Fracture

JUDÉŢ, (I, 1, 2) judeţi, s.m., (I, 3, 4, II) judeţe, s.n. I. 1. S.m. (În vechea organizare a Ţării Româneşti) Denumire dată cârmuitorului unui oraş; primar. 2. S.m. (Învechit şi regional) Judecător (1). 3. S.n. Judecată (3). 4. S.n. (Înv.; în religia creştină) Judecata de apoi. II. S.n. 1. (În vechea organizare a Ţării Româneşti) Împărţire administrativ-teritorială, corespunzătoare ţinutului în Moldova. 2. Unitate administrativ-teritorială, în România, în componenţa căreia intră mai multe oraşe şi comune. – Lat. judicium.
Jocuri SFACÉL, sfacele, s.n. (Med.) Porţiune de ţesut mortificat care se detaşează de ţesuturile sănătoase învecinate şi se elimină. – Din fr. sphacèle.
Jocuri SCIZIPARITÁTE s. f. mod de înmulţire asexuată, la bacterii şi protozoare, prin scindarea organismului în două fragmente; fisiune (2). (< fr. scissiparité)
Jocuri ELECTROPOZITÍV, -Ă adj. (Despre elemente, radicali, molecule) Care cedează electroni, putând elibera ioni pozitivi. [Cf. fr. électropositif].
Jocuri cronografíe s. f. (sil. -gra-) → grafie
Jocuri haplopetál adj. m., pl. haplopetáli; f. sg. haplopetálă, pl. haplopetále
Jocuri AFECTÁ vb. 1. a impieta, a leza, a prejudicia. (A ~ bunul mers al...) 2. v. întrista. 3. a se fandosi, a se maimuţări, a se prosti, a se sclifosi, (pop. şi fam.) a se scălâmbăia, (pop.) a se fasoli, a se izmeni, (înv. şi reg.) a se sfandosi, (reg.) a se mandosi, a se marghioli, a se schimonosi, (înv.) a se marafetui. (Nu te mai ~ atâta!)
Jocuri radioproiectór s. n. (sil. -di-o-pro-iec-), pl. radioproiectoáre
Jocuri ALPÉSTRU, -Ă adj. alpin. (< fr. alpestre)
Jocuri HOMEOTELEUTÓN s.n. v. homeoteleută.
Jocuri EMONDÁRE, emondări, s.f. Emondaj. – Cf. fr. é m o n d e r.
Jocuri novitá s. f., art. novitáua, g.-d. art. novitálei; pl. novitále
Jocuri ihtiológ s. m. (sil. -ti-o-), pl. ihtiológi
Jocuri PÍLOT//Ă ~e f. 1) Plapumă de puf. 2) reg. Ceea ce ia cineva cu sine într-o călătorie; bagaj; calabalâc. /Orig. nec.
Jocuri PROTOISTÓRIE s.f. Perioadă intermediară între preistorie şi istorie, corespunzând epocii fierului, din care datează primele informaţii scrise. [Cf. fr. protohistoire].
Jocuri VESELÍRE, veseliri, s.f. (Pop.) Înveselire. – V. veseli.
Jocuri SLAVOSLOVÍ, slavoslovesc, vb. IV. Tranz. (Bis.) A slăvi, a preamări pe Dumnezeu. – Din sl. slavosloviti.
Jocuri suplíciu s. n. (sil. -pli-) [-ciu pron. -ciu ], art. suplíciul; pl. suplícii, art. suplíciile (sil. -ci-i-)
Jocuri dinamizá vb., ind. prez. 1 sg. dinamizéz, 3 sg. şi pl. dinamizeáză
Jocuri vărsá vb., ind. prez. 1 sg. vărs, 2 sg. verşi, 3 sg. şi pl. vársă; conj. prez. 3 sg. şi pl. vérse
Jocuri penín s. n., pl. peníne
Jocuri SCOFÂLCITÚRĂ, scofâlcituri, s.f. 1. Adâncitură, cută formată pe obrajii persoanelor foarte slabe sau bătrâne. 2. Văgăună; făgaş. – Scofâlci + suf. -tură.
Jocuri bănărít s. n., pl. bănăríturi
Jocuri explózie s. f. (sil. -zi-e), art. explózia (sil. -zi-a), g.-d. art. explóziei; pl. explózii, art. explóziile (sil. -zi-i-)
Jocuri sfigmométru s. f., art. sfigmométrul; pl. sfigmométre
Jocuri AXILÁR adj. 1. De la subsuoară. 2. Care porneşte de la ramificaţia unei ramuri cu trunchiul sau a frunzei cu ramura. [< fr. axillaire].
Jocuri PLÁNNING PLEÁ-/ s. n. 1. planificare; plan de lucru detaliat. 2. ~ familial = control al naşterilor, practicat voluntar de un cuplu familial. (< engl., fr. planning)
Jocuri PREDETERMINÁNT, -Ă adj. care determină dinainte. (< fr. prédéterminant)
Jocuri PERIMÉTRIC, -Ă, perimetrici, -ce, adj. Care ţine de perimetru, referitor la perimetru, de perimetru. – Din fr. périmétrique.
Jocuri emulá vb., ind. prez. 1 sg. emuléz, 3 sg. şi pl. emuleáză