Flash Strike
It place Counter Strike ? ... Unii zic ca acest joc ar fi ceva mai greu.
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
TRAULÁ, traulez, vb. I. Intranz. A pescui cu traulul. [Pr.: tra-u-] – Din traul (după engl. trawl).
Jocuri edenitáte s. f., g.-d. art. edenităţii
Jocuri RECÚRGERE s.f. Acţiunea de a recurge şi rezultatul ei; recurs (2). [< recurge].
Jocuri HUSITÍSM s.n. Mişcare religioasă şi social-politică, fundată la începutul sec. XV de Jan Hus, îndreptată împotriva papalităţii şi feudalilor germani. – Din fr. hussitisme.
Jocuri SINONÍMICĂ s. v. sinonimie.
Jocuri CÁMPING s.n. Faptul de a trăi în aer liber sub cort; campare. ♦ Teren amenajat pentru campare; tabără de excursionişti. [Pron. chém-ping. / < engl. camping].
Jocuri OŢETÁR s. (BOT.) 1. (Rhus typhina) (înv. şi reg.) scumpie. 2. oţetar fals v. cenuşar.
Jocuri nedezminţít adj. m., pl. nedezminţíţi; f. sg. nedezminţítă, pl. nedezminţíte
Jocuri AFILÍE s. f. lipsa totală a frunzelor la unele plante. (< fr. aphyllie)
Jocuri NOPÁ vb. tr. a înlătura nopeurile de la firele textile, în timpul fabricaţiei. (< fr. noper)
Jocuri BOSÁJ s.n. Proeminenţă regulată pe suprafaţa unei piese, care serveşte ca reazem pentru altă piesă. ♦ Suprafaţa pietrelor unei zidării, aflată în relief faţă de paramentul zidului. [< fr. bossage, cf. bosse – îngroşătură].
Jocuri left (podoabă) s. n., pl. léfturi
Jocuri GENERALITÁTE s. f. 1. calitate, natură a ceea ce este general. 2. (pl.) idei cu caracter general. (< fr. généralité, lat. generalitas)
Jocuri AGLUTINÁ vb. refl. a se uni, a se lipi strâns. (< fr. /s'/agglutiner, lat. agglutinare)
Jocuri A SUSPINÁ suspín intranz. 1) A scoate suspine; a ofta. 2) A plânge cu suspine. /<lat. suspirare
Jocuri NEOMENÉŞTE adv. În chip neomenesc, cu cruzime. [Pr.: ne-o-] – Ne- + omeneşte.
Jocuri grăitór adj. m., pl. grăitóri; f. sg. şi pl. grăitoáre
Jocuri ÎNĂLBÍ, înălbesc, vb. IV. Tranz. A face să devină alb. ♦ Intranz. şi refl. (Rar) A deveni alb, a părea alb. [Var.: (reg.) nălbí vb. IV] – În + albi.
Jocuri voltamétru s. n. (sil. -tru), art. voltamétrul; pl. voltamétre
Jocuri tribunát s. n., pl. tribunáte
Jocuri contratímp s. m., pl. contratímpi
Jocuri METEORÍT s. m. corp mineral sau metalic care cade pe pământ din spaţiul cosmic. (< fr. météorite)
Jocuri şlic, şlicuri, s.n. (reg.) 1. material granular obţinut prin prepararea minereului pe cale umedă. 2. (înv.) amestec de apă cu particule de substanţe minerale în suspensie; şlam.
Jocuri perpetuáţie s. f. (sil. -tu-a-ţi-e), art. perpetuáţia, g.-d. perpetuáţii, art. perpetuáţiei
Jocuri EVANTÁLIU s.n. v. evantai.
Jocuri este determinat de lipsa pigmentului melanic din par,piele,iris
Jocuri MOSCOLÍ vb. v. molfăi, morfoli, mozoli.
Jocuri SINCRONÍSTIC, -Ă adj. (despre scrieri cu caracter istoric) care expune şi studiază evenimentele sincronic. (< fr. synchronistique)
Jocuri ADVÉCŢIE s. f. (met.) deplasare a unei mase de aer în sens orizontal. (< fr. advection, lat. advectio)
Jocuri GHINIÓN s. nenoroc, neşansă, (înv.) ursuzlâc. (A avut ~.)
Jocuri edenitáte s. f., g.-d. art. edenităţii
Jocuri RECÚRGERE s.f. Acţiunea de a recurge şi rezultatul ei; recurs (2). [< recurge].
Jocuri HUSITÍSM s.n. Mişcare religioasă şi social-politică, fundată la începutul sec. XV de Jan Hus, îndreptată împotriva papalităţii şi feudalilor germani. – Din fr. hussitisme.
Jocuri SINONÍMICĂ s. v. sinonimie.
Jocuri CÁMPING s.n. Faptul de a trăi în aer liber sub cort; campare. ♦ Teren amenajat pentru campare; tabără de excursionişti. [Pron. chém-ping. / < engl. camping].
Jocuri OŢETÁR s. (BOT.) 1. (Rhus typhina) (înv. şi reg.) scumpie. 2. oţetar fals v. cenuşar.
Jocuri nedezminţít adj. m., pl. nedezminţíţi; f. sg. nedezminţítă, pl. nedezminţíte
Jocuri AFILÍE s. f. lipsa totală a frunzelor la unele plante. (< fr. aphyllie)
Jocuri NOPÁ vb. tr. a înlătura nopeurile de la firele textile, în timpul fabricaţiei. (< fr. noper)
Jocuri BOSÁJ s.n. Proeminenţă regulată pe suprafaţa unei piese, care serveşte ca reazem pentru altă piesă. ♦ Suprafaţa pietrelor unei zidării, aflată în relief faţă de paramentul zidului. [< fr. bossage, cf. bosse – îngroşătură].
Jocuri left (podoabă) s. n., pl. léfturi
Jocuri GENERALITÁTE s. f. 1. calitate, natură a ceea ce este general. 2. (pl.) idei cu caracter general. (< fr. généralité, lat. generalitas)
Jocuri AGLUTINÁ vb. refl. a se uni, a se lipi strâns. (< fr. /s'/agglutiner, lat. agglutinare)
Jocuri A SUSPINÁ suspín intranz. 1) A scoate suspine; a ofta. 2) A plânge cu suspine. /<lat. suspirare
Jocuri NEOMENÉŞTE adv. În chip neomenesc, cu cruzime. [Pr.: ne-o-] – Ne- + omeneşte.
Jocuri grăitór adj. m., pl. grăitóri; f. sg. şi pl. grăitoáre
Jocuri ÎNĂLBÍ, înălbesc, vb. IV. Tranz. A face să devină alb. ♦ Intranz. şi refl. (Rar) A deveni alb, a părea alb. [Var.: (reg.) nălbí vb. IV] – În + albi.
Jocuri voltamétru s. n. (sil. -tru), art. voltamétrul; pl. voltamétre
Jocuri tribunát s. n., pl. tribunáte
Jocuri contratímp s. m., pl. contratímpi
Jocuri METEORÍT s. m. corp mineral sau metalic care cade pe pământ din spaţiul cosmic. (< fr. météorite)
Jocuri şlic, şlicuri, s.n. (reg.) 1. material granular obţinut prin prepararea minereului pe cale umedă. 2. (înv.) amestec de apă cu particule de substanţe minerale în suspensie; şlam.
Jocuri perpetuáţie s. f. (sil. -tu-a-ţi-e), art. perpetuáţia, g.-d. perpetuáţii, art. perpetuáţiei
Jocuri EVANTÁLIU s.n. v. evantai.
Jocuri este determinat de lipsa pigmentului melanic din par,piele,iris
Jocuri MOSCOLÍ vb. v. molfăi, morfoli, mozoli.
Jocuri SINCRONÍSTIC, -Ă adj. (despre scrieri cu caracter istoric) care expune şi studiază evenimentele sincronic. (< fr. synchronistique)
Jocuri ADVÉCŢIE s. f. (met.) deplasare a unei mase de aer în sens orizontal. (< fr. advection, lat. advectio)
Jocuri GHINIÓN s. nenoroc, neşansă, (înv.) ursuzlâc. (A avut ~.)










