Jocuri Online
Jocuri
Forum
Stiri
Înregistrare
Autentificare
Impuscaturi
Gandire
Actiune
Sport
Curse
DiverseClowning Around
Balanseaza clovnii.
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
IARBĂIÚTE s. v. dintele-dracului, răculeţ.
Jocuri ACNEMÍE s. f. absenţa congenitală a membrelor inferioare. (< fr. aknémie)
Jocuri ERONÁT adj. 1. v. greşit. 2. v. fals. 3. v. inexact. 4. v. incorect.
Jocuri REDUPLICATÍV, -Ă, reduplicativi, -e, adj. Privitor la o reduplicare, rezultat în urma unei reduplicări. – Din fr. réduplicatif.
Jocuri velopalatín adj. m., pl. velopalatíni; f. sg. velopalatínă, pl. velopalatíne
Jocuri scripúşă, scripúşe, s.f. (reg.) fiecare dintre cele două stinghii de lemn care leagă grindeiul de policioară la jug; bulfeu, fiular, jiglă, lopăţică.
Jocuri cobzár s. m., pl. cobzári
Jocuri A SE UITÁ mă uit intranz. 1) A-şi îndrepta privirea spre cineva sau ceva (pentru a vedea); a privi. ♢ ~ chiorâş a privi cu bănuială, duşmănos. ~ cu ochi buni a simpatiza. ~ în gura cuiva a fi atent la spusele cuiva; a da ascultare (mecanic) sfaturilor cuiva. ~ lung la cineva a) a privi cu bănuială, cu neîncredere; b) a examina îndeaproape pe cineva. ~ în pământ a) a nu dori să vadă pe cineva; b) a-i fi ruşine să privească în ochii cuiva. ~ unul la altul a) a face schimb de priviri, dând ceva de înţeles; b) a comunica ceva numai prin priviri. 2) (în construcţii negative) A avea în vedere; a ţine cont; a căuta. ♢ Nu te uita la el nu-l asculta, nu-i urma exemplul. A nu ~ la cineva a) a nu răspunde la dragostea cuiva; a refuza orice relaţii cu cineva; b) a ignora pe cineva. /<lat. oblitare
Jocuri AROGÁ vb. I. tr. A-şi atribui un drept, o calitate etc. cu de la sine putere. [P.i. aróg, conj. -ge. / < fr. arroger, cf. lat. arrogare – a reclama pentru sine].
Jocuri VÂSC ~uri n. Plantă parazită care creşte pe ramurile unor copaci, cu frunzele persistente şi cu fruct în formă de bobiţe albe, fiind folosită ca plantă medicinală. /<lat. viscum
Jocuri OÁZĂ, oaze, s.f. 1. Loc cu izvoare de apă şi cu vegetaţie bogată în mijlocul unui pustiu nisipos. ♦ Fig. Tot ceea ce oferă destindere, repaus. 2. Loc neacoperit cu gheaţă în zona interioară a Antarcticii. – Din germ. Oase, it. oasi, fr. oasis.
Jocuri CONCÉPT ~e n. 1) log. Idee generală despre o clasă de obiecte sau de fenomene din realitatea înconjurătoare; noţiune. 2) Variantă iniţială schematică a unei lucrări; ciornă; schiţă. /<fr. concept
Jocuri LÚNĂ1 f. 1) Astru, satelit natural al Pământului, pe care îl luminează în timpul nopţii, difuzând lumina primită de la Soare. ♢ ~ plină timpul când se vede întregul disc al acestui astru. 2) Timp cât lumina acestui astru se vede pe cer (noaptea). [G.-D. lunii] /<lat. luna
Jocuri HELIÓZĂ s.f. Insolaţie. [Pron. -li-o-. / < fr. héliose].
Jocuri automatizá vb. (sil. a-u-), ind. prez. 1 sg. automatizéz, 3 sg. şi pl. automatizeáză
Jocuri PROFILÁRE s. conturare, delimitare, evidenţiere, precizare, proiectare, reliefare. (~ imaginii ei în lumina asfinţitului.)
Jocuri călăuzíre s. f. (sil. -lă-u-), g.-d. art. călăuzírii
Jocuri zbârcióg s. m., pl. zbârciógi
Jocuri ftálic adj. m., f. ftálică
Jocuri PERSONALÍST adj. subiectivist. (Atitudine ~.)
Jocuri ÎNMIRESMÁT, -Ă, înmiresmaţi, -te, adj. Care produce sau conţine o mireasmă; parfumat, frumos mirositor. – V. înmiresma.
Jocuri EXPERIMENTÁBIL, -Ă adj. Care poate fi experimentat. [Cf. fr. expérimentable].
Jocuri PISCIVÓR, -Ă, piscivori, -e, adj. (Livr.) Care se hrăneşte cu peşte. – Din fr. piscivore.
Jocuri SFÂRŞÍRE s. 1. v. terminare. 2. finalizare, isprăvire, încheiere, terminare. (~ unei lucrări începute.) 3. v. consumare.
Jocuri VINDECĂTOÁRE s. v. usturoiţă.
Jocuri ţánţoş adj. m., pl. ţánţoşi; f. sg. ţánţoşă, pl. ţánţoşe
Jocuri minicampionát s. n. (sil. -pi-o-), pl. minicampionáte
Jocuri patafizicián s. m. (sil. -ci-an), pl. patafiziciéni (sil. -ci-eni)
Jocuri ALL RIGHT loc.adv. 1. De acord, în ordine. 2. Cu siguranţă, sigur. 3. Binişor, satisfăcător. [Pr. engl.: ólraĩt] (engl. all right, din all = tot şi right = corect) [Cuvinte străine (recent intrate în limbă), pp. 1046-1052; def., et. MW]
Jocuri A SE RAMOL//Í mă ~ésc intranz. (despre persoane) A-şi pierde vigoarea fizică şi/sau intelectuală (în special din cauza vârstei înaintate); a se rablagi; a se hârbui; a se rebeji. /<fr. ramollir
Jocuri ACNEMÍE s. f. absenţa congenitală a membrelor inferioare. (< fr. aknémie)
Jocuri ERONÁT adj. 1. v. greşit. 2. v. fals. 3. v. inexact. 4. v. incorect.
Jocuri REDUPLICATÍV, -Ă, reduplicativi, -e, adj. Privitor la o reduplicare, rezultat în urma unei reduplicări. – Din fr. réduplicatif.
Jocuri velopalatín adj. m., pl. velopalatíni; f. sg. velopalatínă, pl. velopalatíne
Jocuri scripúşă, scripúşe, s.f. (reg.) fiecare dintre cele două stinghii de lemn care leagă grindeiul de policioară la jug; bulfeu, fiular, jiglă, lopăţică.
Jocuri cobzár s. m., pl. cobzári
Jocuri A SE UITÁ mă uit intranz. 1) A-şi îndrepta privirea spre cineva sau ceva (pentru a vedea); a privi. ♢ ~ chiorâş a privi cu bănuială, duşmănos. ~ cu ochi buni a simpatiza. ~ în gura cuiva a fi atent la spusele cuiva; a da ascultare (mecanic) sfaturilor cuiva. ~ lung la cineva a) a privi cu bănuială, cu neîncredere; b) a examina îndeaproape pe cineva. ~ în pământ a) a nu dori să vadă pe cineva; b) a-i fi ruşine să privească în ochii cuiva. ~ unul la altul a) a face schimb de priviri, dând ceva de înţeles; b) a comunica ceva numai prin priviri. 2) (în construcţii negative) A avea în vedere; a ţine cont; a căuta. ♢ Nu te uita la el nu-l asculta, nu-i urma exemplul. A nu ~ la cineva a) a nu răspunde la dragostea cuiva; a refuza orice relaţii cu cineva; b) a ignora pe cineva. /<lat. oblitare
Jocuri AROGÁ vb. I. tr. A-şi atribui un drept, o calitate etc. cu de la sine putere. [P.i. aróg, conj. -ge. / < fr. arroger, cf. lat. arrogare – a reclama pentru sine].
Jocuri VÂSC ~uri n. Plantă parazită care creşte pe ramurile unor copaci, cu frunzele persistente şi cu fruct în formă de bobiţe albe, fiind folosită ca plantă medicinală. /<lat. viscum
Jocuri OÁZĂ, oaze, s.f. 1. Loc cu izvoare de apă şi cu vegetaţie bogată în mijlocul unui pustiu nisipos. ♦ Fig. Tot ceea ce oferă destindere, repaus. 2. Loc neacoperit cu gheaţă în zona interioară a Antarcticii. – Din germ. Oase, it. oasi, fr. oasis.
Jocuri CONCÉPT ~e n. 1) log. Idee generală despre o clasă de obiecte sau de fenomene din realitatea înconjurătoare; noţiune. 2) Variantă iniţială schematică a unei lucrări; ciornă; schiţă. /<fr. concept
Jocuri LÚNĂ1 f. 1) Astru, satelit natural al Pământului, pe care îl luminează în timpul nopţii, difuzând lumina primită de la Soare. ♢ ~ plină timpul când se vede întregul disc al acestui astru. 2) Timp cât lumina acestui astru se vede pe cer (noaptea). [G.-D. lunii] /<lat. luna
Jocuri HELIÓZĂ s.f. Insolaţie. [Pron. -li-o-. / < fr. héliose].
Jocuri automatizá vb. (sil. a-u-), ind. prez. 1 sg. automatizéz, 3 sg. şi pl. automatizeáză
Jocuri PROFILÁRE s. conturare, delimitare, evidenţiere, precizare, proiectare, reliefare. (~ imaginii ei în lumina asfinţitului.)
Jocuri călăuzíre s. f. (sil. -lă-u-), g.-d. art. călăuzírii
Jocuri zbârcióg s. m., pl. zbârciógi
Jocuri ftálic adj. m., f. ftálică
Jocuri PERSONALÍST adj. subiectivist. (Atitudine ~.)
Jocuri ÎNMIRESMÁT, -Ă, înmiresmaţi, -te, adj. Care produce sau conţine o mireasmă; parfumat, frumos mirositor. – V. înmiresma.
Jocuri EXPERIMENTÁBIL, -Ă adj. Care poate fi experimentat. [Cf. fr. expérimentable].
Jocuri PISCIVÓR, -Ă, piscivori, -e, adj. (Livr.) Care se hrăneşte cu peşte. – Din fr. piscivore.
Jocuri SFÂRŞÍRE s. 1. v. terminare. 2. finalizare, isprăvire, încheiere, terminare. (~ unei lucrări începute.) 3. v. consumare.
Jocuri VINDECĂTOÁRE s. v. usturoiţă.
Jocuri ţánţoş adj. m., pl. ţánţoşi; f. sg. ţánţoşă, pl. ţánţoşe
Jocuri minicampionát s. n. (sil. -pi-o-), pl. minicampionáte
Jocuri patafizicián s. m. (sil. -ci-an), pl. patafiziciéni (sil. -ci-eni)
Jocuri ALL RIGHT loc.adv. 1. De acord, în ordine. 2. Cu siguranţă, sigur. 3. Binişor, satisfăcător. [Pr. engl.: ólraĩt] (engl. all right, din all = tot şi right = corect) [Cuvinte străine (recent intrate în limbă), pp. 1046-1052; def., et. MW]
Jocuri A SE RAMOL//Í mă ~ésc intranz. (despre persoane) A-şi pierde vigoarea fizică şi/sau intelectuală (în special din cauza vârstei înaintate); a se rablagi; a se hârbui; a se rebeji. /<fr. ramollir
