Jocuri Online
Jocuri
Forum
Stiri
Înregistrare
Autentificare
Impuscaturi
Gandire
Actiune
Sport
Curse
DiverseBeckham Goldenballs
Demonstreaza-ti aptitudinile cu ajutorul lui Beckham.
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
RECŢIÚN//E ~i f. lingv. Proprietate a unui cuvânt de a impune determinantului o formă de caz oblic. [Sil. -ţi-u-] /<fr. rection, germ. Rektion
Jocuri ţinţeá, ţinţéle, s.f. (reg.) podoabe pe îmbrăcăminte.
Jocuri gînd (-duri), s.n. – 1. Idee. – 2. Meditaţie, reflecţie. – 3. Preocupare, grijă. – 4. Opinie, părere. – 5. Intenţie, hotărîre. – 6. Spirit, inteligenţă. Mag. gond (Cihac, II, 500; Gáldi, Dict., 90; DAR). Sec. XVII. – Der. gîndi, vb. (a se gîndi, a medita, a reflecta; a fi de părere, a considera, a avea intenţia, a-şi propune); gîndire, s.f. (gînd, idee; reflecţie); negîndire, s.f. (înv., lipsă de gîndire); gînditor, adj. (meditativ, preocupat); gîndului, vb. (a gîndi), în Mold., rar, direct din mag. gondolni; îngîndura, vb. (a pune pe gînduri, a îngrijora).
Jocuri câşlăríe s.f. (reg., înv.) 1. meseria câşlarului ( a celui ce strângea laptele vacilor şi oilor). 2. locul de la câmp unde se strângea laptele vacilor şi oilor.
Jocuri ACADEMÍE, academii, s.f. 1. Societate de învăţaţi, de literaţi, de artişti etc. creată pentru dezvoltoarea ştiinţelor şi a artelor; înaltă instituţie culturală care reuneşte pe cei mai de seamă savanţi şi artişti. 2. Şcoală de învăţământ superior. [Acc. şi: (după lat.) académie] – Din fr. académie, lat. academia.
Jocuri MOLIBDÉN s.n. Metal de culoare albă-argintie, lucios şi maleabil, inoxidabil la temperatura obişnuită, întrebuinţat la fabricarea unor oţeluri speciale. – Din fr. molybdène.
Jocuri SORTÁT s. v. selecţionare.
Jocuri SCURTÁ vb. 1. a micşora, a prescurta, a reduce. (Mai ~ din text.) 2. v. prescurta. 3. v. abrevia. 4. (reg.) a reteza. (A ~ o haină.) 5. a tăia. (Mai ~ din poale.) 6. a tăia. (A ~ drumul peste câmp.) 7. v. micşora.
Jocuri LÁMBLIE s. f. protozoar flagelat parazit, care se stabileşte în intestinul subţire, dând naştere la tulburări; giardia. (< fr., lat. lamblia)
Jocuri CAŞÉT s. n. 1. carnet în care se înseamnă fiecare lecţie pe care o ţine un profesor. ♢ plată făcută după numărul de lecţii predate. 2. (filat.) plic ştampilat din prima zi a emisiunii timbrelor. (< fr. cachet)
Jocuri TRICOPTÉRE s. n. pl. ordin de insecte având aripile mari acoperite cu peri sau cu mici solzişori, ale căror larve acvatice îşi construiesc un fel de căsuţe tubulare din nisip, resturi vegetale etc. (< fr. trichoptères)
Jocuri PALEOZOOLOGÍE s. f. ramură a paleontologiei care studiază animalele fosile. (< fr. paleozoologie)
Jocuri MÂGLISÍ, mâglisesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A înşela pe cineva (cu promisiuni, linguşeli etc.); a măguli, a linguşi. – Et.nec.
Jocuri POLIADENÍTĂ s. f. inflamaţie a mai multor ganglioni. (< fr. polyodénite)
Jocuri SCENOGRAFÍE s.f. Arta de a executa decoruri, costume etc. pentru un spectacol. – Din fr. scénographie.
Jocuri ŞTOLUÍRE, ştoluiri, s.f. Operaţie aplicată pieilor fine, care constă în efectuarea mai multor întinderi în diferite direcţii şi care dă pieilor moliciune şi supleţe. – V. ştolui.
Jocuri FAST s. 1. lux, măreţie, pompă, somptuozitate, splendoare, strălucire, (înv.) ighemonicon, pohfală, saltanat. (~ul de la Curte.) 2. bogăţie, lux, pompă, splendoare, strălucire. (~ul cere-moniei.) 3. alai, pompă, (înv.) parisie, politie, vâlvă. (A fost primit cu mare ~.) 4. v. pompă.
Jocuri FÚRCĂ s. 1. (înv.) ostie. (Drac reprezentat cu furca în mână.) 2. (Transilv.) gearmăn, hantarig. (Furcă la fântână.) 3. v. braţ. 4. v. pisc. 5. (ANAT.) furca-pieptului = (pop.) lingurea, lingurică, (reg.) lingura-pieptului. 6. (prin Mold. şi Transilv.) cujeică. (Furcă de tors.) 7. (pop.) furcărie. (Şezătoarea la care se toarce se numeşte furcă.)
Jocuri clănţăníre s. f., g.-d. art. clănţănírii; pl. clănţăníri
Jocuri REFRIGERÉNT adj. v. frigorigen.
Jocuri BACTERIOSTÁTIC, -Ă, bacteriostatici, -ce, adj., s.n. (Substanţă) care poate opri dezvoltarea bacteriilor. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. bactériostatique.
Jocuri TRÍAL, s.n. 1. este un sport internaţional şi individual ce presupune trecerea, cu o bicicletă (Biketrial) sau o motocicletă (Mototrial) specială, peste diferite obstacole, de-a lungul unui anumit traseu, făra ca sportivul să atingă obstacolele sau terenul altfel decât cu pneurile. – [engleză trial-încercare]
Jocuri TERNÁR, -Ă adj. format din trei unităţi, divizibil cu 3. ♢ (despre substanţe organice) din trei elemente (carbon, hidrogen şi oxigen). ♢ (despre măsură, ritm) din trei elemente ritmice. (< fr. ternaire, lat. ternarius)
Jocuri sibaritísm s. n.
Jocuri TABÚ ~uri n. 1) (în societatea primitivă) Interdicţii cu caracter religios, în legătură cu întrebuinţarea, atingerea unor obiecte, fiinţe sau utilizarea cuvintelor (care le denumesc), considerate sacre sau impure; interdicţie de ritual. 2) fig. Obiect sau problemă despre care este interzis să se discute. 3) Evitare (din superstiţie sau din pudoare) a folosirii unor cuvinte şi substituirea lor prin altele; interdicţie de limbaj. [Art. tabuul; Sil. -bu-ul] /<fr. tabou
Jocuri vesélă s. f., g.-d. art. vesélei
Jocuri BATÓG s. (înv.) ştocfiş. (A mâncat ~.)
Jocuri CERAMBICÍDE s.n.pl. (Zool.) Familie de insecte coleoptere cu antene foarte lungi, cu corpul lung şi viu colorat, ale căror larve sunt xilofage; (la sg.) insectă din această familie. [Sg. cerambicid. / < fr. cérambycides].
Jocuri precipitábil adj. m., pl. precipitábili; f. sg. precipitábilă, pl. precipitábile
Jocuri SUPERPLÁSTIC, -Ă adj. (despre un aliaj de aluminiu) cu calităţi deosebite. (< engl. superplastic)
Jocuri ţinţeá, ţinţéle, s.f. (reg.) podoabe pe îmbrăcăminte.
Jocuri gînd (-duri), s.n. – 1. Idee. – 2. Meditaţie, reflecţie. – 3. Preocupare, grijă. – 4. Opinie, părere. – 5. Intenţie, hotărîre. – 6. Spirit, inteligenţă. Mag. gond (Cihac, II, 500; Gáldi, Dict., 90; DAR). Sec. XVII. – Der. gîndi, vb. (a se gîndi, a medita, a reflecta; a fi de părere, a considera, a avea intenţia, a-şi propune); gîndire, s.f. (gînd, idee; reflecţie); negîndire, s.f. (înv., lipsă de gîndire); gînditor, adj. (meditativ, preocupat); gîndului, vb. (a gîndi), în Mold., rar, direct din mag. gondolni; îngîndura, vb. (a pune pe gînduri, a îngrijora).
Jocuri câşlăríe s.f. (reg., înv.) 1. meseria câşlarului ( a celui ce strângea laptele vacilor şi oilor). 2. locul de la câmp unde se strângea laptele vacilor şi oilor.
Jocuri ACADEMÍE, academii, s.f. 1. Societate de învăţaţi, de literaţi, de artişti etc. creată pentru dezvoltoarea ştiinţelor şi a artelor; înaltă instituţie culturală care reuneşte pe cei mai de seamă savanţi şi artişti. 2. Şcoală de învăţământ superior. [Acc. şi: (după lat.) académie] – Din fr. académie, lat. academia.
Jocuri MOLIBDÉN s.n. Metal de culoare albă-argintie, lucios şi maleabil, inoxidabil la temperatura obişnuită, întrebuinţat la fabricarea unor oţeluri speciale. – Din fr. molybdène.
Jocuri SORTÁT s. v. selecţionare.
Jocuri SCURTÁ vb. 1. a micşora, a prescurta, a reduce. (Mai ~ din text.) 2. v. prescurta. 3. v. abrevia. 4. (reg.) a reteza. (A ~ o haină.) 5. a tăia. (Mai ~ din poale.) 6. a tăia. (A ~ drumul peste câmp.) 7. v. micşora.
Jocuri LÁMBLIE s. f. protozoar flagelat parazit, care se stabileşte în intestinul subţire, dând naştere la tulburări; giardia. (< fr., lat. lamblia)
Jocuri CAŞÉT s. n. 1. carnet în care se înseamnă fiecare lecţie pe care o ţine un profesor. ♢ plată făcută după numărul de lecţii predate. 2. (filat.) plic ştampilat din prima zi a emisiunii timbrelor. (< fr. cachet)
Jocuri TRICOPTÉRE s. n. pl. ordin de insecte având aripile mari acoperite cu peri sau cu mici solzişori, ale căror larve acvatice îşi construiesc un fel de căsuţe tubulare din nisip, resturi vegetale etc. (< fr. trichoptères)
Jocuri PALEOZOOLOGÍE s. f. ramură a paleontologiei care studiază animalele fosile. (< fr. paleozoologie)
Jocuri MÂGLISÍ, mâglisesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A înşela pe cineva (cu promisiuni, linguşeli etc.); a măguli, a linguşi. – Et.nec.
Jocuri POLIADENÍTĂ s. f. inflamaţie a mai multor ganglioni. (< fr. polyodénite)
Jocuri SCENOGRAFÍE s.f. Arta de a executa decoruri, costume etc. pentru un spectacol. – Din fr. scénographie.
Jocuri ŞTOLUÍRE, ştoluiri, s.f. Operaţie aplicată pieilor fine, care constă în efectuarea mai multor întinderi în diferite direcţii şi care dă pieilor moliciune şi supleţe. – V. ştolui.
Jocuri FAST s. 1. lux, măreţie, pompă, somptuozitate, splendoare, strălucire, (înv.) ighemonicon, pohfală, saltanat. (~ul de la Curte.) 2. bogăţie, lux, pompă, splendoare, strălucire. (~ul cere-moniei.) 3. alai, pompă, (înv.) parisie, politie, vâlvă. (A fost primit cu mare ~.) 4. v. pompă.
Jocuri FÚRCĂ s. 1. (înv.) ostie. (Drac reprezentat cu furca în mână.) 2. (Transilv.) gearmăn, hantarig. (Furcă la fântână.) 3. v. braţ. 4. v. pisc. 5. (ANAT.) furca-pieptului = (pop.) lingurea, lingurică, (reg.) lingura-pieptului. 6. (prin Mold. şi Transilv.) cujeică. (Furcă de tors.) 7. (pop.) furcărie. (Şezătoarea la care se toarce se numeşte furcă.)
Jocuri clănţăníre s. f., g.-d. art. clănţănírii; pl. clănţăníri
Jocuri REFRIGERÉNT adj. v. frigorigen.
Jocuri BACTERIOSTÁTIC, -Ă, bacteriostatici, -ce, adj., s.n. (Substanţă) care poate opri dezvoltarea bacteriilor. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. bactériostatique.
Jocuri TRÍAL, s.n. 1. este un sport internaţional şi individual ce presupune trecerea, cu o bicicletă (Biketrial) sau o motocicletă (Mototrial) specială, peste diferite obstacole, de-a lungul unui anumit traseu, făra ca sportivul să atingă obstacolele sau terenul altfel decât cu pneurile. – [engleză trial-încercare]
Jocuri TERNÁR, -Ă adj. format din trei unităţi, divizibil cu 3. ♢ (despre substanţe organice) din trei elemente (carbon, hidrogen şi oxigen). ♢ (despre măsură, ritm) din trei elemente ritmice. (< fr. ternaire, lat. ternarius)
Jocuri sibaritísm s. n.
Jocuri TABÚ ~uri n. 1) (în societatea primitivă) Interdicţii cu caracter religios, în legătură cu întrebuinţarea, atingerea unor obiecte, fiinţe sau utilizarea cuvintelor (care le denumesc), considerate sacre sau impure; interdicţie de ritual. 2) fig. Obiect sau problemă despre care este interzis să se discute. 3) Evitare (din superstiţie sau din pudoare) a folosirii unor cuvinte şi substituirea lor prin altele; interdicţie de limbaj. [Art. tabuul; Sil. -bu-ul] /<fr. tabou
Jocuri vesélă s. f., g.-d. art. vesélei
Jocuri BATÓG s. (înv.) ştocfiş. (A mâncat ~.)
Jocuri CERAMBICÍDE s.n.pl. (Zool.) Familie de insecte coleoptere cu antene foarte lungi, cu corpul lung şi viu colorat, ale căror larve sunt xilofage; (la sg.) insectă din această familie. [Sg. cerambicid. / < fr. cérambycides].
Jocuri precipitábil adj. m., pl. precipitábili; f. sg. precipitábilă, pl. precipitábile
Jocuri SUPERPLÁSTIC, -Ă adj. (despre un aliaj de aluminiu) cu calităţi deosebite. (< engl. superplastic)
