Jocuri Online
Jocuri
Forum
Stiri
Înregistrare
Autentificare
Impuscaturi
Gandire
Actiune
Sport
Curse
DiverseGravity
Condu-ti aeronava.
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
GĂLBENÍT adj. v. galben, îngălbenit, ofilit, pălit, trecut, uscat, veşted, veştejit.
Jocuri ÎNVĂŢĂTÚR//Ă ~i f. 1) Totalitate a tezelor teoretice şi a îndrumărilor practice într-un domeniu de activitate; doctrină. 2) Ansamblu de cunoştinţe acumulate de cineva; studii. 3) Proces de acumulare a cunoştinţelor într-o instituţie de învăţământ. A se afla la ~. Drept la ~. 4) Concluzie dedusă din practica vieţii sociale sau individuale; învăţământ; lecţie. ♢ A-i fi cuiva de (sau spre) ~ a-i servi drept povaţă pentru a se feri de greşeli. [G.-D. învăţăturii] /a învăţa + suf. ~ătură
Jocuri SICATÍV, -Ă I. adj. (despre uleiuri) care se usucă repede. II. s. m. substanţă care se adaugă uleiurilor vegetale, cernelii etc. pentru a le grăbi viteza de uscare. (< fr. siccatif, lat. siccativus)
Jocuri SINOSTÓZĂ s. f. fuziune a două oase. (< fr. synostose)
Jocuri ÍCEA adv. v. ici.
Jocuri DIVIZIÚNE, diviziuni, s.f. 1. Împărţire, fragmentare, separare; (concr.) fragment sau unitate care se obţine printr-o împărţire. ♢ Diviziunea muncii = împărţire, în cadrul unei întreprinderi, a procesului de creare a unui produs în mai multe operaţii parţiale, fiecare operaţie fiind efectuată de un muncitor sau de un grup de muncitori anume specializaţi. Diviziunea socială a muncii = împărţire a producţiei sociale pe ramuri de producţie de sine stătătoare (industrie, agricultură etc.), având drept rezultat specializarea unor grupuri de producători în anumite ramuri. ♦ Spec. Operaţie logică de împărţire a genului în specii. 2. Linioară care indică o anumită valoare pe scara sau pe cadranul unui instrument de măsură; valoare care corespunde acestei linioare. [Pr.: -zi-u-] – Din fr. division, lat. divisio, -onis.
Jocuri pielejí, pielejésc, vb. IV (reg.) a jupui (de piele); a juli.
Jocuri óchiul-păúnului (zool.) s. m.
Jocuri CONTRARIÁ, contrariez, vb. I. Tranz. A supăra sau a surprinde pe cineva în mod neplăcut, făcând sau spunându-i ceva care se opune convingerilor, intenţiilor sau dorinţelor sale. [Pr.: -ri-a] – Din fr. contrarier.
Jocuri EXÁNGUU, -UĂ adj. v. exsanguu.
Jocuri HOMOCÉNTRU s.n. (Mat.) Centru comun mai multor cercuri. [Var. omocentru s.n. / < fr. homocentre].
Jocuri AMETRÓP, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de ametropie. (< fr. amétrope)
Jocuri chinezăríe s. f., art. chinezăría, g.-d. art. chinezăríei; pl. chinezăríi, art. chinezăríile
Jocuri tehnoredactáre s. f. redactare
Jocuri A CROM//Á ~éz tranz. (obiecte sau piese de metal) A acoperi cu un strat de crom. /Din crom
Jocuri submamár adj. m., pl. submamári; f. sg. submamáră, pl. submamáre
Jocuri LUDUŞEÁNCĂ, luduşénce, s.f. Femeie născută şi crescută în localitatea Luduş (din judeţul Mureş). ♦ Locuitoare din localitatea Luduş. (luduşean + suf. -că)
Jocuri MENSURÁL, -Ă adj. (despre un sistem de notaţie mu-zicală) în care se precizează înălţimea şi durata sunetelor. (< germ. mensural, lat. mensuralis)
Jocuri tóblă, tóble, s.f. (reg.) 1. scândură groasă. 2. chingi la război. 3. ceară de albine.
Jocuri corníţă (bot., tehn.) s. f., g.-d. art. corníţei; pl. corníţe
Jocuri DOCUMENTOLOGÍE s. f. ştiinţa stabilirii, exploatării, conservării şi difuzării documentelor. (< it. documentologia)
Jocuri SUD n. (în opoziţie cu nord) 1) Punct cardinal care indică direcţia Soarelui la amiază; miazăzi. ♢ Sud-est punct cardinal intermediar, care indică direcţia între sud şi est. Sud-vest punct cardinal intermediar, care indică direcţia între sud şi vest. De ~ sudic; austral. 2) Parte (a globului pământesc, a unui continent, a unei ţări etc.) care este situată în această direcţie în raport cu restul teritoriului. Locuitori ai ~ului. /<fr. sud, it. sud
Jocuri SUPERPROFÍT s. n. profit extrem de important. (< fr. superprofit)
Jocuri comodát s. n.
Jocuri POLITICÉSC2, -EÁSCĂ, politiceşti, adj. (Înv.) 1. Juridic; civil, cetăţenesc. 2. Laic. – Politie + suf. -icesc.
Jocuri MIELUŞ//ÉL ~éi m. (diminutiv de la miel) la pl. Ninsoare în formă de părticele sferice mici; ploaie cu gheaţă. /miel + suf. ~uşel
Jocuri pălmáşă s. f., g.-d. art. pălmáşei; pl. pălmáşe
Jocuri BALÉT s.n. 1. Dans artistic ale cărui figuri reprezintă un anumit subiect, executat de una sau de mai multe persoane după o muzică anume compusă. ♢ Maestru de balet = conducător şi regizor al unui spectacol de balet. ♦ Compoziţie muzicală după care se execută acest gen de dans. 2. Ansamblu de baletişti şi de baletiste. 3. Reprezentaţie compusă din dansuri şi din pantomime interpretate pe muzică. [Pl. -te, -turi. / < fr. ballet, it. balleto].
Jocuri CARNIÁN, -Ă adj., s. n. (din) primul etaj al triasicului superior din regiunile alpine. (< fr. carnien)
Jocuri ROZÁLB ~ă (~i, ~e) Care este de culoare intermediară între roz şi alb; roz foarte deschis. /roz + alb
Jocuri ÎNVĂŢĂTÚR//Ă ~i f. 1) Totalitate a tezelor teoretice şi a îndrumărilor practice într-un domeniu de activitate; doctrină. 2) Ansamblu de cunoştinţe acumulate de cineva; studii. 3) Proces de acumulare a cunoştinţelor într-o instituţie de învăţământ. A se afla la ~. Drept la ~. 4) Concluzie dedusă din practica vieţii sociale sau individuale; învăţământ; lecţie. ♢ A-i fi cuiva de (sau spre) ~ a-i servi drept povaţă pentru a se feri de greşeli. [G.-D. învăţăturii] /a învăţa + suf. ~ătură
Jocuri SICATÍV, -Ă I. adj. (despre uleiuri) care se usucă repede. II. s. m. substanţă care se adaugă uleiurilor vegetale, cernelii etc. pentru a le grăbi viteza de uscare. (< fr. siccatif, lat. siccativus)
Jocuri SINOSTÓZĂ s. f. fuziune a două oase. (< fr. synostose)
Jocuri ÍCEA adv. v. ici.
Jocuri DIVIZIÚNE, diviziuni, s.f. 1. Împărţire, fragmentare, separare; (concr.) fragment sau unitate care se obţine printr-o împărţire. ♢ Diviziunea muncii = împărţire, în cadrul unei întreprinderi, a procesului de creare a unui produs în mai multe operaţii parţiale, fiecare operaţie fiind efectuată de un muncitor sau de un grup de muncitori anume specializaţi. Diviziunea socială a muncii = împărţire a producţiei sociale pe ramuri de producţie de sine stătătoare (industrie, agricultură etc.), având drept rezultat specializarea unor grupuri de producători în anumite ramuri. ♦ Spec. Operaţie logică de împărţire a genului în specii. 2. Linioară care indică o anumită valoare pe scara sau pe cadranul unui instrument de măsură; valoare care corespunde acestei linioare. [Pr.: -zi-u-] – Din fr. division, lat. divisio, -onis.
Jocuri pielejí, pielejésc, vb. IV (reg.) a jupui (de piele); a juli.
Jocuri óchiul-păúnului (zool.) s. m.
Jocuri CONTRARIÁ, contrariez, vb. I. Tranz. A supăra sau a surprinde pe cineva în mod neplăcut, făcând sau spunându-i ceva care se opune convingerilor, intenţiilor sau dorinţelor sale. [Pr.: -ri-a] – Din fr. contrarier.
Jocuri EXÁNGUU, -UĂ adj. v. exsanguu.
Jocuri HOMOCÉNTRU s.n. (Mat.) Centru comun mai multor cercuri. [Var. omocentru s.n. / < fr. homocentre].
Jocuri AMETRÓP, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de ametropie. (< fr. amétrope)
Jocuri chinezăríe s. f., art. chinezăría, g.-d. art. chinezăríei; pl. chinezăríi, art. chinezăríile
Jocuri tehnoredactáre s. f. redactare
Jocuri A CROM//Á ~éz tranz. (obiecte sau piese de metal) A acoperi cu un strat de crom. /Din crom
Jocuri submamár adj. m., pl. submamári; f. sg. submamáră, pl. submamáre
Jocuri LUDUŞEÁNCĂ, luduşénce, s.f. Femeie născută şi crescută în localitatea Luduş (din judeţul Mureş). ♦ Locuitoare din localitatea Luduş. (luduşean + suf. -că)
Jocuri MENSURÁL, -Ă adj. (despre un sistem de notaţie mu-zicală) în care se precizează înălţimea şi durata sunetelor. (< germ. mensural, lat. mensuralis)
Jocuri tóblă, tóble, s.f. (reg.) 1. scândură groasă. 2. chingi la război. 3. ceară de albine.
Jocuri corníţă (bot., tehn.) s. f., g.-d. art. corníţei; pl. corníţe
Jocuri DOCUMENTOLOGÍE s. f. ştiinţa stabilirii, exploatării, conservării şi difuzării documentelor. (< it. documentologia)
Jocuri SUD n. (în opoziţie cu nord) 1) Punct cardinal care indică direcţia Soarelui la amiază; miazăzi. ♢ Sud-est punct cardinal intermediar, care indică direcţia între sud şi est. Sud-vest punct cardinal intermediar, care indică direcţia între sud şi vest. De ~ sudic; austral. 2) Parte (a globului pământesc, a unui continent, a unei ţări etc.) care este situată în această direcţie în raport cu restul teritoriului. Locuitori ai ~ului. /<fr. sud, it. sud
Jocuri SUPERPROFÍT s. n. profit extrem de important. (< fr. superprofit)
Jocuri comodát s. n.
Jocuri POLITICÉSC2, -EÁSCĂ, politiceşti, adj. (Înv.) 1. Juridic; civil, cetăţenesc. 2. Laic. – Politie + suf. -icesc.
Jocuri MIELUŞ//ÉL ~éi m. (diminutiv de la miel) la pl. Ninsoare în formă de părticele sferice mici; ploaie cu gheaţă. /miel + suf. ~uşel
Jocuri pălmáşă s. f., g.-d. art. pălmáşei; pl. pălmáşe
Jocuri BALÉT s.n. 1. Dans artistic ale cărui figuri reprezintă un anumit subiect, executat de una sau de mai multe persoane după o muzică anume compusă. ♢ Maestru de balet = conducător şi regizor al unui spectacol de balet. ♦ Compoziţie muzicală după care se execută acest gen de dans. 2. Ansamblu de baletişti şi de baletiste. 3. Reprezentaţie compusă din dansuri şi din pantomime interpretate pe muzică. [Pl. -te, -turi. / < fr. ballet, it. balleto].
Jocuri CARNIÁN, -Ă adj., s. n. (din) primul etaj al triasicului superior din regiunile alpine. (< fr. carnien)
Jocuri ROZÁLB ~ă (~i, ~e) Care este de culoare intermediară între roz şi alb; roz foarte deschis. /roz + alb
