Cannon Blast
Distruge toate navele inamice.
Ceva cuvinte care n-au nici o legatura cu jocurile
MĂRŞĂLUÍRE, mărşăluiri, s.f. Acţiunea de a mărşălui. – V. mărşălui.
Jocuri HEPATORAGÍE, hepatoragii, s.f. (Med.) Hemoragie hepatică. – Din fr. hépatorragie.
Jocuri CLĂPĂÚ//G ~gă (~gi, ~ge) 1) (despre animale) Care are urechi mari şi lăsate în jos; urecheat. 2) (despre urechi) Care sunt mari şi atârnă în jos. 3) fig. (despre oameni) Care vădeşte lipsă de inteligenţă şi de caracter; prostănac. [Sil. -pă-ug] /<ucr. klapo-uchy
Jocuri POLI- elem. „mai mult“, „numeros, supranumerar“. (< fr. poly-, cf. gr. polys)
Jocuri A DISCRIMIN//Á ~éz tranz. (persoane) A lipsi de egalitate în drepturi; a limita în drepturi (în comparaţie cu ceilalţi cetăţeni). /<lat., it. discrimare, fr. discriminer
Jocuri TABULATÚRĂ s.f. v. tablatură.
Jocuri dopamínă s. f., g.-d. art. dopamínei
Jocuri cúşer adj. invar.
Jocuri GRAVITÁTE s.f. 1. Însuşirea de a fi grav; însemnătate, importanţă; seriozitate, severitate. 2. (Impr.) Gravitaţie. [Cf. lat. gravitas, fr. gravité].
Jocuri ECUÁŢIE s.f. Expresie matematică care arată o egalitate în care intră elemente cunoscute şi necunoscute şi care se verifică numai pentru anumite valori ale mărimilor necunoscute. ♢ Ecuaţie chimică = reprezentare a unei reacţii chimice folosind simbolurile elementelor pentru a reprezenta atomii şi moleculele care iau parte efectiv la reacţie. ♦ (Fig.) Problemă grea, dificilă. [Pron. -cu-a-ţi-e, scris şi equaţie, gen. -iei, var. ecuaţiune s.f. / cf. fr. équation, lat. aequatio].
Jocuri REVÉR ~e n. 1) Porţiune a unei haine care se încheie în faţă, îndoită în afară, în prelungirea gulerului. 2) sport Lovitură în care racheta sau paleta de tenis sunt mânuite cu exteriorul palmei în faţă. /<fr. revers
Jocuri LIMPEZÍT1, limpezituri, s.n. Faptul de a (se) limpezi. – V. limpezi.
Jocuri unificáre s. f., g.-d. art. unificării; pl. unificări
Jocuri DIFERÉND s. n. deosebire de păreri, neînţelegere, dezacord; dispută. (< fr. différend)
Jocuri RATÁ vb. v. pierde.
Jocuri PICI//OR ~oáre n. 1) (la om şi la animale) Membru care susţine corpul şi serveşte la deplasare. ~orul stâng. ~oarele anterioare. A se ridica în ~oare. ♢ ~ plat picior cu talpa foarte puţin scobită. Cu ~orul (sau ~oarele) (mergând) pe jos. Din ~oare în poziţie verticală. În vârful ~oarelor a) în vârful degetelor (de la picioare); b) fără zgomot. Bun (sau iute) de ~ sprinten. Din cap până-n ~oare în întregime. Fără cap şi fără ~oare alogic. A da cu ~orul a) a rata o ocazie favorabilă; b) a trata pe cineva (sau ceva) cu dispreţ. A călca (pe cineva sau ceva) în ~oare a) a distruge, călcând cu picioarele; b) a desconsidera. A lega (sau a fi legat) de mâini şi de ~oare a lipsi pe cineva (sau a fi lipsit) de posibilitatea de a acţiona. A fi pe ~ de egalitate cu cineva a avea aceleaşi drepturi, aceeaşi situaţie, acelaşi rang cu cineva. A întinde ~oarele a se stinge din viaţă; a muri. A nu avea unde pune ~orul a fi mare înghesuială; îngrămădire de lume. A-şi bate ~oarele degeaba a umbla degeaba, fără a-şi atinge scopul. Un ~ aici şi altul acolo foarte repede; fuga. Să nu-ţi văd ~oarele pe aici! să nu mai vii pe aici! A i se tăia (sau a i se muia) cuiva (mâinile şi) ~oarele a) a fi cuprins de o slăbiciune fizică; b) a fi puternic copleşit de emoţii. A bate din ~ (sau din ~oare) a porunci cu asprime; a se răsti. A fi (sau a sta) pe ~ de ducă a fi gata de plecare. Cu coada între ~oare (sau vine) înjosit; umilit. Unde-ţi stau ~oarele acolo îţi va sta şi capul vei fi omorât. A boli (sau a duce boala) pe ~oare a suporta o boală fără a sta la pat. A pune pe ~oare a) a pune lucrurile la punct; b) a însănătoşi un bolnav, îngrijindu-l. A gândi cu ~oarele a gândi alogic. A scrie cu ~oarele a scrie necaligrafic. A sta (sau a fi, a rămâne) pe ~oare a) a-şi menţine poziţia, situaţia; b) a corespunde realităţii; a fi susţinut de argumente trainice. A da din mâini şi din ~oare a se strădui din răsputeri pentru a obţine sau a soluţiona ceva, pentru a salva o situaţie. A sta cu ~oarele în apă (rece) a medita mult şi profund asupra unui lucru. A fi cu un ~ în groapă a ajunge la limita vieţii; a fi foarte bătrân. A cădea (sau a se arunca) la ~oarele cuiva a se ruga cu disperare de cineva. A călca (pe cineva) pe ~ a) a provoca cuiva o neplăcere; b) a da cuiva de înţeles. A cădea de pe (sau din) ~oare sau a nu se (mai) putea ţine pe ~oare (sau a nu (mai) putea sta pe ~oare) a fi extrem de obosit. A pune (sau a aşterne, a închina) ceva la ~oarele cuiva a dărui ceva în semn de veneraţie sau de supunere. A pune ~orul în prag a) a-şi manifesta voinţa; b) a se opune categoric. A scula (sau a ridica, a pune) în ~oare a mobiliza la realizarea unei acţiuni. A sta în ~oarele cuiva a stingheri; a împiedica acţiunile cuiva. A se topi (sau a se usca, a se pierde) pe (sau de pe, din) ~oare a slăbi tare, a se stinge din viaţă, văzând cu ochii. A trăi pe ~ mare a duce o viaţă luxoasă. A fi în ~oare a fi pregătit în permanenţă pentru acţiune. ~orul-caprei plantă erbacee de pădure cu tulpină erectă, ramificată, având frunze mari, alungite, zimţate, şi flori albe, grupate într-o inflorescenţă umbeliformă. ~orul-cocoşului plantă erbacee cu tulpină erectă, având frunze tripartite şi flori albe sau galbene. 2) Parte a unor obiecte care serveşte la susţinerea acestora. ~orul scaunului. ~oarele dulapului. 3) Parte inferioară a unui deal sau a unui munte. 4) agr. Grămadă de snopi aşezaţi în cruce. 5) (în trecut) Unitate de măsură a lungimii (egală cu aproximativ o treime dintr-un metru). 6) Unitate de măsură a versului (egală cu un anumit număr de silabe accentuate şi neaccentuate sau lungi şi scurte). /<lat. petiolus
Jocuri AUTOGESTIONÁR, -Ă adj. cu gestiune sau administrare proprie. (< fr. autogestionnaire)
Jocuri !brío s. n., art. bríoul
Jocuri INCASÁBIL, -Ă adj. care nu se sparge (uşor). (< fr. incassable)
Jocuri EVADÁ vb. intr. 1. a fugi, a scăpa dintr-o închisoare, dintr-un lagăr etc. 2. (fam.) a fugi, a scăpa. (< fr. évader, lat. evadare)
Jocuri apostrófă (imputare) s. f., g.-d. art. apostrófei; pl. apostrófe
Jocuri MÂNÉRE s. v. mas.
Jocuri BOALA-COPÍILOR s. v. epilepsie.
Jocuri DOR ~uri n. 1) Sentiment de melancolie produs de dorinţa de a vedea pe cineva sau ceva drag; alean; nostalgie. ~ de părinţi. 2) Suferinţă din dragoste; dorinţă de a revedea persoana iubită. A duce ~ul. 3) Gust de mâncare (sau băutură); poftă. ~ de cireşe. 4): În ~ul lelii la întâmplare; într-o doară. /<lat. dolus
Jocuri BICICLÉTĂ s. f. vehicul cu două roţi aşezate una în spatele celeilalte, pusă în mişcare, prin intermediul unui lanţ, de două pedale acţionate cu picioarele. (< fr. bicyclette)
Jocuri MIHRÁB s. n. firidă ornamentală în peretele unei moschei (indicând direcţia spre Meca). (< fr. mihrab)
Jocuri MANÉTĂ s. f. pârghie mică, cu care se acţionează manual un mecanism de comandă, de reglare etc. (< fr. manette)
Jocuri AGONOTESÍE s.f. Preşedinţia întrecerilor atletice la vechii greci. [Pl. -ii, gen. -iei. / < gr. agonothesia].
Jocuri REGÁL//Ă2 ~e f. înv. 1) Pahar înalt (cu capacitatea de 0,25 litri) din care se bea bere. 2) Conţinutul unui asemenea pahar. /Din regal
Jocuri VERGÍN, -Ă adj. v. virgin.
Jocuri HEPATORAGÍE, hepatoragii, s.f. (Med.) Hemoragie hepatică. – Din fr. hépatorragie.
Jocuri CLĂPĂÚ//G ~gă (~gi, ~ge) 1) (despre animale) Care are urechi mari şi lăsate în jos; urecheat. 2) (despre urechi) Care sunt mari şi atârnă în jos. 3) fig. (despre oameni) Care vădeşte lipsă de inteligenţă şi de caracter; prostănac. [Sil. -pă-ug] /<ucr. klapo-uchy
Jocuri POLI- elem. „mai mult“, „numeros, supranumerar“. (< fr. poly-, cf. gr. polys)
Jocuri A DISCRIMIN//Á ~éz tranz. (persoane) A lipsi de egalitate în drepturi; a limita în drepturi (în comparaţie cu ceilalţi cetăţeni). /<lat., it. discrimare, fr. discriminer
Jocuri TABULATÚRĂ s.f. v. tablatură.
Jocuri dopamínă s. f., g.-d. art. dopamínei
Jocuri cúşer adj. invar.
Jocuri GRAVITÁTE s.f. 1. Însuşirea de a fi grav; însemnătate, importanţă; seriozitate, severitate. 2. (Impr.) Gravitaţie. [Cf. lat. gravitas, fr. gravité].
Jocuri ECUÁŢIE s.f. Expresie matematică care arată o egalitate în care intră elemente cunoscute şi necunoscute şi care se verifică numai pentru anumite valori ale mărimilor necunoscute. ♢ Ecuaţie chimică = reprezentare a unei reacţii chimice folosind simbolurile elementelor pentru a reprezenta atomii şi moleculele care iau parte efectiv la reacţie. ♦ (Fig.) Problemă grea, dificilă. [Pron. -cu-a-ţi-e, scris şi equaţie, gen. -iei, var. ecuaţiune s.f. / cf. fr. équation, lat. aequatio].
Jocuri REVÉR ~e n. 1) Porţiune a unei haine care se încheie în faţă, îndoită în afară, în prelungirea gulerului. 2) sport Lovitură în care racheta sau paleta de tenis sunt mânuite cu exteriorul palmei în faţă. /<fr. revers
Jocuri LIMPEZÍT1, limpezituri, s.n. Faptul de a (se) limpezi. – V. limpezi.
Jocuri unificáre s. f., g.-d. art. unificării; pl. unificări
Jocuri DIFERÉND s. n. deosebire de păreri, neînţelegere, dezacord; dispută. (< fr. différend)
Jocuri RATÁ vb. v. pierde.
Jocuri PICI//OR ~oáre n. 1) (la om şi la animale) Membru care susţine corpul şi serveşte la deplasare. ~orul stâng. ~oarele anterioare. A se ridica în ~oare. ♢ ~ plat picior cu talpa foarte puţin scobită. Cu ~orul (sau ~oarele) (mergând) pe jos. Din ~oare în poziţie verticală. În vârful ~oarelor a) în vârful degetelor (de la picioare); b) fără zgomot. Bun (sau iute) de ~ sprinten. Din cap până-n ~oare în întregime. Fără cap şi fără ~oare alogic. A da cu ~orul a) a rata o ocazie favorabilă; b) a trata pe cineva (sau ceva) cu dispreţ. A călca (pe cineva sau ceva) în ~oare a) a distruge, călcând cu picioarele; b) a desconsidera. A lega (sau a fi legat) de mâini şi de ~oare a lipsi pe cineva (sau a fi lipsit) de posibilitatea de a acţiona. A fi pe ~ de egalitate cu cineva a avea aceleaşi drepturi, aceeaşi situaţie, acelaşi rang cu cineva. A întinde ~oarele a se stinge din viaţă; a muri. A nu avea unde pune ~orul a fi mare înghesuială; îngrămădire de lume. A-şi bate ~oarele degeaba a umbla degeaba, fără a-şi atinge scopul. Un ~ aici şi altul acolo foarte repede; fuga. Să nu-ţi văd ~oarele pe aici! să nu mai vii pe aici! A i se tăia (sau a i se muia) cuiva (mâinile şi) ~oarele a) a fi cuprins de o slăbiciune fizică; b) a fi puternic copleşit de emoţii. A bate din ~ (sau din ~oare) a porunci cu asprime; a se răsti. A fi (sau a sta) pe ~ de ducă a fi gata de plecare. Cu coada între ~oare (sau vine) înjosit; umilit. Unde-ţi stau ~oarele acolo îţi va sta şi capul vei fi omorât. A boli (sau a duce boala) pe ~oare a suporta o boală fără a sta la pat. A pune pe ~oare a) a pune lucrurile la punct; b) a însănătoşi un bolnav, îngrijindu-l. A gândi cu ~oarele a gândi alogic. A scrie cu ~oarele a scrie necaligrafic. A sta (sau a fi, a rămâne) pe ~oare a) a-şi menţine poziţia, situaţia; b) a corespunde realităţii; a fi susţinut de argumente trainice. A da din mâini şi din ~oare a se strădui din răsputeri pentru a obţine sau a soluţiona ceva, pentru a salva o situaţie. A sta cu ~oarele în apă (rece) a medita mult şi profund asupra unui lucru. A fi cu un ~ în groapă a ajunge la limita vieţii; a fi foarte bătrân. A cădea (sau a se arunca) la ~oarele cuiva a se ruga cu disperare de cineva. A călca (pe cineva) pe ~ a) a provoca cuiva o neplăcere; b) a da cuiva de înţeles. A cădea de pe (sau din) ~oare sau a nu se (mai) putea ţine pe ~oare (sau a nu (mai) putea sta pe ~oare) a fi extrem de obosit. A pune (sau a aşterne, a închina) ceva la ~oarele cuiva a dărui ceva în semn de veneraţie sau de supunere. A pune ~orul în prag a) a-şi manifesta voinţa; b) a se opune categoric. A scula (sau a ridica, a pune) în ~oare a mobiliza la realizarea unei acţiuni. A sta în ~oarele cuiva a stingheri; a împiedica acţiunile cuiva. A se topi (sau a se usca, a se pierde) pe (sau de pe, din) ~oare a slăbi tare, a se stinge din viaţă, văzând cu ochii. A trăi pe ~ mare a duce o viaţă luxoasă. A fi în ~oare a fi pregătit în permanenţă pentru acţiune. ~orul-caprei plantă erbacee de pădure cu tulpină erectă, ramificată, având frunze mari, alungite, zimţate, şi flori albe, grupate într-o inflorescenţă umbeliformă. ~orul-cocoşului plantă erbacee cu tulpină erectă, având frunze tripartite şi flori albe sau galbene. 2) Parte a unor obiecte care serveşte la susţinerea acestora. ~orul scaunului. ~oarele dulapului. 3) Parte inferioară a unui deal sau a unui munte. 4) agr. Grămadă de snopi aşezaţi în cruce. 5) (în trecut) Unitate de măsură a lungimii (egală cu aproximativ o treime dintr-un metru). 6) Unitate de măsură a versului (egală cu un anumit număr de silabe accentuate şi neaccentuate sau lungi şi scurte). /<lat. petiolus
Jocuri AUTOGESTIONÁR, -Ă adj. cu gestiune sau administrare proprie. (< fr. autogestionnaire)
Jocuri !brío s. n., art. bríoul
Jocuri INCASÁBIL, -Ă adj. care nu se sparge (uşor). (< fr. incassable)
Jocuri EVADÁ vb. intr. 1. a fugi, a scăpa dintr-o închisoare, dintr-un lagăr etc. 2. (fam.) a fugi, a scăpa. (< fr. évader, lat. evadare)
Jocuri apostrófă (imputare) s. f., g.-d. art. apostrófei; pl. apostrófe
Jocuri MÂNÉRE s. v. mas.
Jocuri BOALA-COPÍILOR s. v. epilepsie.
Jocuri DOR ~uri n. 1) Sentiment de melancolie produs de dorinţa de a vedea pe cineva sau ceva drag; alean; nostalgie. ~ de părinţi. 2) Suferinţă din dragoste; dorinţă de a revedea persoana iubită. A duce ~ul. 3) Gust de mâncare (sau băutură); poftă. ~ de cireşe. 4): În ~ul lelii la întâmplare; într-o doară. /<lat. dolus
Jocuri BICICLÉTĂ s. f. vehicul cu două roţi aşezate una în spatele celeilalte, pusă în mişcare, prin intermediul unui lanţ, de două pedale acţionate cu picioarele. (< fr. bicyclette)
Jocuri MIHRÁB s. n. firidă ornamentală în peretele unei moschei (indicând direcţia spre Meca). (< fr. mihrab)
Jocuri MANÉTĂ s. f. pârghie mică, cu care se acţionează manual un mecanism de comandă, de reglare etc. (< fr. manette)
Jocuri AGONOTESÍE s.f. Preşedinţia întrecerilor atletice la vechii greci. [Pl. -ii, gen. -iei. / < gr. agonothesia].
Jocuri REGÁL//Ă2 ~e f. înv. 1) Pahar înalt (cu capacitatea de 0,25 litri) din care se bea bere. 2) Conţinutul unui asemenea pahar. /Din regal
Jocuri VERGÍN, -Ă adj. v. virgin.









