Jocuri Online
Jocuri
Forum
Stiri
Înregistrare
Autentificare
Impuscaturi
Gandire
Actiune
Sport
Curse
DiverseCaptain Braidy 2
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
FLIT1, flituri, s.n. (Reg.) Bot, rât. – Et. nec.
Jocuri MAMÓRNIŢĂ, mamorniţe, s.f. Femeie grasă, mare, greoaie, leneşă. – Cf. b a b o r n i ţ ă.
Jocuri NENORÓC n. (negativ de la noroc) Lipsă de succes în acţiuni; insucces. /ne- + noroc
Jocuri COMITÁT ~e n. ist. (în unele ţări) Unitate administrativ-teritorială condusă de un comite; district; ţinut. /<germ. Komitat
Jocuri tinichelúţă s. f., g.-d. art. tinichelúţei; pl. tinichelúţe
Jocuri MINISCÁF ~uri n. Ambarcaţie de agrement, mică, pentru două persoane. /mini- + [bati]scaf
Jocuri geníst s. m. , pl. geníşti
Jocuri INTERCITY SÍTI/ s. n. tren rapid între oraşe importante dintr-o ţară. (< fr., it. intercity)
Jocuri CADUCÉU, caducee, s.n. Sceptrul lui Hermes, reprezentat printr-un baston cu două aripioare în vârf, înconjurat de doi şerpi, care, în antichitatea greco-romană, simboliza pacea şi comerţul. – Din lat. caduceum, fr. caducée.
Jocuri ÎNGREUNÁ, îngreunez, vb. I. 1. Tranz. şi refl. A (se) face mai greu; a (se) îngreuia, a(se) împovăra. ♦ Tranz. Fig. A produce o senzaţie de greutate, de apăsare. 2. Tranz. Fig. A face ca ceva să devină anevoios, greu de îndeplinit; a îngreuia. [Pr.: -gre-u-. – Prez. ind. şi: îngreún] – Probabil lat. *in-grevinare.
Jocuri LICEÁL, -Ă adj. De liceu, privitor la liceu. [Pron. -ce-al. / cf. it. liceale].
Jocuri HIDROPATÍE, hidropatii, s.f. Tratament medical care constă în întrebuinţarea apei sub formă de băi, duşuri, aburi etc. la diferite temperaturi; hidroterapie. – Din fr. hydropathie.
Jocuri KILOCÍCLU, kilocícli, s.m. Unitate de măsură a frecvenţei egală cu 1000 de cicli; kilohertz. (Simb. kc) [Sil. -clu; sg. art. kilocíclul; pl. art. kilocíclii] (din fr. kilocycle) [def. MDN şi NODEX]
Jocuri DEVORÁNT, -Ă adj. Care devorează; devorator. ♦ (Fig.) Mistuitor, sfâşietor, arzător. [Cf. fr. dévorant].
Jocuri CACODÍLIC adj. acid ~ = compus organic arseniat. (< fr. cacodylique)
Jocuri ZÂNG interj. Cuvânt care imită sunetul clopotului sau al unui metal lovit. – Onomatopee.
Jocuri TÁNTI s. f. inv. 1. soră a tatălui sau a mamei; mătuşă. 2. soţia unchiului. (< germ. Tante, fr. tante)
Jocuri arheológă s. f. (sil. -he-o-), g.-d. art. arheológei; pl. arheológe
Jocuri VODEVILÍST, vodevilişti, s.m. (Rar.) Autor de vodeviluri. – Din fr. vaudevilliste.
Jocuri ÎNVĂŢĂTÚRĂ s. 1. v. învăţământ. 2. studiu, şcoală. (A plecat la ~.) 3. învăţare, studiu, (înv.) deprindere. (S-a pus pe ~.) 4. carte, cultură, cunoştinţe (pl.), instrucţie, pregătire, studii (pl.), (înv. şi pop.) slovă, (înv. şi reg.) cărturărie, (reg.) scrisoare, (înv.) minte, pricopseală, pricopsire. (Om cu ~.) 5. v. ştiinţă. 6. doctrină, sistem, teorie. (~ economică; ~ lui Darwin.) 7. v. sfat. 8. v. pildă. 9. concluzie, învăţăminte (pl.), (fig.) lecţie. (A tras toate ~ile care se impuneau.) 10. v. morală. 11. v. precept. 12. v. parabolă.
Jocuri şteámp s. n., pl. şteámpuri
Jocuri PEDANTERÍE s. f. 1. paradă de erudiţie; meticulozitate exagerată; pedantism. ♢ exprimare în termeni pretenţioşi. 2. gravitate în chestiuni de mică importanţă. (< fr. pédanterie)
Jocuri (?)ANUALIZA, vb. A calcula pentru sau ca şi pentru un întreg an. – Din engl. annualize.
Jocuri ZAHARIMÉTRU s.n. Polarimetru folosit pentru determinarea concentraţiei soluţiilor de zahăr. [Cf. fr. saccharimètre].
Jocuri PREPOZITÚRĂ s. f. demnitatea de prepozit (2). (< lat. praepositura)
Jocuri LOLLÁRZI s. m. pl. preoţi săraci, predicatori care propagau idei reformatoare antifeudale şi împotriva funcţionarilor regali; participanţi la mişcarea ţărănească din sec. XIV îndreptată împotriva bisericii catolice şi a exploatării feudale în câteva ţări din apusul Europei. ♢ (în Anglia) adepţi ai doctrinei reformatorului Wycliff. (< fr. lollardes)
Jocuri TERMOLUMINESCÉNT, -Ă adj. Referitor la termoluminescenţă, datorat termoluminescenţei. [< fr. thermoluminescent].
Jocuri PORTÁNŢĂ s. f. componentă a forţei aerodinamice, perpendiculară pe direcţia vitezei unui corp în mişcare, care acţionează asupra acestuia, asigurând sustentaţia; forţă portantă; (p. ext.) cea mai mare sarcină pe care o poate suporta un teren, un sistem tehnic etc. (< fr. portance)
Jocuri MUSTÍRE, mustiri, s.f. Acţiunea de a musti şi rezultatul ei. – V. musti.
Jocuri şuşoteálă s. f., g.-d. art. şuşotélii; pl. şuşotéli
Jocuri MAMÓRNIŢĂ, mamorniţe, s.f. Femeie grasă, mare, greoaie, leneşă. – Cf. b a b o r n i ţ ă.
Jocuri NENORÓC n. (negativ de la noroc) Lipsă de succes în acţiuni; insucces. /ne- + noroc
Jocuri COMITÁT ~e n. ist. (în unele ţări) Unitate administrativ-teritorială condusă de un comite; district; ţinut. /<germ. Komitat
Jocuri tinichelúţă s. f., g.-d. art. tinichelúţei; pl. tinichelúţe
Jocuri MINISCÁF ~uri n. Ambarcaţie de agrement, mică, pentru două persoane. /mini- + [bati]scaf
Jocuri geníst s. m. , pl. geníşti
Jocuri INTERCITY SÍTI/ s. n. tren rapid între oraşe importante dintr-o ţară. (< fr., it. intercity)
Jocuri CADUCÉU, caducee, s.n. Sceptrul lui Hermes, reprezentat printr-un baston cu două aripioare în vârf, înconjurat de doi şerpi, care, în antichitatea greco-romană, simboliza pacea şi comerţul. – Din lat. caduceum, fr. caducée.
Jocuri ÎNGREUNÁ, îngreunez, vb. I. 1. Tranz. şi refl. A (se) face mai greu; a (se) îngreuia, a(se) împovăra. ♦ Tranz. Fig. A produce o senzaţie de greutate, de apăsare. 2. Tranz. Fig. A face ca ceva să devină anevoios, greu de îndeplinit; a îngreuia. [Pr.: -gre-u-. – Prez. ind. şi: îngreún] – Probabil lat. *in-grevinare.
Jocuri LICEÁL, -Ă adj. De liceu, privitor la liceu. [Pron. -ce-al. / cf. it. liceale].
Jocuri HIDROPATÍE, hidropatii, s.f. Tratament medical care constă în întrebuinţarea apei sub formă de băi, duşuri, aburi etc. la diferite temperaturi; hidroterapie. – Din fr. hydropathie.
Jocuri KILOCÍCLU, kilocícli, s.m. Unitate de măsură a frecvenţei egală cu 1000 de cicli; kilohertz. (Simb. kc) [Sil. -clu; sg. art. kilocíclul; pl. art. kilocíclii] (din fr. kilocycle) [def. MDN şi NODEX]
Jocuri DEVORÁNT, -Ă adj. Care devorează; devorator. ♦ (Fig.) Mistuitor, sfâşietor, arzător. [Cf. fr. dévorant].
Jocuri CACODÍLIC adj. acid ~ = compus organic arseniat. (< fr. cacodylique)
Jocuri ZÂNG interj. Cuvânt care imită sunetul clopotului sau al unui metal lovit. – Onomatopee.
Jocuri TÁNTI s. f. inv. 1. soră a tatălui sau a mamei; mătuşă. 2. soţia unchiului. (< germ. Tante, fr. tante)
Jocuri arheológă s. f. (sil. -he-o-), g.-d. art. arheológei; pl. arheológe
Jocuri VODEVILÍST, vodevilişti, s.m. (Rar.) Autor de vodeviluri. – Din fr. vaudevilliste.
Jocuri ÎNVĂŢĂTÚRĂ s. 1. v. învăţământ. 2. studiu, şcoală. (A plecat la ~.) 3. învăţare, studiu, (înv.) deprindere. (S-a pus pe ~.) 4. carte, cultură, cunoştinţe (pl.), instrucţie, pregătire, studii (pl.), (înv. şi pop.) slovă, (înv. şi reg.) cărturărie, (reg.) scrisoare, (înv.) minte, pricopseală, pricopsire. (Om cu ~.) 5. v. ştiinţă. 6. doctrină, sistem, teorie. (~ economică; ~ lui Darwin.) 7. v. sfat. 8. v. pildă. 9. concluzie, învăţăminte (pl.), (fig.) lecţie. (A tras toate ~ile care se impuneau.) 10. v. morală. 11. v. precept. 12. v. parabolă.
Jocuri şteámp s. n., pl. şteámpuri
Jocuri PEDANTERÍE s. f. 1. paradă de erudiţie; meticulozitate exagerată; pedantism. ♢ exprimare în termeni pretenţioşi. 2. gravitate în chestiuni de mică importanţă. (< fr. pédanterie)
Jocuri (?)ANUALIZA, vb. A calcula pentru sau ca şi pentru un întreg an. – Din engl. annualize.
Jocuri ZAHARIMÉTRU s.n. Polarimetru folosit pentru determinarea concentraţiei soluţiilor de zahăr. [Cf. fr. saccharimètre].
Jocuri PREPOZITÚRĂ s. f. demnitatea de prepozit (2). (< lat. praepositura)
Jocuri LOLLÁRZI s. m. pl. preoţi săraci, predicatori care propagau idei reformatoare antifeudale şi împotriva funcţionarilor regali; participanţi la mişcarea ţărănească din sec. XIV îndreptată împotriva bisericii catolice şi a exploatării feudale în câteva ţări din apusul Europei. ♢ (în Anglia) adepţi ai doctrinei reformatorului Wycliff. (< fr. lollardes)
Jocuri TERMOLUMINESCÉNT, -Ă adj. Referitor la termoluminescenţă, datorat termoluminescenţei. [< fr. thermoluminescent].
Jocuri PORTÁNŢĂ s. f. componentă a forţei aerodinamice, perpendiculară pe direcţia vitezei unui corp în mişcare, care acţionează asupra acestuia, asigurând sustentaţia; forţă portantă; (p. ext.) cea mai mare sarcină pe care o poate suporta un teren, un sistem tehnic etc. (< fr. portance)
Jocuri MUSTÍRE, mustiri, s.f. Acţiunea de a musti şi rezultatul ei. – V. musti.
Jocuri şuşoteálă s. f., g.-d. art. şuşotélii; pl. şuşotéli
