Jocuri Online
Jocuri
Forum
Stiri
Înregistrare
AutentificareFoloseste mousu pentru a tinti si a trage.
Impuscaturi
Gandire
Actiune
Sport
Curse
DiverseDead Tree Defender
Tinteste bine !
Descriere
Hit : cu cat tii mai mult apasat click stanga cu atata trage mai tare, cu cat tii mai putin apasat trage mai incet, misca mousul in sus si in jos pentru directie.
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
morfológă s. f., pl. morfológe
Jocuri EXTÍNDE, extínd, vb. III. Tranz. şi refl. A face să ocupe sau a ocupa un spaţiu mai mare decât cel iniţial; a (se) lărgi (ca sferă de acţiune); a (se) întinde, a (se) mări. – Din lat. extendere (după întindere).
Jocuri LACÉRNĂ s. f. manta largă deschisă, pe care romanii o purtau peste togă şi care se prindea cu o agrafă la gât. (< lat. lacerna)
Jocuri chifuí, chifuiésc, vb. IV (reg.) a bombăni, a cârâi, a mormăi, a mârâi.
Jocuri frătúţ, frătúţi, s.m. (înv.) numele românilor de baştină din Banat.
Jocuri *alb-albástru adj. m., pl. alb-albáştri, art. alb-albáştrii; f. alb-albástră, pl. alb-albástre
Jocuri POETÁRD, poetarzi, s.m. (Depr.) Poetaş. [Pr.: po-e-] – Poet + suf. -ard.
Jocuri COÁFĂ s. f. 1. pânză, ţesătură uşoară purtată ordinioară de femei; scufie purtată de călugăriţe. 2. înveliş destinat a proteja unele mecanisme sau ogiva unor proiectile. (< fr. coiffe)
Jocuri curcăníe s. f., art. curcănía, g.-d. art. curcăníei; pl. curcăníi, art. curcăníile
Jocuri NONCONTRADÍCŢI//E f. Lipsă de con-tradicţie. ♢ Principiul ~ei principiu potrivit căruia nu se poate afirma şi nega concomitent acelaşi predicat care se raportează la un subiect. /<fr. non-contradiction
Jocuri CARDIOSPÁSM s. n. 1. spasm al inimii. 2. mişcare spastică a cardiei. (< fr. cardiospasme)
Jocuri BABÍC, babicuri, s.n. Cârnat din carne crudă, amestec egal de carne de vacă şi de oaie, uscat şi presat în formă de batoane plate. [Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ, Ed. Gemma Print, 2003]
Jocuri ţimiráş s. m., pl. ţimiráşi
Jocuri SPONTANEÍSM s.n. (Liv.) Caracter spontan; spontaneitate. ♦ Concepţie şi practică care neagă necesitatea şi rolul organizării în lupta politică împotriva puterii dominante, absolutizând forţa şi eficienţa acţiunii spontane. [< fr. spontanéisme].
Jocuri PIŞCÁ vb. v. descreşte, micşora, reduce, scădea.
Jocuri BĂGĂT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre): ~ de seamă a) care acţionează cu atenţie deosebită; b) care este fără un rol definit într-o acţiune. /a (se) băga + suf. ~tor
Jocuri ANALÓG adj. v. asemănător.
Jocuri ALTOÍ2, altoiesc, vb. IV. Tranz. 1. A introduce o ramură a unei plante în ţesutul alteia, stabilind astfel un contact între ţesuturile lor generatoare pentru a da plantei altoite însuşirile altoiului. 2. (Fam.) A bate, a lovi, a plesni pe cineva. [Var.: (reg.) hultuí vb. IV] – Din magh. oltani.
Jocuri extradúr adj. m., pl. extradúri; f. sg. extradúră, pl. extradúre
Jocuri tramíner s. n. [er pron. germ. ăr]
Jocuri SPERIBÁNĂ s. v. obligeană.
Jocuri RĂÍRE s. v. răutate.
Jocuri GĂRDINÁR ~i n. Unealtă folosită de dogari pentru a face gardini la doage. /gardină + suf. ~ar
Jocuri MARINÉR s. m. puşcaş marin, militar din marina americană de război. (< amer. mariner)
Jocuri DAMNÁŢIE s.f. v. damnaţiune.
Jocuri mărdăcí, mărdăcésc, vb. IV (reg.) a terfeli, a murdări.
Jocuri PAIDEIA s.f. Concepţie educativă în Grecia antică ce urmărea cultivarea spiritului uman prin filozofie şi ştiinţă. [Pr.: pa-i-dé-ia] – Cuv. gr.
Jocuri MÉDIU2 medii m. (în practicile oculte) Persoană dotată cu spirite, servind ca intermediar între spirite şi cei vii. /<lat. medium
Jocuri -ECÉU elem. eco2-.
Jocuri IMPRÓPRIU adj. 1. v. incorect. 2. nepotrivit.
Jocuri EXTÍNDE, extínd, vb. III. Tranz. şi refl. A face să ocupe sau a ocupa un spaţiu mai mare decât cel iniţial; a (se) lărgi (ca sferă de acţiune); a (se) întinde, a (se) mări. – Din lat. extendere (după întindere).
Jocuri LACÉRNĂ s. f. manta largă deschisă, pe care romanii o purtau peste togă şi care se prindea cu o agrafă la gât. (< lat. lacerna)
Jocuri chifuí, chifuiésc, vb. IV (reg.) a bombăni, a cârâi, a mormăi, a mârâi.
Jocuri frătúţ, frătúţi, s.m. (înv.) numele românilor de baştină din Banat.
Jocuri *alb-albástru adj. m., pl. alb-albáştri, art. alb-albáştrii; f. alb-albástră, pl. alb-albástre
Jocuri POETÁRD, poetarzi, s.m. (Depr.) Poetaş. [Pr.: po-e-] – Poet + suf. -ard.
Jocuri COÁFĂ s. f. 1. pânză, ţesătură uşoară purtată ordinioară de femei; scufie purtată de călugăriţe. 2. înveliş destinat a proteja unele mecanisme sau ogiva unor proiectile. (< fr. coiffe)
Jocuri curcăníe s. f., art. curcănía, g.-d. art. curcăníei; pl. curcăníi, art. curcăníile
Jocuri NONCONTRADÍCŢI//E f. Lipsă de con-tradicţie. ♢ Principiul ~ei principiu potrivit căruia nu se poate afirma şi nega concomitent acelaşi predicat care se raportează la un subiect. /<fr. non-contradiction
Jocuri CARDIOSPÁSM s. n. 1. spasm al inimii. 2. mişcare spastică a cardiei. (< fr. cardiospasme)
Jocuri BABÍC, babicuri, s.n. Cârnat din carne crudă, amestec egal de carne de vacă şi de oaie, uscat şi presat în formă de batoane plate. [Sursa: Dicţionar gastronomic explicativ, Ed. Gemma Print, 2003]
Jocuri ţimiráş s. m., pl. ţimiráşi
Jocuri SPONTANEÍSM s.n. (Liv.) Caracter spontan; spontaneitate. ♦ Concepţie şi practică care neagă necesitatea şi rolul organizării în lupta politică împotriva puterii dominante, absolutizând forţa şi eficienţa acţiunii spontane. [< fr. spontanéisme].
Jocuri PIŞCÁ vb. v. descreşte, micşora, reduce, scădea.
Jocuri BĂGĂT//ÓR ~oáre (~óri, ~oáre): ~ de seamă a) care acţionează cu atenţie deosebită; b) care este fără un rol definit într-o acţiune. /a (se) băga + suf. ~tor
Jocuri ANALÓG adj. v. asemănător.
Jocuri ALTOÍ2, altoiesc, vb. IV. Tranz. 1. A introduce o ramură a unei plante în ţesutul alteia, stabilind astfel un contact între ţesuturile lor generatoare pentru a da plantei altoite însuşirile altoiului. 2. (Fam.) A bate, a lovi, a plesni pe cineva. [Var.: (reg.) hultuí vb. IV] – Din magh. oltani.
Jocuri extradúr adj. m., pl. extradúri; f. sg. extradúră, pl. extradúre
Jocuri tramíner s. n. [er pron. germ. ăr]
Jocuri SPERIBÁNĂ s. v. obligeană.
Jocuri RĂÍRE s. v. răutate.
Jocuri GĂRDINÁR ~i n. Unealtă folosită de dogari pentru a face gardini la doage. /gardină + suf. ~ar
Jocuri MARINÉR s. m. puşcaş marin, militar din marina americană de război. (< amer. mariner)
Jocuri DAMNÁŢIE s.f. v. damnaţiune.
Jocuri mărdăcí, mărdăcésc, vb. IV (reg.) a terfeli, a murdări.
Jocuri PAIDEIA s.f. Concepţie educativă în Grecia antică ce urmărea cultivarea spiritului uman prin filozofie şi ştiinţă. [Pr.: pa-i-dé-ia] – Cuv. gr.
Jocuri MÉDIU2 medii m. (în practicile oculte) Persoană dotată cu spirite, servind ca intermediar între spirite şi cei vii. /<lat. medium
Jocuri -ECÉU elem. eco2-.
Jocuri IMPRÓPRIU adj. 1. v. incorect. 2. nepotrivit.
