIÉRE1, muieri, s.f. (Pop.) 1. Femeie. 2. Soţie. – Lat. mulier, -eris.
Jocuri MITOCÁN//CĂ ~ce f. Femeie cu apucături grosolane. /mitocan + suf. ~că
Jocuri A dăinui ≠ a dispera, a pieri
Jocuri VULTURÉL, vulturei, s.m. Vulturaş. – Vultur + suf. -el.
Jocuri ANEMOTRÓP s.n. Motor pus în mişcare de vânt. [< fr. anémotrope, cf. gr. anemos – vânt, tropos – învârtire].
Jocuri CONTOPÍ vb. IV. refl. A se amesteca cu ceva, formând un tot; a se uni strâns. [< con- + topi, după lat. confundere, fr. confondre].
Jocuri COLÍNĂ2, coline, s.f. Amină care face parte din complexul vitaminei B, utilizată în tratamentul afecţiunilor hepatice. – Din fr. choline.
Jocuri RABÁNĂ s.f. Ţesătură dungată, impermeabilă din rafie şi bumbac, din care se fac perdele, pânză de cort etc. [< fr. rabane].
Jocuri diplí (-lésc, -ít), vb. – A ciurui. Origine necunoscută. Înv. (sec. XVII). Este poate în legătură cu ngr. δυπλοῦς „dublu“.
Jocuri ASTROMÉTRI//C ~că (~ci, ~ce) Care ţine de astrometrie; propriu astrometriei. /<fr. astrométrique
Jocuri BÍLĂ1 f. anat. 1) Lichid galben-verzui, amar, care este secretat de ficat şi contribuie la digestie; fiere. 2) Veziculă în care se depozitează acest lichid; fiere. [G.-D. bilei] /<fr. bile, lat. bilis
Jocuri AB-/ABS- pref. „îndepărtare“, „separare“, „lipsă“. (< fr. ab-, abs-, cf. lat. ab, abs)
Jocuri APRIÓRIC, -Ă, apriorici, -ce, adj. (Fil.) Anterior experienţei, independent de experienţă; bazat numai pe raţiune. [Pr.: -pri-o-] – Din germ. apriorisch.
Jocuri PRO MEMÓRIA loc. adv. (despre un document diplomatic) care conţine expunerea unor fapte sau textele ce privesc obiectul unei convorbiri şi pe care un diplomat îl înmânează celeilalte părţi. (< lat. pro memoria, pentru memorie)
Jocuri CALÍBRU, calibre, s.n. 1. Diametrul interior al ţevii unei guri de foc. 2. Instrument de precizie cu care se verifică dimensiunile pieselor fabricate. 3. Fig. Mărime, proporţie, calitate; fel, soi, specie. – Din fr. calibre.
Jocuri sufocătór, -oáre, adj. (înv.) sufocant.
Jocuri CONSOLATÓR, -OÁRE, consolatori, -oare, adj. (Şi subst.) Care consolează; consolant. – Din fr. consolateur.
Jocuri întreţinút s. m., pl. întreţinúţi
Jocuri ATERMÁN, -Ă, atermani, -e, adj. (Fig.) Care nu permite trecerea căldurii. Mediu aterman. – Din fr. athermane.
Jocuri dívă (-ve), s.f. – Minune, miracol. Sl. (bg.) divo (Tiktin; Candrea), din tc. div „spirit malign“ (Berneker 202), cf. bg. div „sălbatic“. – Der. divi, vb. refl. (a se mira, a fi uimit), din sl. diviti se. Sec. XVII.
Jocuri METAFÁZĂ s. f. stadiu mijlociu al mitozei, între profază şi anafază, în care cromozomii se fixează pe filamentele fusului nuclear. (< fr. métaphase)
Jocuri GÂNDÁ//C ~ci m. pop. Insectă din ordinul coleopterelor. ♢ ~ de casă (sau de bucătărie) insectă nocturnă brun-roşcată care se hrăneşte cu produse alimentare; şvab; libarcă. ~ de mai insectă brun-castanie, care apare la începutul lunii mai şi distruge culturile agricole; cărăbuş. ~ de Colorado insectă gălbui-portocalie, cu dungi negre longitudinale pe aripi, care distruge cartofii. ~ de frasin insectă verde-surie cu miros specific; cantaridă. ~ de trandafiri insectă coleopteră de talia unui cărăbuş, de culoare verde-arămie, cu pete albe pe elitre, care se hrăneşte cu sucul florilor; ileană. /<sb. gundelj
Jocuri DIAMANTÍN, -Ă adj. Asemănător diamantului; tare, strălucitor ca diamantul. [< fr. diamantin].
Jocuri CANGRENÓS, -OÁSĂ adj. Cu aspect de cangrenă, ca o cangrenă. [Var. gangrenos, -oasă adj. / cf. it. cangrenos, fr. gangreneux].
Jocuri ANESTEZÍST, -Ă s. m. f. medic specialist în anestezii; anesteziologist. (< fr. anesthésiste)
Jocuri DEVOTAMÉNT n. Ataşament sincer şi total faţă de o persoană sau faţă de o anumită cauză. /<fr. dévouement
Jocuri GROPÁN, gropane, s.n. (Reg.) Augmentativ al lui groapă. – Groapă + suf. -an.
Jocuri IEROGLÍFIC, -Ă, ieroglifici, -ce, adj. V. hieroglific.
Jocuri ISPRĂVÍT s. v. terminare.
Jocuri MUIÉRE1, muieri, s.f. (Pop.) 1. Femeie. 2. Soţie. – Lat. mulier, -eris.
Jocuri MITOCÁN//CĂ ~ce f. Femeie cu apucături grosolane. /mitocan + suf. ~că
Jocuri A dăinui ≠ a dispera, a pieri
Jocuri VULTURÉL, vulturei, s.m. Vulturaş. – Vultur + suf. -el.
Jocuri ANEMOTRÓP s.n. Motor pus în mişcare de vânt. [< fr. anémotrope, cf. gr. anemos – vânt, tropos – învârtire].
Jocuri CONTOPÍ vb. IV. refl. A se amesteca cu ceva, formând un tot; a se uni strâns. [< con- + topi, după lat. confundere, fr. confondre].
Jocuri COLÍNĂ2, coline, s.f. Amină care face parte din complexul vitaminei B, utilizată în tratamentul afecţiunilor hepatice. – Din fr. choline.
Jocuri RABÁNĂ s.f. Ţesătură dungată, impermeabilă din rafie şi bumbac, din care se fac perdele, pânză de cort etc. [< fr. rabane].
Jocuri diplí (-lésc, -ít), vb. – A ciurui. Origine necunoscută. Înv. (sec. XVII). Este poate în legătură cu ngr. δυπλοῦς „dublu“.
Jocuri ASTROMÉTRI//C ~că (~ci, ~ce) Care ţine de astrometrie; propriu astrometriei. /<fr. astrométrique
Jocuri BÍLĂ1 f. anat. 1) Lichid galben-verzui, amar, care este secretat de ficat şi contribuie la digestie; fiere. 2) Veziculă în care se depozitează acest lichid; fiere. [G.-D. bilei] /<fr. bile, lat. bilis
Jocuri AB-/ABS- pref. „îndepărtare“, „separare“, „lipsă“. (< fr. ab-, abs-, cf. lat. ab, abs)
