Jocuri Online
Jocuri
Forum
Stiri
Înregistrare
Autentificare
Impuscaturi
Gandire
Actiune
Sport
Curse
DiverseDeli Creations
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
CUNÉTĂ, cunete, s.f. Mică rigolă amenajată în interiorul unui canal cu secţiune mare, pentru a uşura scurgerea apelor cu debite mici. – Din fr. cunette.
Jocuri ENORMIT//ÁTE ~ăţi f. rar 1) Caracter enorm. 2) fig. Faptă sau vorbă lipsită de sens. /<fr. énormité, lat. enormitas, ~atis
Jocuri DEDUBLÁRE, dedublări, s.f. Acţiunea de a se dedubla şi rezultatul ei; împărţire în două. ♢ Dedublarea personalităţii = tulburare psihică ce constă în disocierea personalităţii, la acelaşi individ, în una normală şi altă morbidă, fiecare dominând alternativ şi determinând caracterul comportamentului. – V. dedubla.
Jocuri maghistratualicésc, -ă, adj. (înv.) de magistratură, al justiţiei.
Jocuri PROTOXÍD s.m. Oxidul cel mai puţin oxigenat al unui element. [< fr. protoxyde].
Jocuri PELVICELULÍTĂ s.f. (Med.) Inflamaţie a ţesutului celular al bazinului. [< fr. pelvicellulite].
Jocuri comíd s.m. – Gumă. Ngr. ϰομμίδι (DAR). Sec. XVIII, înv.
Jocuri şpuroáică, şpuroáice, s.f. (reg.) 1. fată nelegitimă. 2. ceapă timpuriu.
Jocuri duválm, duválmi, s.m. (înv.) argat la cai; grăjdar.
Jocuri şéver s. n., pl. şévere
Jocuri INSUBORDONÁRE s. v. indisciplină, neascultare, nedisciplină, nesupunere.
Jocuri NETEZÍT adj. 1. v. nivelat. 2. v. făţuit. 3. îndreptat, nivelat. (O suprafaţă neregulată ~.) 4. v. şlefuit. 5. (fig.) lins. (Păr ~.)
Jocuri damásc (text.) s. n.
Jocuri acantologíe s.f. disciplină care studiază spinii. (< fr. acanthologie)
Jocuri PÍLĂ2 píle f. 1) Dispozitiv care transformă diverse forme de energie (termică, chimică etc.) în energie electrică. 2) Picior de pod (din piatră, din metal etc.) care întăreşte un baraj. 3) fig. Ocrotire, sprijin acordat de o persoană cu funcţie importantă. Are pile la minister. [G.-D. pilei] /<fr. pile
Jocuri REPAUZÁT adj. v. odihnit.
Jocuri MACROSCOPÍE, macroscopii, s.f. Examinare cu ochiul liber sau cu un instrument optic a suprafeţei unei piese, unui material etc. – Din fr. macroscopie.
Jocuri PINTENOÁGĂ, pintenoage, s.f. – V. pintenog (II) [DEX'98]
Jocuri motonávă s. f., pl. motonáve
Jocuri ÎMBĂRBĂTÁT, -Ă, îmbărbătaţi, -te, adj. Căruia i s-a insuflat curaj, bărbăţie; încurajat. – V. îmbărbăta.
Jocuri HANTĂTÁR s. v. han.
Jocuri chinovár s. n.
Jocuri PSIHOLOGÍ//ST1 ~stă (~şti, ~ste) Care ţine de psihologism; propriu psihologismului. /<fr. psychologiste
Jocuri purpurínă s. f., g.-d. art. purpurínei; pl. purpuríne
Jocuri ATROFÍE s. (MED.) atrofiere, degenerare, degeneraţie, degenerescenţă. (~ unui ţesut.)
Jocuri cathártic s. n., adj. m. (sil. -thar-)[th pron. t], pl. cathártici; f. sg. cathártică, pl. cathártice
Jocuri PĂLÍŞ adv. v. oblic, pieziş.
Jocuri AUTOEXCITÁŢIE s. f. excitaţie magnetică a unei maşini electrice, produsă în cursul funcţionării de o sursă de energie proprie. (< fr. auto-excitation)
Jocuri FORMÁŢIE s.f. 1. Întocmire, alcătuire, organizare; formare. ♦ Complex de strate din scoarţa Pământului depuse într-o anumită perioadă geologică. 2. Formaţie social-economică = categorie ce desemnează o treaptă istorică determinată a dezvoltării societăţii, caracterizată printr-un nivel determinat al forţelor de producţie, prin relaţiile de producţie corespunzătoare acestora şi o suprastructură generată de aceste relaţii. 3. Aşezare, dispozitiv al unei unităţi militare în vederea unei acţiuni. 4. Ansamblu, echipă. 5. Combinaţie de cifre, de figuri sau de poziţii la unele jocuri (la loterie etc.). [Gen. -iei, var. formaţiune s.f. / < fr. formation, it. formazione, lat. formatio].
Jocuri [gr.synergeia = conlucrare]: raspunsul credinciosului la chemarea Duhului Sfant, cooperarea tainica si libera intre harul lui Dumnezeu si vointa omului. Mantuirea este un act sinergetic: Caci nici un folos nu vine din lucrarea omului, fara inraurirea de sus. Dar nici inraurirea de sus nu vine peste cel ce nu o primeste in chip liber.De amandoua avem trebuinta: si de lucrarea dumnezeiasca si de cea omeneasca. (PETRU DAMASCHIN, Invataturi duhovnicesti, I, in Filoc. rom., vol. V p.141) Vezi Dictionar de teologie ortodoxa de Preot Profesor Doctor ION BRIA
Jocuri ENORMIT//ÁTE ~ăţi f. rar 1) Caracter enorm. 2) fig. Faptă sau vorbă lipsită de sens. /<fr. énormité, lat. enormitas, ~atis
Jocuri DEDUBLÁRE, dedublări, s.f. Acţiunea de a se dedubla şi rezultatul ei; împărţire în două. ♢ Dedublarea personalităţii = tulburare psihică ce constă în disocierea personalităţii, la acelaşi individ, în una normală şi altă morbidă, fiecare dominând alternativ şi determinând caracterul comportamentului. – V. dedubla.
Jocuri maghistratualicésc, -ă, adj. (înv.) de magistratură, al justiţiei.
Jocuri PROTOXÍD s.m. Oxidul cel mai puţin oxigenat al unui element. [< fr. protoxyde].
Jocuri PELVICELULÍTĂ s.f. (Med.) Inflamaţie a ţesutului celular al bazinului. [< fr. pelvicellulite].
Jocuri comíd s.m. – Gumă. Ngr. ϰομμίδι (DAR). Sec. XVIII, înv.
Jocuri şpuroáică, şpuroáice, s.f. (reg.) 1. fată nelegitimă. 2. ceapă timpuriu.
Jocuri duválm, duválmi, s.m. (înv.) argat la cai; grăjdar.
Jocuri şéver s. n., pl. şévere
Jocuri INSUBORDONÁRE s. v. indisciplină, neascultare, nedisciplină, nesupunere.
Jocuri NETEZÍT adj. 1. v. nivelat. 2. v. făţuit. 3. îndreptat, nivelat. (O suprafaţă neregulată ~.) 4. v. şlefuit. 5. (fig.) lins. (Păr ~.)
Jocuri damásc (text.) s. n.
Jocuri acantologíe s.f. disciplină care studiază spinii. (< fr. acanthologie)
Jocuri PÍLĂ2 píle f. 1) Dispozitiv care transformă diverse forme de energie (termică, chimică etc.) în energie electrică. 2) Picior de pod (din piatră, din metal etc.) care întăreşte un baraj. 3) fig. Ocrotire, sprijin acordat de o persoană cu funcţie importantă. Are pile la minister. [G.-D. pilei] /<fr. pile
Jocuri REPAUZÁT adj. v. odihnit.
Jocuri MACROSCOPÍE, macroscopii, s.f. Examinare cu ochiul liber sau cu un instrument optic a suprafeţei unei piese, unui material etc. – Din fr. macroscopie.
Jocuri PINTENOÁGĂ, pintenoage, s.f. – V. pintenog (II) [DEX'98]
Jocuri motonávă s. f., pl. motonáve
Jocuri ÎMBĂRBĂTÁT, -Ă, îmbărbătaţi, -te, adj. Căruia i s-a insuflat curaj, bărbăţie; încurajat. – V. îmbărbăta.
Jocuri HANTĂTÁR s. v. han.
Jocuri chinovár s. n.
Jocuri PSIHOLOGÍ//ST1 ~stă (~şti, ~ste) Care ţine de psihologism; propriu psihologismului. /<fr. psychologiste
Jocuri purpurínă s. f., g.-d. art. purpurínei; pl. purpuríne
Jocuri ATROFÍE s. (MED.) atrofiere, degenerare, degeneraţie, degenerescenţă. (~ unui ţesut.)
Jocuri cathártic s. n., adj. m. (sil. -thar-)[th pron. t], pl. cathártici; f. sg. cathártică, pl. cathártice
Jocuri PĂLÍŞ adv. v. oblic, pieziş.
Jocuri AUTOEXCITÁŢIE s. f. excitaţie magnetică a unei maşini electrice, produsă în cursul funcţionării de o sursă de energie proprie. (< fr. auto-excitation)
Jocuri FORMÁŢIE s.f. 1. Întocmire, alcătuire, organizare; formare. ♦ Complex de strate din scoarţa Pământului depuse într-o anumită perioadă geologică. 2. Formaţie social-economică = categorie ce desemnează o treaptă istorică determinată a dezvoltării societăţii, caracterizată printr-un nivel determinat al forţelor de producţie, prin relaţiile de producţie corespunzătoare acestora şi o suprastructură generată de aceste relaţii. 3. Aşezare, dispozitiv al unei unităţi militare în vederea unei acţiuni. 4. Ansamblu, echipă. 5. Combinaţie de cifre, de figuri sau de poziţii la unele jocuri (la loterie etc.). [Gen. -iei, var. formaţiune s.f. / < fr. formation, it. formazione, lat. formatio].
Jocuri [gr.synergeia = conlucrare]: raspunsul credinciosului la chemarea Duhului Sfant, cooperarea tainica si libera intre harul lui Dumnezeu si vointa omului. Mantuirea este un act sinergetic: Caci nici un folos nu vine din lucrarea omului, fara inraurirea de sus. Dar nici inraurirea de sus nu vine peste cel ce nu o primeste in chip liber.De amandoua avem trebuinta: si de lucrarea dumnezeiasca si de cea omeneasca. (PETRU DAMASCHIN, Invataturi duhovnicesti, I, in Filoc. rom., vol. V p.141) Vezi Dictionar de teologie ortodoxa de Preot Profesor Doctor ION BRIA
