Free Kick Champ

Marcheaza cat mai multe goluri !!

Baptista executa aproape perfect o lovitura libera,brazilianul a egalat scorul la bare in meciul Real Madrid - AS Roma, cu un sut superb din lovitura libera.

La antrenamente, din 10 lovituri libere, Dica marcheaza de 8 ori.

Cristiano Ronaldo a marcat in intalnirea cu Portsmouth, unul dintre cele mai frumoase goluri din lovitura libera inscrise vreodata in fotbal.

bărbătúş s. m., pl. bărbătúşi
Jocuri ZBÂRNÂIT//OÁRE ~óri f. 1) Fâşie de hârtie fixată în partea de sus a zmeului, care, în bătaia vântului, zbârnâie; vâjâitoare. 2) Ju-cărie constând dintr-o scândurică subţire, legată la un capăt cu o sfoară, care, în timpul rotirii, zbârnâie. [Sil. -nâ-i-] /a zbârnâi + suf. ~toare
Jocuri OFENSÁT adj. v. jignit.
Jocuri reconvalescént s. m., pl. reconvalescénţi
Jocuri sar de la o idee la alta
Jocuri RẤMĂ, râme, s.f. Vierme anelid cu corpul lung, de culoare roşcată, care trăieşte în pământ sau pe sub pietre, hrănindu-se cu pământ bogat în resturi vegetale (Lumbrieus terrestris). – Din râma.
Jocuri SFOIÁG, (1) s.n., (2) sfoiegi, s.m. 1. S.n. (Reg.) Mucegai. 2. S.m. Larvă a unei specii de gândac (Tenebrio molitor), de culoare gălbuie sau cafenie, care se dezvoltă şi trăieşte în făina de grâu, degradând-o şi făcând-o inutilizabilă. ♦ Un fel de vierme asemănător cu râma, care trăieşte prin pivniţe şi prin casele umede. – Din bg. svojak.
Jocuri PRĂSTĂVĂLÍ vb. v. prăvăli, rostogoli.
Jocuri MICROINTERVÍU, microinterviuri, s.n. Interviu scurt şi concis; miniinterviu. [Pr.: -cro-in-] – Micro¹ + interviu.
Jocuri SCLERÓS, -OÁSĂ, scleroşi, -oase, adj. (Rar; despre ţesuturi) îngroşat, fibros. – Din fr. scléreux.
Jocuri MITHRAÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al mithraismului; mithriac. (< it. mitraista)
Jocuri NELĂMURÍT adj. 1. v. imprecis. 2. nedumerit. (E oarecum ~.) 3. v. confuz. 4. confuz, difuz, imprecis, indefinit, neclar, nedefinit, nedesluşit, neprecis, vag, (fig.) surd. (O senzaţie ~ de durere.)
Jocuri LICOPODINÉE s. f. pl. licopodiacee. (< fr. lycopodinées)
Jocuri haz (-zuri), s.n. – 1. Stare de bună dispoziţie, plăcere, veselie. – 2. Farmec, lipici. – 3. Vorbă de duh, nostimadă. – Mr. haze. Tc. haz (Şeineanu, II, 213; Lokotsch 856; Ronzevalle 80), cf. ngr. χάζι. – Der. hazliu, adj. (nostim); hazos, adj. (nostim; plin de haz, spiritual).
Jocuri ZINCÁ, zinchez, vb. I. Tranz. A zincui. – Din zinc.
Jocuri DESCOMPÚNE vb. v. dezmembra.
Jocuri consensuál adj. m. (sil. -su-al), pl. consensuáli; f. sg. consensuálă, pl. consensuále
Jocuri SAŢIETÁTE s. f. 1. saţ, saturaţie; îmbuibare. 2. plictiseală, oboseală, dezgust provocat de suprasaturaţie; saturaţie (2). (< fr. satiété, lat. satietas)
Jocuri MONÍSM s.n. (op. d u a l i s m) Explicarea consecventă a tot ceea ce există printr-un singur principiu: materia (monismul materialist) sau spiritul (monismul idealist). [< fr. monisme, cf. gr. monos – singur].
Jocuri hghggh
Jocuri BÉICĂ, (1) beici, s.f. 1. Mamifer răpitor înrudit cu jderul (Martes foina). 2. (Reg.) Cuarţ. – (2) Comp. magh. béka-só.
Jocuri exigént adj. m., pl. exigénţi; f. sg. exigéntă, pl. exigénte
Jocuri kilowátt s. m., pl. kilowáţi; simb. kW
Jocuri MINITERMOMÉTRU s. n. termometru de dimensiuni extrem de mici. (< mini¹- + termometru)
Jocuri FAVÍSĂ s.f. (Ant.) Pivniţă situată în apropierea templelor, în care se păstrau obiectele sacre. [< lat. favissae].
Jocuri NESECÁ//T ~tă (~ţi, ~te) Care nu se termină niciodată; inepuizabil; interminabil. /ne- + secat
Jocuri ARGINTÁRE, argintări, s.f. Acţiunea de a arginta. – V. arginta.
Jocuri BRUSCĂLÁN s. v. lăptucul-oii.
Jocuri póliţă (mobilă, act) s. f., g.-d. art. póliţei; pl. póliţe
Jocuri snaps s.n. (reg.) nume de plantă cu frunze mari, folosite la înfăşurarea sarmalelor.