Cosmic Crush

RESTRINGÉNT, -Ă, restringenţi, -te, adj., s.n. (Substanţă) care restrânge ţesuturile animale. – Din fr. restringent.
Jocuri PERICÍL s.n. (Bot.) Regiune din jurul cililor unei rădăcini. [Cf. fr. péricil].
Jocuri LÁTIŢĂ s. (IHT.; Alburnoides bipunctatus) (Munt. şi Olt.) soreaţă.
Jocuri SPIROCHETOGÉN, -Ă adj. Produs de un spirochet. [< fr. spirochétogène].
Jocuri ORGÁNUM s.n. (Muz.) Cea mai veche formă a muzicii polifonice, care consta dintr-un contrapunct improvizat pe o anumită temă. V. diafonie. [< fr., lat. organum].
Jocuri nedetermináre s. f., g.-d. art. nedeterminării; pl. nedeterminări
Jocuri HELIOTRÓP¹ ~i m. 1) Plantă exotică cu tulpina erectă, cu frunze eliptice şi flori mici, albăstrui sau albe, întrebuinţată în industria parfumului. 2) Ulei eteric obţinut din florile acestei plante. [Sil. -li-o-trop] /<fr. héliotrope
Jocuri FLUCTUÁ, pers. 3 fluctuează, vb. I. Intranz. A fi schimbător; a oscila, a varia². [Pr.: -tu-a] – Din fr. fluctuer, lat. fluctuare.
Jocuri cutioáră s. f. (sil. -ti-oa-), g.-d. art. cutioárei; pl. cutioáre
Jocuri păsóniu s.n. (înv.) casă; palat.
Jocuri LÁBRUM s.n. (Anat.) Structură anatomică în formă de buză. ♦ Buză superioară la insecte şi la mamifere. – Din lat. labrum.
Jocuri CURÁRA s. f. otravă vegetală cu acţiune paralizantă, folosită ca anestezic şi în numeroase curarizante de sinteză. (< fr. curare)
Jocuri ROGAŢÍUNE s. f. proiect de lege, în dreptul roman, prezentat poporului pentru a-l aproba. (< lat. rogatio, fr. rogation)
Jocuri liniamént s. n. (sil. -ni-a-), pl. liniaménte
Jocuri BÚGED adj. v. buhăit, puhav, umflat.
Jocuri SISTÉMĂ s.f. v. sistem.
Jocuri FONÉM s.n. (Lingv.) Cea mai mică unitate fonică a limbii care are funcţia de a deosebi învelişul sonor al cuvintelor şi al morfemelor. [Pl. -me, -muri. / < fr. phonème, cf. gr. phonema].
Jocuri RĂSUFLĂT//OÁRE ~óri f. Deschizătură mică prin care se face aerisirea unei încăperi sau a unui recipient. ~ la beci. /a răsufla + suf. ~toare
Jocuri VÉL//Ă ~e f. 1) Pânză care, sub acţiunea curenţilor de aer, asigură deplasarea unei nave. 2) la pl. Sport practicat cu ambarcaţii cu pânze. /<it. vela
Jocuri MERÍNG s.n. Compoziţie de cofetărie, spumoasă sau crocantă, realizată prin încorporarea zahărului în albuş de ou bătut; se foloseşte ca atare, ca o spumă, în lapte de pasăre, la acoperirea tartelor, pentru a da consistenţă cremelor şi îngheţatelor etc., iar prin coacere se realizează blaturi sau coji dulci şi crocante, de diferite forme. [var. mereng; sin. bezea.] – Din fr. meringue, it. meringa.
Jocuri PALINGENÉZĂ s. f. 1. metamorfism la adâncimi foarte mari pe care îl suferă rocile eruptive sau sedimentare sub influenţa temperaturii. 2. (biol.) apariţia în procesul dezvoltării unor indivizi a unor caractere deja dispărute pentru grupa din care aceştia fac parte. (< fr. palingenèse)
Jocuri SINISTROCARDÍE s. (MED.) levocardie.
Jocuri PURITÁTE s. v. candoare, castitate, fecio-rie, inocenţă, neprihănire, nevinovăţie, pudicitate, pudoare, virginitate.
Jocuri bimbos = de la latinescul bimba care tradus in greaca si apoi in romana se traduce aproximativ capatana la care se adauga si subfixul os care da o alura speciala acestui cuvant ( sau bimba de la chiru alexandru elev in lic pedagogic ploiesti cls a X-a... un bimbos manelar)
Jocuri sentimentál adj. m., pl. sentimentáli; f. sg. sentimentálă, pl. sentimentále
Jocuri SMOTOCÍRE, smotociri, s.f. (Pop.) Acţiunea de a smotoci şi rezultatul ei. – V. smotoci.
Jocuri JAVÉL s.n. (În sintagma) Apă de javel = soluţie apoasă de hipoclorit de sodiu, folosită ca dezinfectant. – Din fr. [eau de] Javel.
Jocuri ÎNTEMEIÁ vb. v. autoriza, fortifica, îndreptăţi, îngădui, întări, justifica, permite.
Jocuri ARMURÁR s. (BOT.; Carduus marianus) (prin Transilv.) amărea, spinul-Sfintei-Marii.
Jocuri oltenéşte adv.