Jocuri Online
Jocuri
Forum
Stiri
Înregistrare
Autentificare
Impuscaturi
Gandire
Actiune
Sport
Curse
DiverseDeathMatch
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
ultramicroscópic adj. → microscopic
Jocuri COJÍRE s. 1. v. descojire. (~ unei legume, a unui fruct.) 2. cojeală, descojire, jupuire. (~ trun-chiului unui arbore.) 3. v. descuamare. 4. burduşire, coşcovire, scorojire, (pop. şi fam.) scofâlcire. (~ unui perete.)
Jocuri A SE DESCONGESTION//Á pers. 3 se ~eáză intranz. 1) (despre organe sau părţi ale corpului) A se elibera de o congestie. 2) (despre localităţi, regiuni) A se elibera de surplusuri de populaţie. 3) (despre căi de comunicaţie) A deveni mai puţin aglomerat; a dezaglomera. /des- + a (se) congestiona
Jocuri FETIŞCÁN//Ă ~e f. Fată între varsta copilăriei şi a adolescenţei; fată tânără; codană. / fată + suf. ~işcană
Jocuri TRÚFĂ2, trufe, s.f. (Înv.) Trufie. – Lat. *trufa.
Jocuri NEOKANTIÁN, -Ă adj. Referitor la neokantianism. // s.m. şi f. Adept al neokantianismului. [Pron. -ti-an. / < fr. néo-kantien].
Jocuri intenţionalitáte s. f., g.-d. art. intenţionalităţii
Jocuri PANELENÍSM s. n. doctrină politică care preconiza unirea tuturor populaţiilor elenice într-un singur stat. (< fr. panhellénisme)
Jocuri ELÍNDĂ s. f. grindă metalică, la unele drage şi la excavatoarele cu cupe, pe care se deplasează lanţul port-cupe. (< fr. élinde)
Jocuri RUDÉNIE, (2) rudenii, s.f. 1. Legătură directă sau colaterală între persoane care fac parte din aceeaşi familie; înrudire. 2. Rudă1 (1). – Rudi + suf. -enie.
Jocuri FEROALUMÍNIU s. n. aliaj de fier şi aluminiu. (< fr. ferro-aluminium)
Jocuri CÓNIC, -Ă adj. În formă de con. [< fr. conique].
Jocuri ARONDÁ vb. I. tr. (Franţuzism) A rotunji. ♦ (Fig.) A face să crească, a augmenta. [< fr. arrondir].
Jocuri PALTÓN, paltoane, s.n. Haină de iarnă (lungă până sub genunchi), făcută din stofă groasă şi căptuşită, care se poartă peste celelalte obiecte de îmbrăcăminte. – Din fr. paletot.
Jocuri cu figură „tipică“ de criminal (de la Cesare Lombroso, 1835-1909, antropolog criminalist)
Jocuri VERZÁLĂ s. v. majusculă.
Jocuri IMPERFECTÍVĂ adj. f. v. imperfectiv. [DOOM 2]
Jocuri GRASEIÉRE s.f. (Liv.) Acţiunea de a graseia. [Pron. -se-ie-. / < graseia].
Jocuri SCORŢOTÍNĂ s. v. cocotă, curvă, femeie de stradă, prostituată, târfă.
Jocuri stăiná, stăinéz, vb. I (reg.) a fugi pe furiş, de frică.
Jocuri paleofitológic adj. m., pl. paleofitológici; f. sg. paleofitológică, pl. paleofitológice
Jocuri KEMKÉM s.n. Vechi instrument muzical la egipteni, cu patru coarde, care se loveau cu un bastonaş. [Cf. pers. kamangah].
Jocuri RECUNOSCĂTÓR adj. îndatorat, obligat, (înv.) mulţumitor. (Îţi rămân ~ pentru serviciul făcut.)
Jocuri FORMOLIZÁRE, formolizări, s.f. 1. Dezinfectare cu formol a unei încăperi şi a obiectelor contaminate cu microorganisme patogene. 2. Tratare a unui cadavru cu o soluţie de formol pentru a conserva structura celulelor, a ţesuturilor şi a organelor. – V. formoliza.
Jocuri TORPÍLĂ s.f. 1. Peşte de mare cartilaginos, din familia calcanului, capabil să producă descărcări electrice la atingere. 2. Proiectil mare autopropulsat care este lansat şi dirijat către o navă pentru a o scufunda; torpedo1 (3) [în DN]. [< fr. torpille, cf. it. torpedine].
Jocuri DIONÍSII s.f.pl. (În Grecia antică) Serbări în cinstea zeului Dionysos; dionisiace. V. bacanală. [Pron. di-o-. / < fr. dionysies].
Jocuri Obsesie
Jocuri chiuz, chiúzuri, s.n. (înv.) curea, verigă pentru legarea hădăragului (lemnul gros mobil) cu dârjeaua îmblăciului (bătătorului) cu care se bătea grâul, fasolea şi mazărea.
Jocuri CONTRAPILÁSTRU s. m. pilastru alipit altuia. (< fr. contre-pilastre)
Jocuri AUTOMIŞCÁRE s.f. Mişcare care îşi are izvorul, cauza în însuşi obiectul ce se mişcă; starea de continuă mişcare şi transformare a naturii şi a societăţii, determinată de contradicţiile interne proprii tuturor obiectelor şi fenomenelor. [< auto1- + mişcare, după rus. samodvijenie].
Jocuri COJÍRE s. 1. v. descojire. (~ unei legume, a unui fruct.) 2. cojeală, descojire, jupuire. (~ trun-chiului unui arbore.) 3. v. descuamare. 4. burduşire, coşcovire, scorojire, (pop. şi fam.) scofâlcire. (~ unui perete.)
Jocuri A SE DESCONGESTION//Á pers. 3 se ~eáză intranz. 1) (despre organe sau părţi ale corpului) A se elibera de o congestie. 2) (despre localităţi, regiuni) A se elibera de surplusuri de populaţie. 3) (despre căi de comunicaţie) A deveni mai puţin aglomerat; a dezaglomera. /des- + a (se) congestiona
Jocuri FETIŞCÁN//Ă ~e f. Fată între varsta copilăriei şi a adolescenţei; fată tânără; codană. / fată + suf. ~işcană
Jocuri TRÚFĂ2, trufe, s.f. (Înv.) Trufie. – Lat. *trufa.
Jocuri NEOKANTIÁN, -Ă adj. Referitor la neokantianism. // s.m. şi f. Adept al neokantianismului. [Pron. -ti-an. / < fr. néo-kantien].
Jocuri intenţionalitáte s. f., g.-d. art. intenţionalităţii
Jocuri PANELENÍSM s. n. doctrină politică care preconiza unirea tuturor populaţiilor elenice într-un singur stat. (< fr. panhellénisme)
Jocuri ELÍNDĂ s. f. grindă metalică, la unele drage şi la excavatoarele cu cupe, pe care se deplasează lanţul port-cupe. (< fr. élinde)
Jocuri RUDÉNIE, (2) rudenii, s.f. 1. Legătură directă sau colaterală între persoane care fac parte din aceeaşi familie; înrudire. 2. Rudă1 (1). – Rudi + suf. -enie.
Jocuri FEROALUMÍNIU s. n. aliaj de fier şi aluminiu. (< fr. ferro-aluminium)
Jocuri CÓNIC, -Ă adj. În formă de con. [< fr. conique].
Jocuri ARONDÁ vb. I. tr. (Franţuzism) A rotunji. ♦ (Fig.) A face să crească, a augmenta. [< fr. arrondir].
Jocuri PALTÓN, paltoane, s.n. Haină de iarnă (lungă până sub genunchi), făcută din stofă groasă şi căptuşită, care se poartă peste celelalte obiecte de îmbrăcăminte. – Din fr. paletot.
Jocuri cu figură „tipică“ de criminal (de la Cesare Lombroso, 1835-1909, antropolog criminalist)
Jocuri VERZÁLĂ s. v. majusculă.
Jocuri IMPERFECTÍVĂ adj. f. v. imperfectiv. [DOOM 2]
Jocuri GRASEIÉRE s.f. (Liv.) Acţiunea de a graseia. [Pron. -se-ie-. / < graseia].
Jocuri SCORŢOTÍNĂ s. v. cocotă, curvă, femeie de stradă, prostituată, târfă.
Jocuri stăiná, stăinéz, vb. I (reg.) a fugi pe furiş, de frică.
Jocuri paleofitológic adj. m., pl. paleofitológici; f. sg. paleofitológică, pl. paleofitológice
Jocuri KEMKÉM s.n. Vechi instrument muzical la egipteni, cu patru coarde, care se loveau cu un bastonaş. [Cf. pers. kamangah].
Jocuri RECUNOSCĂTÓR adj. îndatorat, obligat, (înv.) mulţumitor. (Îţi rămân ~ pentru serviciul făcut.)
Jocuri FORMOLIZÁRE, formolizări, s.f. 1. Dezinfectare cu formol a unei încăperi şi a obiectelor contaminate cu microorganisme patogene. 2. Tratare a unui cadavru cu o soluţie de formol pentru a conserva structura celulelor, a ţesuturilor şi a organelor. – V. formoliza.
Jocuri TORPÍLĂ s.f. 1. Peşte de mare cartilaginos, din familia calcanului, capabil să producă descărcări electrice la atingere. 2. Proiectil mare autopropulsat care este lansat şi dirijat către o navă pentru a o scufunda; torpedo1 (3) [în DN]. [< fr. torpille, cf. it. torpedine].
Jocuri DIONÍSII s.f.pl. (În Grecia antică) Serbări în cinstea zeului Dionysos; dionisiace. V. bacanală. [Pron. di-o-. / < fr. dionysies].
Jocuri Obsesie
Jocuri chiuz, chiúzuri, s.n. (înv.) curea, verigă pentru legarea hădăragului (lemnul gros mobil) cu dârjeaua îmblăciului (bătătorului) cu care se bătea grâul, fasolea şi mazărea.
Jocuri CONTRAPILÁSTRU s. m. pilastru alipit altuia. (< fr. contre-pilastre)
Jocuri AUTOMIŞCÁRE s.f. Mişcare care îşi are izvorul, cauza în însuşi obiectul ce se mişcă; starea de continuă mişcare şi transformare a naturii şi a societăţii, determinată de contradicţiile interne proprii tuturor obiectelor şi fenomenelor. [< auto1- + mişcare, după rus. samodvijenie].
