Jocuri Online
Jocuri
Forum
Stiri
Înregistrare
Autentificare
Impuscaturi
Gandire
Actiune
Sport
Curse
DiverseColor Ball 2
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
ZUMARICÁLE s.f. pl. (Înv.) 2. ~; stenahorie, leşin.
Jocuri COFERDÁM s.n. (Mar.) Compartiment al unei nave limitat de doi pereţi transversali etanşi, care separă magaziile de mărfuri de tancurile de combustibili sau lubrifianţi. [< engl. cofferdam].
Jocuri ESCROCHERÍE s.f. Faptă de escroc; înşelătorie, pungăşie, şarlatanie. [Gen. -iei, var. excrocherie s.f. / cf. fr. escroquerie].
Jocuri CARDIOGRÁF s. n. aparat folosit în cardiografie. (< fr. cardiographe)
Jocuri VICÁR s.m. 1. (Ist.) Cel cate ţinea locul cuiva căruia îi urma imediat în rang. ♦ Funcţionar din organizarea mai târzie a Imperiului roman, care administra o dioceză imperială. 2. Locţiitor al unui mitropolit, al unui episcop sau al unui alt demnitar bisericesc. [< fr. vicaire, it. vicario < lat. vicarius – locţiitor].
Jocuri COSÍŢ//Ă ~e f. Păr lung împletit în (trei) şuviţe; coadă. ♢ A împleti ~ albă a rămâne necăsătorită. /<bulg. kosica
Jocuri APRÓD, aprozi, s.m. 1. Dregător al curţii domneşti în Moldova şi Ţara Românească, cu atribuţii (administrative, fiscale, juridice) variate. 2. Fecior de boier care slujea la curtea domnească. 3. Slujbaş care păzea sălile şi introducea publicul în unele instituţii. – Din magh. apród „paj, ucenic“.
Jocuri ROZÁS//Ă ~e f. arhit. Fereastră rotundă, de mari dimensiuni, împodobită cu vitralii, la bisericile gotice. /<fr. rosace
Jocuri spirochetóză s. f., g.-d. art. spirochetózei; pl. spirochetóze
Jocuri coligatív adj. m., pl. coligatívi; f. sg. coligatívă, pl. coligatíve
Jocuri CÂRCIOGĂRÉSC adj. v. avocăţesc.
Jocuri STRĂMUTÁT adj. dislocat. (Populaţie ~.)
Jocuri SPÍDER s.n. Loc amenajat într-un automobil de sport, în spatele scaunelor, pentru a plasa bagaje sau, eventual, pasageri. [< fr. spider].
Jocuri OSTEOTÓM s.n. (Med.) Instrument chirurgical pentru tăierea oaselor. [< fr. ostéotome].
Jocuri IGNORÁ, ignorez, vb. I. Tranz. 1. A nu şti, a nu cunoaşte ceva. 2. A neglija în mod voit ceva sau pe cineva, a nu lua în seamă, a trece cu vederea, a face abstracţie de... – Din fr. ignorer, lat. ignorare.
Jocuri SUBTENSIÚNE s. f. tensiune electrică inferioară, mai joasă decât o tensiune dată. (după fr. sous-tension)
Jocuri NEPREGĂTÍT adj., s. 1. adj., s. v. incapabil. 2. adj. slab. (Elev ~ la istorie.)
Jocuri DREADNOÚGHT s.n. (Mar.) Tip de cuirasat rapid, puternic blindat şi cu tunuri de mare calibru. [Pron. dred-nót. / cf. engl., fr., it. dreadnought < engl. dread – a-i fi frică, nought – nimic].
Jocuri SIGNORÍE s.f. Organ de conducere în unele comune-republici italiene din evul mediu; primărie. ♦ Localul unde era instalată această instituţie. [Pron. -nio-, gen. -iei. / < it. signoria].
Jocuri vindróver s. n., pl. vindróvere
Jocuri SOVHÓZ s.n. (În fosta U.R.S.S.) Gospodărie agricolă de stat. [< rus. sovhoz < sov(etskoe) hoz(eaitsvo) – gospodărie de stat].
Jocuri SUBDOMINÁNTĂ, subdominante, s.f. (Muz.) Treapta a patra a modurilor major sau minor. ♦ Acord construit pe treapta a patra a modurilor major sau minor. – Sub1- + dominantă (după fr. sous-dominante).
Jocuri finjíe, finjii, s.f. (in Trans.) cană
Jocuri SUBDEZVOLTÁRE s.f. Stare a ceea ce este subdezvoltat. ♦ Fenomen social-economic specific unui grup de ţări ale lumii contemporane, constând în insuficienta dezvoltare a forţelor de producţie, în predominarea agriculturii şi industriei extractive şi care duce la lupta pentru independenţa naţională. [sub- + dezvoltare, după fr. sous-développement].
Jocuri ENGRÁMĂ s. f. urmă lăsată de activitatea unui excitant asupra sistemului nervos central; mnemă. (< fr. engramme)
Jocuri SENTÍNŢĂ, sentinţe, s.f. 1. Hotărâre, decizie a unui tribunal, pronunţată în primă instanţă. ♦ Hotărâre a unei comisii de arbitraj. ♦ Fig. Stigmatizare, oprobriu, blam. 2. Maximă, aforism, adagiu. ♦ Deviză. – Din fr. sentence, lat. sententia.
Jocuri ÁŢ//Ă ~e f. 1) Fir textil subţire folosit la cusut şi la ţesut. ~ de bumbac. ♢ Cusut cu ~ albă care nu corespunde adevărului; fals. Din fir până în ~ de la început până la sfârşit; complet; în întregime. Nici un capăt de ~ absolut nimic. Viaţă cusută cu ~ viaţă grea. A întinde ~a a întrece măsura. 2): ~-de-mare a) plantă acvatică cu tulpina foarte ramificată şi cu flori verzui; b) peşte marin cu corpul subţire şi coada transformată într-un organ apucător. [G.-D. aţei] /<lat. acia
Jocuri puiúg, puiúguri, s.n. (reg.) pod la şură sau la grajd; puiag pentru fân.
Jocuri XILOSTRÓMĂ s.f. Miceliu pâslos la ciupercile xilofage, dezvoltat în interiorul ţesutului lemnos. (din fr. xylostrome)
Jocuri ambidextríe s. f., art. ambidextría, g.-d. art. ambidextríei; pl. ambidextríi
Jocuri COFERDÁM s.n. (Mar.) Compartiment al unei nave limitat de doi pereţi transversali etanşi, care separă magaziile de mărfuri de tancurile de combustibili sau lubrifianţi. [< engl. cofferdam].
Jocuri ESCROCHERÍE s.f. Faptă de escroc; înşelătorie, pungăşie, şarlatanie. [Gen. -iei, var. excrocherie s.f. / cf. fr. escroquerie].
Jocuri CARDIOGRÁF s. n. aparat folosit în cardiografie. (< fr. cardiographe)
Jocuri VICÁR s.m. 1. (Ist.) Cel cate ţinea locul cuiva căruia îi urma imediat în rang. ♦ Funcţionar din organizarea mai târzie a Imperiului roman, care administra o dioceză imperială. 2. Locţiitor al unui mitropolit, al unui episcop sau al unui alt demnitar bisericesc. [< fr. vicaire, it. vicario < lat. vicarius – locţiitor].
Jocuri COSÍŢ//Ă ~e f. Păr lung împletit în (trei) şuviţe; coadă. ♢ A împleti ~ albă a rămâne necăsătorită. /<bulg. kosica
Jocuri APRÓD, aprozi, s.m. 1. Dregător al curţii domneşti în Moldova şi Ţara Românească, cu atribuţii (administrative, fiscale, juridice) variate. 2. Fecior de boier care slujea la curtea domnească. 3. Slujbaş care păzea sălile şi introducea publicul în unele instituţii. – Din magh. apród „paj, ucenic“.
Jocuri ROZÁS//Ă ~e f. arhit. Fereastră rotundă, de mari dimensiuni, împodobită cu vitralii, la bisericile gotice. /<fr. rosace
Jocuri spirochetóză s. f., g.-d. art. spirochetózei; pl. spirochetóze
Jocuri coligatív adj. m., pl. coligatívi; f. sg. coligatívă, pl. coligatíve
Jocuri CÂRCIOGĂRÉSC adj. v. avocăţesc.
Jocuri STRĂMUTÁT adj. dislocat. (Populaţie ~.)
Jocuri SPÍDER s.n. Loc amenajat într-un automobil de sport, în spatele scaunelor, pentru a plasa bagaje sau, eventual, pasageri. [< fr. spider].
Jocuri OSTEOTÓM s.n. (Med.) Instrument chirurgical pentru tăierea oaselor. [< fr. ostéotome].
Jocuri IGNORÁ, ignorez, vb. I. Tranz. 1. A nu şti, a nu cunoaşte ceva. 2. A neglija în mod voit ceva sau pe cineva, a nu lua în seamă, a trece cu vederea, a face abstracţie de... – Din fr. ignorer, lat. ignorare.
Jocuri SUBTENSIÚNE s. f. tensiune electrică inferioară, mai joasă decât o tensiune dată. (după fr. sous-tension)
Jocuri NEPREGĂTÍT adj., s. 1. adj., s. v. incapabil. 2. adj. slab. (Elev ~ la istorie.)
Jocuri DREADNOÚGHT s.n. (Mar.) Tip de cuirasat rapid, puternic blindat şi cu tunuri de mare calibru. [Pron. dred-nót. / cf. engl., fr., it. dreadnought < engl. dread – a-i fi frică, nought – nimic].
Jocuri SIGNORÍE s.f. Organ de conducere în unele comune-republici italiene din evul mediu; primărie. ♦ Localul unde era instalată această instituţie. [Pron. -nio-, gen. -iei. / < it. signoria].
Jocuri vindróver s. n., pl. vindróvere
Jocuri SOVHÓZ s.n. (În fosta U.R.S.S.) Gospodărie agricolă de stat. [< rus. sovhoz < sov(etskoe) hoz(eaitsvo) – gospodărie de stat].
Jocuri SUBDOMINÁNTĂ, subdominante, s.f. (Muz.) Treapta a patra a modurilor major sau minor. ♦ Acord construit pe treapta a patra a modurilor major sau minor. – Sub1- + dominantă (după fr. sous-dominante).
Jocuri finjíe, finjii, s.f. (in Trans.) cană
Jocuri SUBDEZVOLTÁRE s.f. Stare a ceea ce este subdezvoltat. ♦ Fenomen social-economic specific unui grup de ţări ale lumii contemporane, constând în insuficienta dezvoltare a forţelor de producţie, în predominarea agriculturii şi industriei extractive şi care duce la lupta pentru independenţa naţională. [sub- + dezvoltare, după fr. sous-développement].
Jocuri ENGRÁMĂ s. f. urmă lăsată de activitatea unui excitant asupra sistemului nervos central; mnemă. (< fr. engramme)
Jocuri SENTÍNŢĂ, sentinţe, s.f. 1. Hotărâre, decizie a unui tribunal, pronunţată în primă instanţă. ♦ Hotărâre a unei comisii de arbitraj. ♦ Fig. Stigmatizare, oprobriu, blam. 2. Maximă, aforism, adagiu. ♦ Deviză. – Din fr. sentence, lat. sententia.
Jocuri ÁŢ//Ă ~e f. 1) Fir textil subţire folosit la cusut şi la ţesut. ~ de bumbac. ♢ Cusut cu ~ albă care nu corespunde adevărului; fals. Din fir până în ~ de la început până la sfârşit; complet; în întregime. Nici un capăt de ~ absolut nimic. Viaţă cusută cu ~ viaţă grea. A întinde ~a a întrece măsura. 2): ~-de-mare a) plantă acvatică cu tulpina foarte ramificată şi cu flori verzui; b) peşte marin cu corpul subţire şi coada transformată într-un organ apucător. [G.-D. aţei] /<lat. acia
Jocuri puiúg, puiúguri, s.n. (reg.) pod la şură sau la grajd; puiag pentru fân.
Jocuri XILOSTRÓMĂ s.f. Miceliu pâslos la ciupercile xilofage, dezvoltat în interiorul ţesutului lemnos. (din fr. xylostrome)
Jocuri ambidextríe s. f., art. ambidextría, g.-d. art. ambidextríei; pl. ambidextríi
