Jocuri Online
Jocuri
Forum
Stiri
Înregistrare
Autentificare
Impuscaturi
Gandire
Actiune
Sport
Curse
DiverseDepth Charger
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
RINOSCLERÓZĂ s.f. (Med.) Atrofie a mucoasei pituitare. [< fr. rhinosclérose].
Jocuri GALANTOMÍ//E ~i f. 1) Caracter galantom; mărinimie; dărnicie; generozitate. 2) Atitudine de galantom; generozitate; dărnicie; largheţe; mărinimie. [Var. galantonie] /galantom + suf. ~ie
Jocuri TRIPÓL, tripoli, s.m. Reţea electrică tripolară. – Din fr. tripôle, engl. tri-pole.
Jocuri JUDICIOZITÁTE, judiciozităţi, s.f. Calitatea de a fi judicios; cumpănire justă a lucrurilor; chibzuinţă. [Pr.: -ci-o-] – Judicios + suf. -itate.
Jocuri SERICÍNĂ s.f. Materie cleioasă produsă de viermele de mătase, care acoperă firul propriu-zis. [< fr. séricine].
Jocuri regionalism in Ardeal – mătuşă, femeie in varstă
Jocuri SOMPTUÓS adj. 1. v. fastuos. 2. elegant, luxos. (Un interior ~.)
Jocuri GRIZUSCÓP, grizuscoape, s.n. (Min.) Aparat care arată dacă procentul de metan din atmosfera unei exploatări subterane a atins limita periculoasă. – Din fr. grisouscope.
Jocuri BIENÁLĂ s.f. Expoziţie, festival etc. care se organizează din doi în doi ani. [Pron. bi-e-. / cf. fr. bienale, it. biennale].
Jocuri RADIOEMISIÚNE, radioemisiuni, s.f. 1. Producere a undelor electromagnetice în scopul realizării unei radiocomunicaţii. 2. Emisiune radiofonică cu ajutorul căreia se transmit ştiri, programe culturale etc. [Pr.: -di-o-e-mi-si-u-. – Var.: radioemísie s.f.] – Din fr. radio-émission.
Jocuri POANS//ÓN ~oáne n. 1) Unealtă metalică având un cui rezistent la vârf, folosită la perforarea ori la marcarea unor obiecte din metal dur. 2) Instrument din oţel călit, cu vârful gravat în relief, folosit la executarea gravurilor. 3) Parte componentă a unei matriţe, având muchie tăietoare, cu ajutorul căreia se decupează sau se imprimă un contur. 4) Unealtă cilindrică, ascuţită la vârf, întrebuinţată în broderie pentru a găuri pânza. [sil. poan-] /<fr. poinçon
Jocuri POPULARIZATÓR s., adj. propagator, propo-văduitor, răspânditor, (astăzi rar) vulgarizator, (fig.) semănător. (~ de cunoştinţe folositoare.)
Jocuri extensór adj. m., pl. extensóri; f. sg. şi pl. extensoáre
Jocuri CONJUNCTÍVĂ s.f. Membrană mucoasă care uneşte pleoapele cu globul ocular. [Cf. fr. conjonctive].
Jocuri VERZI s. pl. (POL.) ecologişti (pl.).
Jocuri EXOBIOLÓG, -Ă s. m. f. specialist în exobiologie. (< fr. exobiologue)
Jocuri SILUMÍN s.n. Aliaj de aluminiu şi siliciu. [< fr. silumin].
Jocuri stânjiní, stânjinésc, vb. IV (înv.) 1. a măsura cu stânjenul. 2. a-şi întinde mâna (ca să lovească).
Jocuri POZITIVÍSM s. n. 1. curent filozofic din sec. XIX-XX care neagă filozofia ca o reprezentare teoretică gene-ralizată a lumii, limitându-se la faptele confirmate de experienţă şi negând astfel posibilitatea cunoaşterii esenţei fenomenelor. 2. interes exagerat pentru problemele practice, materiale, tendinţă de a urmări numai avantajele imediate. (< fr. positivisme)
Jocuri NECHEMÁT adj., s. 1. adj. neinvitat, nepoftit. (O persoană ~.) 2. adj., s. v. incapabil.
Jocuri TITULARIZÁ vb. tr. a numi (pe cineva) titular (1) al unui post. (< fr. titulatiser)
Jocuri ARHIGÉN s. n. tip deosebit de gen gramatical, dedus din genurile gramaticale clasice ale primului nivel de repartizare a acestora. (< arhi- + -gen2)
Jocuri nistór, nistóre, s.n. (reg.) ţapină de lemn cu vârf de fier cu care se desfundă canalele de coborâre a buştenilor din pădure.
Jocuri dezoxidáre s. f. (sil. mf. dez-), g.-d. art. dezoxidării; pl. dezoxidări
Jocuri INCULPÁRE s.f. Acţiunea de a inculpa şi rezultatul ei; învinuire. [< inculpa].
Jocuri glasá vb., ind. prez. 1 sg. glaséz, 3 sg. şi pl. glaseáză
Jocuri ANEXÁRE, anexari, s.f. Acţiunea de a anexa; anexiune. – V. anexa.
Jocuri biomecánică s. f. (sil. bi-o-), g.-d. art. biomecánicii
Jocuri APOSIOPÉZĂ s. f. 1. reticenţă; întrerupere a vorbirii. 2. figură de stil constând în întreruperea unei propoziţii sau fraze din cauza grabei, ori pentru că interlocutorul poate înţelege singur ce ar mai urma să se spună. (< fr. aposiopèse, gr. aposiopesis)
Jocuri priór (despre miei) adj. m., pl. prióri
Jocuri GALANTOMÍ//E ~i f. 1) Caracter galantom; mărinimie; dărnicie; generozitate. 2) Atitudine de galantom; generozitate; dărnicie; largheţe; mărinimie. [Var. galantonie] /galantom + suf. ~ie
Jocuri TRIPÓL, tripoli, s.m. Reţea electrică tripolară. – Din fr. tripôle, engl. tri-pole.
Jocuri JUDICIOZITÁTE, judiciozităţi, s.f. Calitatea de a fi judicios; cumpănire justă a lucrurilor; chibzuinţă. [Pr.: -ci-o-] – Judicios + suf. -itate.
Jocuri SERICÍNĂ s.f. Materie cleioasă produsă de viermele de mătase, care acoperă firul propriu-zis. [< fr. séricine].
Jocuri regionalism in Ardeal – mătuşă, femeie in varstă
Jocuri SOMPTUÓS adj. 1. v. fastuos. 2. elegant, luxos. (Un interior ~.)
Jocuri GRIZUSCÓP, grizuscoape, s.n. (Min.) Aparat care arată dacă procentul de metan din atmosfera unei exploatări subterane a atins limita periculoasă. – Din fr. grisouscope.
Jocuri BIENÁLĂ s.f. Expoziţie, festival etc. care se organizează din doi în doi ani. [Pron. bi-e-. / cf. fr. bienale, it. biennale].
Jocuri RADIOEMISIÚNE, radioemisiuni, s.f. 1. Producere a undelor electromagnetice în scopul realizării unei radiocomunicaţii. 2. Emisiune radiofonică cu ajutorul căreia se transmit ştiri, programe culturale etc. [Pr.: -di-o-e-mi-si-u-. – Var.: radioemísie s.f.] – Din fr. radio-émission.
Jocuri POANS//ÓN ~oáne n. 1) Unealtă metalică având un cui rezistent la vârf, folosită la perforarea ori la marcarea unor obiecte din metal dur. 2) Instrument din oţel călit, cu vârful gravat în relief, folosit la executarea gravurilor. 3) Parte componentă a unei matriţe, având muchie tăietoare, cu ajutorul căreia se decupează sau se imprimă un contur. 4) Unealtă cilindrică, ascuţită la vârf, întrebuinţată în broderie pentru a găuri pânza. [sil. poan-] /<fr. poinçon
Jocuri POPULARIZATÓR s., adj. propagator, propo-văduitor, răspânditor, (astăzi rar) vulgarizator, (fig.) semănător. (~ de cunoştinţe folositoare.)
Jocuri extensór adj. m., pl. extensóri; f. sg. şi pl. extensoáre
Jocuri CONJUNCTÍVĂ s.f. Membrană mucoasă care uneşte pleoapele cu globul ocular. [Cf. fr. conjonctive].
Jocuri VERZI s. pl. (POL.) ecologişti (pl.).
Jocuri EXOBIOLÓG, -Ă s. m. f. specialist în exobiologie. (< fr. exobiologue)
Jocuri SILUMÍN s.n. Aliaj de aluminiu şi siliciu. [< fr. silumin].
Jocuri stânjiní, stânjinésc, vb. IV (înv.) 1. a măsura cu stânjenul. 2. a-şi întinde mâna (ca să lovească).
Jocuri POZITIVÍSM s. n. 1. curent filozofic din sec. XIX-XX care neagă filozofia ca o reprezentare teoretică gene-ralizată a lumii, limitându-se la faptele confirmate de experienţă şi negând astfel posibilitatea cunoaşterii esenţei fenomenelor. 2. interes exagerat pentru problemele practice, materiale, tendinţă de a urmări numai avantajele imediate. (< fr. positivisme)
Jocuri NECHEMÁT adj., s. 1. adj. neinvitat, nepoftit. (O persoană ~.) 2. adj., s. v. incapabil.
Jocuri TITULARIZÁ vb. tr. a numi (pe cineva) titular (1) al unui post. (< fr. titulatiser)
Jocuri ARHIGÉN s. n. tip deosebit de gen gramatical, dedus din genurile gramaticale clasice ale primului nivel de repartizare a acestora. (< arhi- + -gen2)
Jocuri nistór, nistóre, s.n. (reg.) ţapină de lemn cu vârf de fier cu care se desfundă canalele de coborâre a buştenilor din pădure.
Jocuri dezoxidáre s. f. (sil. mf. dez-), g.-d. art. dezoxidării; pl. dezoxidări
Jocuri INCULPÁRE s.f. Acţiunea de a inculpa şi rezultatul ei; învinuire. [< inculpa].
Jocuri glasá vb., ind. prez. 1 sg. glaséz, 3 sg. şi pl. glaseáză
Jocuri ANEXÁRE, anexari, s.f. Acţiunea de a anexa; anexiune. – V. anexa.
Jocuri biomecánică s. f. (sil. bi-o-), g.-d. art. biomecánicii
Jocuri APOSIOPÉZĂ s. f. 1. reticenţă; întrerupere a vorbirii. 2. figură de stil constând în întreruperea unei propoziţii sau fraze din cauza grabei, ori pentru că interlocutorul poate înţelege singur ce ar mai urma să se spună. (< fr. aposiopèse, gr. aposiopesis)
Jocuri priór (despre miei) adj. m., pl. prióri
